Românul, aprilie 1914 (Anul 4, nr. 73-93)
1914-04-01 / nr. 73
Anul IV Arad, Marți 1)14 Aprilie 1914. Nr. 73 ABONAMENTUL Pe unr . . 28.— Cor. Pe jumătate an 14.— „ Pe 3 luni . . 7.— „ Pe o lună . . ..40 „ Pentru România și străinătate: Pe un an . 40.— franci Telefon pentru oraș și interurban Nr. 750. REDACȚIA ei ADMINISTRAȚIA Strada Zrínyi N-rul lia INSERȚIUNILE se primesc la administrație. Mulțumite publice și loc deschis costă șirul 20 fii. Manuscrise nu se innapolază. „Telegraful Român“ falsifică istoria. „Ziarul nostru trăiește prin cinstea și corectitatea sa”. („Telegraful Rom", nr. 34 a. c.) Arad, 13 Aprilie. Somat de noi, în anul 68 al „Românului”, să-și justifice atitudinea politică echivocă „Telegraful Român” vine și ne răspunde, în anul 34 al său, spunând că politica de astăzi a lui e politica lui Șaguna. „Ziarul nostru, zice, „T. R.” a făcut totdeauna, de la întemeere până astăzi, și va face și în viitor, politică de apropiere, de înțelegere, de aplanare a divergențelor, deci politică de oportunitate, la fel cum e politica Sașilor. Intemeetorul ziarului nostru, Marele Șaguna, ne-a îndemnat și ne-a impus să facem politica aceasta, singură corespunzătoare puterilor noastre, și tot el a pus ca condiție redactorilor dela ziar să nu vatăme „interesul prealuminatului împărat și a preaînalt aceluiaș stăpânire”... „Dela direcția aceasta bine stabilită politică a ziarului nostru o singură dată s’a făcut abatere, publicându-se în ziar un articol contrar guvernului, la anul 1883, după vizita monarhului la Seghedin. Urmarea a fost însă, că redactorul de atunci al ziarului nostru, fericitul Nicolae Cristea, în 24 de ore a trebuit să-și părăsească postul, iar fericitul și înțeleptul mitropolit Miron Romanul a retractat în proximul număr al ziarului articolul publicat, exprimându-și „adânc simțită regretare asupra articolului, pe care redacțiunea într’un moment nefericit al impresiunilor produse de împrejurările actuale a fost destul de nesocotită a-l da publicității”... „Dacă ziarul nostru n’a putut deci să fee posiție dușmănoasă față de guvernul de la 1883 al lui Tisza Kálmán, de la care a avut atât de multe de îndurat, atât biserica, cât și neamul, și dacă n’a putut lua poziție nici în contra celui mai urgisit guvern, al lui Bánffy, — când de altcum alii redactau foaia, — cum poate pretinde autorul articolului din „Românul” ca să atacăm guvernul actual și pe domnul prim-ministru, conte Tisza István, despre care suntem convinși, că are cele mai bune intențiuni de a îndrepta multe din păcatele și greșelile guvernelor de mai nainte? întrebăm, nu pe autorul articolului, ci pe cetitorii noștri, dacă ar fi consult care, să luăm post pe dușmănoasă fată de guvern și față de contele Tisza și noi, astăzi, când avem atâtea școale de salvat, și avem atâtea chestii însemnate pendente, a căror resolvare norocoasă pentru biserica noastră depinde numai dela bunăvoința guvernului?”... Ei bine, ce spune aici T. R. e fals! T. R. falsifică istoria, în scopul de a-și ascunde păcatele urâte de astăzi. Șaguna n’a făcut acea politică lipsită de demnitate pe care o face de o vreme încoace T. R.; el n’a propagat politica de oportunitate, ci a propagat politica de activitate. A atâta lucru trebuie să știe T. R. de astăzi, dimpreună cu autorul „Cărții de aur”. A-i atribui lui Șaguna o astfel de politică, cum e cea de azi a Telegrafului, nu-i numai o simplă falsificare de istorie, ci e și o blasfemie la adresa memoriei lui Șaguna. După dualism Șaguna — după cum știe orice cunoscător cinstit al istoriei politicei românești, — nu împărtășia vederile acelor politician români cari erau pentru pasivitate, ci milita pentru „activitatea națională”, adecă: Românii să nu stea acasă și să se plângă, ci să-și trimită deputați în camera din Pesta, cari să lucreze acolo cât vor putea mai mult pentru ușurarea poporului nostru. Acestea le spune și T. R. dela 1872, Nr. 9, unde se zice: „Activitatea națională stă întru a pretinde și a apăra drepturi ce sunt totdeauna proprietatea unei națiuni de jure, dacă din împrejurări fatale nu și de faptă... Avem datoria de a intreveni pentru interesele noastre de tot felul, pe cari trebuie să le apărăm față cu acei conlocuitori din patrie, cari vor ca să ni le îngusteze și cari astăzi prin voința noastră pasivă dispun singuri de soarta țării în dieta din Pesta... Dacă vom intra pe calea realității cu toată seriozitatea, ideile