Românul, iunie 1913 (Anul 3, nr. 119-141)

1913-06-01 / nr. 119

Anul 111. Arad, Sâmbătă, 1­ 14 Iunie 1913. Nr. 119. ABONAMENTUL Pe un an . . 28.— Cor. Pe jumătate an 14.— • Pe 3 luni­ . . 7. I . Pe o lună . . 2.40 . Pentru România și străinătate ! Pe un an. . 40.— franci Telefon pentru oraș și interurban Nr. 750. REDACȚIA »I ADMINISTRAȚIA. Strada Zrínyi W-rul lia. INSERȚIUNILE te primesc la adminis­trație. Mulțămite publice și Loc deschis costă șirul 20 fi. Manuscrisele nu se I­­­napoiază. Congresul femeilor române. Arad, 13 Iunie. Poimâne, pe când sosesc aceste rânduri la Brașov,­­ acolo, în orașul mărgean al Ar­dealului, unde atâtea lumini au fost aprinse în semnul credințelor noastre, se va ivi un nou simbol de năzuinți românești: flamura de argint a femeilor române, însemnând o nouă etapă în câmpul muncii noastre naționale. E un indiciu de frumoase speranțe primul congres al femeilor noastre culte. El ne vră­jește o viziune ideală și întunecă în acelaș timp o priveliște desolantă ce ne desmințea iluziile, ori de câte ori mintea noastră cerca să fixeze orientări viitoare, pentru neam... Ce vii ademenitor e, să întrevezi chipul unei vii­toare societăți românești, când și bărbații și femeile să fie iamgajate cu tot prisosul lor de energii nobile în simfonia unei culturi româ­nești, la înălțimea calităților noastre de rasă! Când pe trotuarele orașelor Arad, Orade, Târgul­ Murășului, Sânmărtin, Cluj etc. femei­le noastre să nu mai converseze ungurește, în Sibiiu, Bistrița, Brașov etc. nemțește, ci de pe buzele lor să fluture pretutindeni armonia superioară a limbii noastre literare, îndulcită de maniere și atitudini românești, cari să ne trădeze, că în societatea noastră nu se risipeș­te nici o schinteie de energie decât în grandio­sul laborator al cuturii românești viitoare! Femeia română e diamantul regal în con­glomeratul­­ atât de variu în care soarta ne-a așezat. Natura i-a dat ei toate farmeciile no­bile, întocmai cum Pandora în vechime a­ fost înzestrată de toți zeii. Scriitorii neamurilor străine din vecinătatea noastră și-au împodo­bit cu însușirile ei cele mai frumoase pagini. A$ai un Iokai, așa un Mikszáth, — ba și Jules Verne. Galeriile de picturi ungurești restrâng în cele mai alese creațiuni tipul armonios al româncei. Și nicăiri ca în sufletul femeii ro­mâne instinctele umane n’au o rezonanță mai proprie. In ea noi vedem întotdeauna întru­parea însăși a misiunei noastre superioare... Fie ca congresul dela Brașov să le dea fe­meilor române conștiință­ deplină a vocațiunii lor naționale. Fie ca congresul acesta să fie un impuls hotărâtor pentru o multiplă și ar­monică activitate, menită să înalțe societatea românească din Ungaria și Ardeal la conștiin­ța deplină a aspirațiilor ce trebuie să aibă so­cietatea unei națiuni ajunsă în pragul unui frumos rol istoric. Cu această dorință salutăm entusiaști con­gresul! Răspunsul nostru in cameră, Arad, 13 Iunie. Conform promisiunei noastre publicăm azi în întregime discursul cu care d. deputat Dr. Teodor Mihali în calitate de președinte al clubului parlamentar naționalist a întâmpi­nat pe noul guvern în ședința de ieri a came­­rii. In numărul nostru de ieri am lămurit im­portanța ce comportă acest răspuns dat în numele partidului nostru național. D. Mihali după cum am amintit a urmat la cuvânt îndată după primul ministru contele Tisza zicând următoarele: D. Teodor Mihali. D. ministru-președinte în vorbirea sa acum rostită a declarat cate­goric și a desfășurat în mod clar, că guvernul actual este continuarea celui demisionat și că nici vorbă nu poate fi de vre-o schimbare de sistem fiindcă s’au schimbat numai persoa­nele. In urma acestei declarații a dlui prim ministru găsesc de superflu să arăt mai pe larg motivele pentru cari am fost cu neîncre­dere față de guvernul trecut și suntem cu ne­încredere față de ministeriul actual. Una din cauzele principale pentru cari am fost cu neîncredere a fost că nu a înfăp­tuit reforma electorală în acel înțeles cum a promis alegătorilor săi și n’a satisfăcut acelei dorințe exprimate în diferite declarațiuni re­gale, ca păturile largi ale populației să intre în cadrele politice ale țării. Convingerea noa­stră este, că legea nouă electorală este reac­ționară și că ea nu se va putea introduce în viața publică, din cauză că este peste măsură complicată. Afară de aceasta am fost cu neîncredere față de guvernul demisionar și din cauză, că n’a știut conduce treburile țării și a parlamen­tului, așa ca aici în parlament să se poată sus­ține o viață normală și în adevăr parlamen­tară. Eu nu caut acum că ce e cauza acestei stări parlamentare, țin să constat numai, că noi nu putem urma și susține o politică de fe­lul celei care a putut da naștere unei astfel de stări abnormale. E fapt netăgăduit, știe țara întreagă și toată lumea, că atât în țară cât și aici în parlament e o criză gravă a cărei efec­te rele se resimt nu numai în viața publică po­litică, ci și în cea economică. Avem o criză nu numai politică ci și economică și finan­ciară. E datoria guvernului, câtă vreme stă pe baza constituțională să facă tot posibilul ca aici să se restabilească viața normală parla­mentară. Aceste sunt considerațiunile generale pen­tru cari am fost cu neîncredere față de gu­vernul precedent și d. prim-ministru în vorbi­rea sa de program nu ne dă nici cea mai mică lămurire, cum crede d-sa­că va remedia a­­ceastă criză și cum va repara greșala guver­nului precedent. Ce privește chestia naționalităților ne­maghiare, d. prim-ministru a ținut să facă unele declarații, regret însă, că în expunerile d-sale nici până acolo nu s’a extins, ca să de­clare măcar atâta, că va respecta legea des­pre egala îndreptățire a naționalităților art. XLIV 1868 care e sancționată de Maiestatea Sa, și că dispozițiile favorabile pentru națio­nalități ale acestei legi le va aplica, cu atât mai puțin a declarat că va recunoaște, va a­­sigura pentru naționalitățile nemaghiare toa­te acele drepturi, cari sunt necesare pentru susținerea individualității lor naționale și pen­tru desvoltarea lor culturală și economică. De altfel pot afirma că din 1868 fiecare gu­vern și fiecare ministru președinte a promis cu ocaziunea prezentării sale în parlament, că va resolvi chestiunea naționalităților și că vor purcede față de naționalități în mod legal, drept și echitabil. Durere, însă, nici un gu­vern nu și-a împlinit promisiunea, și nu nu­mai că nu au remediat doleanțele naționalită­ților, ci din zi în zi s’a înrăutățit situația, ast­fel încât naționalitățile sunt expuse azi cu desăvârșire la discreția judecătorilor și a ad­ministrației. Baremul Podmanniczky Endre: Fraze! D. T. Mihali: Nu am obiceiul să uzez de fraze, nu sunt omul care­ să facă declarații neobicinuite. Tot ce am zis, durere, pot să re­pet și să susțin din experiență și din adâncă convingere. E adevărat, că guvernul precedent a pro­mis, că deși noi suntem în opoziție și deși e cu aversiune față de partidul nostru, totuși va suna toate doleanțele, cari în baza legilor, a dreptății și a echității se pot sana. Dar cu du­rere a trebuit să constatăm că aceste nu nu­mai nu le-a sanat, ci din contră ele s’au înmul­țit în așa măsură, încât azi nici măcar la al­tarele sfinte nu putem fi în liniște (vii desa­­probări) pentru că și acolo intră jandarmii și administrația. Și vedem, că, acum și vetrele familiare ni se inficiază. (Vii desaprobări). Pot să citez fapte concrete, căci e bine cunos­cut, că jandarmii urmăresc acum din casă în casă numele acelor, cari acum anul, în 29 Mai au luat parte la congresul din Alba-Iulia. Au fost peste 12 mii de oameni de față la acel congres, ținut cu concesia guvernului; hotă­rârile congresului au fost publicate în toate ziarele, și cu toate aceste acum sunt urmăriți și întrebați aceia cari au luat parte că „cine a fost raportor” și cine a făcut acolo propu­neri. Nu vreau să aduc, drept răspuns întreru­perilor, mai multe cazuri concrete pentru că am vrut numai să reflectez pe scurt la vor­birea dlui ministru-președinte. Noi din parte­­ne dorim o stare pacinică, pentru că după o lungă răsboire ori­cine, și după multe suferin­țe, fiecine dorește o stare mai liniștită (apro­bări), dar aceasta nu depinde dela noi, ci de­pinde dela guvern și dela organele subalterne ca să aibă față de popoarele nemaghiare o ți­nută politică legală, dreaptă și echitabilă.

Next