extreme ale minorităților din țară, maghiare și săsești, se vor reduce la măsura lor, iar când aceasta din nenorocire nu ar fi, o națiune compactă și numeroasă cum e a Românilor, ar pretinde drepturile sale, până când le-ar câștiga.” Asta e politica „oportunistă” a lui Șaguna, și cine-i atribuie acestuia o altă politică e un falsificator! Și Telegraful de astăzi e un falsificator al Telegrafului de pe timpul lui Șaguna, și un falsificător de istorie! La 1905 când, în conferința națională de la 10 ianuarie, fruntașii noștri politici au decretat activitatea, T. R. jubila, pentru că zicea el, a ieșit biruitoare politica activistă a lui Șaguna. După conferința națională politica T. R. era absolut identică cu politica partidului nostru național. Chiar a doua zi după conferință T. R. scria în fruntea ziarului: „Suntem pentru politica românească făcută cu vizir deschis, ca să o vadă și să o cunoască lumea” (12 ian. n. 1905). Și mai departe, în acelaș articol, zicea: „Noi dela ziarul acesta avem de a fi mulțămiți și cu rezultatul conferinței ținute, pentr că el nu însemnează alta, decât o învingere splendidă a politicei urmate de ziarul nostru cu o rară consecventă, politica activității parlamentare... „La locul acesta ne mărginim la exprimarea părerii, că cei ce nu au obiceiul de a căuta nod în papură... vor recunoaște de valide hotărârile aduse, obligându-se a lucra după putință la executarea lor”. In Nr. 3 al aceluiași an T. R. îndeamnă pe Români să între în lupta elctorală pentru candidații naționaliști prin cuvintele: „Conștiința noastră e deci liniștită că faptă patriotică de prima ordine săvârșim, când îndemnăm pe toți Românii, inteligență și popor, slujbași și oameni independenți, să meargă la urnă și să-și dea votul pentru candidații români, așa cum cer interesele poporului român din patria aceasta și cum o cere cinstea noastră națională”. In Nr. 4 Telegraful scrie: „ne înjură rău presa jidano-maghiară pentru programul politic stabilit în conferența din 10 Ianuarie ne ținută în Sibiiu, și ne face trădători de patrie pe toți cei ce l’am acceptat și ne-am angajat la lupta electorală cu candidații jurați pe acest program.” In Nr. 5 repetă: „Dela întemeietorul politicei române, nemuritorul Șaguna, foaia noastră cu o consecvență rară și cu o nespusă bărbăție a luptat necontenit pentru direcția inaugurată acum din nou”. In Nr. 6 T. R. scrie, tot într’un articol prim, întitulat: „După conferință”. „Pare că vedem iarăși, ca la 1892, ridicându-se nori negri asupra capului nostru. Nu ne-a supărat atunci, nu ne supără nici azi, când rândurile celor ce ne înțeleg s’au premenit și înmulțit cu sute de luptători dibaci și desinteresați. Azi nu mai stăm izolați cu vederile noastre și credem că ele vor străbate la toți aceia cari vor binele și înaintarea neamului, cum au străbătut și vederile noastre pentru intrarea în lupta parlamentară.” — „Ne bucurăm că poporul alegător român din patrie a înțeles importanța hotărârilor luate în conferența dela 10 ianuarie a. c. ținută la Sibiiu, și dând ascultare fruntașilor săi a dovedit că una este”. Nu putem zice că învingerea noastră ar fi fost strălucită... Avem 7 deputați aleși...Trebuie să ne mulțumească deci faptul că am putut alege de astă dată și numai 7 ori 8 deputați naționali români, dată fiind graba mare, cu care am intrat în luptele electorale, nepregătiți, neorganizați, nedesciplinați, nesprijiniți de nimeni”. In Nr. 8 1905, răspunzând „Gazetei Transilvaniei” zice: „T. R. a combătut și va combate când va trebui conducerea rea partidului, cu care nu e permis nimănui să a facă experimente hazardate, dar n’a combătut partidul. Un singur partid formăm noi Românii din statul ungar, pentru că un singur scop avem și nu putem recunoaște pe sama nimănui dreptul de a ne scoate din partid, numai pentru că — ori tocmai pentru că — am reprezentat în trecut decenii întregi curentul ești acum biruitor în sânul partidului — curentul activist". Și cu toate aceste enunciațiuni absolut dlare de politică națională cu vizir deschis, T. R. de astăzi cutează a sfida buna credință a publicului cetitor, spunând că o singură dată, la 1883 ,a combătut guvernul, încolo a făcut tot politică de oportunitate! Această falsificare dovedește pe deplin halul moral al Telegrafului de astăzi. Dar ca să se vadă și mai neîndoios nesinceritatea și absoluta iloialitate, zăpăceală și lipsă de memorie a Telegrafului, care insultă