Românul, august 1915 (Anul 5, nr. 31-34)

1915-08-02 / nr. 31

Duminecă, 15 August 1915, la care an de naștere aparțin, sunt datori a Intra In serviciul activ de gloate în ziua de 16 August anul 1915. Prezentul aviz pentru intrare sub drapel nu se re­feră la acei mașiniști și fochiști profesioniști născuți în anii dintre 1878—1890 și în anii dintre 1892—1894, cari la cererea proprie au fost deja concediate prin respectiva comandă de complect­­are până la 15 Septem­vrie 1915, iar serviciul activ al acelor mașiniști și fo­chiști profesionali născuți în anii 1876 și 1877, cari sunt impiegați la mașinele cu vapor ori motoare agronomice (de secerat, trierat, cosit, șcl.), dacă își vor dovedi aplicarea, la cererea proprie prin comanda competentă de complectare se amână până în ziua de 15 Septem­vrie 1915. Cei cari se prezintă la serviciu trebuie să adu­că cu sine încălțăminte bună, tacâm, blid, unelte mai mă­runte și hrană pe două zile. Prețul acestor obiecte de echipament, dacă se vor dovedi de folositoare în serviciul militar, se va reîn­toarce proprietarilor după valoarea acelorași. Cu prilejul intrării sub drapel proprietarul foaiei de legitimare pentru glotași călătorește gratuit pe calea ferată în clasa a treia (pe vapor în clasa a doua); acea foaie de legitimare pentru glotași însă la distribuția biletelor va fi a se viza încă de vreme înainte de ple­carea trenului sau a vaporului. Acel individ obligat la gloate chemat la arme, care nu se prezintă la termenul și locul fixat, va fi adus cu forța brac­ială și conform paragrafului 4 al artico­lului de lege XXI din 1890 despre pedepsirea neascul­tării manifestate față de porunca de chemare militară va fi pedepsit cu închisoare extensibilă până la doi ani. Indivizii obligați la gloate, cari doresc a intra de bună voie în honvezimea r. u. ori în armata comună imp. și reg. înșiși pot alege întru limitele legii corpul de armată, însă după intrarea în serviciul activ numai la acel corp își pot cere alăturarea, la care au fost împăr­țiți ca obligați la gloate. Acei indivizi obligați la gloate dintre anii etății 18—50, cari la vremea sa au fost exmiși în baza arti­colului de lege din LXVII din 1912 sau cari vor fi ex­miși de acum înainte și cari săvârșesc serviciul per­sonal în sinul forței armate și respective aparțin di­viziunilor muncitorești, pe baza articolelor de lege XX din 1886 și respective a celui II din 1915 se consideră de chemați. Făcut in luna Iulie, 1915, însemnări pe răboj. Arad, 11 August 1915. Ultima crestătură pe răboj din numărul de ieri la rubrica aceasta era o telegramă prin care se exprima deosebita admirație și încredere în soldatul român, telegramă datorită colonel-generalului german­­ Woyrsch trimisă ca răspuns la telegrama deputatului­ buc. Simionovici. In armatele lui Voyrsch au luptat la Ivangorod cinci regimente românești, cum spuneam: Ambele telegrame le găsim comentate în Pesti Hírlap, organul de casă al contelui Apponyi, in numărul de ieri, 10 August, în următorul chip: „Trebuie să notăm că regimentele românești cari au luat parte la cucerirea Ivangorodului luptă în corpul de armată al lui Köves, ca for­mațiuni întregitoare din Ungaria, de dincolo de pasul Királyhágó. Woyrich nu-i politician, ci soldat, deci nu putem aștepta dela el instrucție de drept public pentru d. deputat Simionovici din reichsrat. Ar fi fost just însă, dacă s’ar fi aflat cineva care să edifice pe d. Simionovici înainte de a trimite telegrama că Românii cari se luptă în corpul Ardealului nu au împărat ci rege și astfel clubul român din reichsrat precum și deputatul român bucovinean nu au dreptul să figureze ca club politic și ca fruntaș politic al Românilor Ardealului’’. Nu-i bucovinean d. Simionovici? Bucovina nu se tine de Austria? Iar Austria n’are pe tron împărat? Când amintește în telegramă de „poporația românească credincioasă împăratului”, nu privește această frază pe cetățeanul­­ bucovinean Simionovici? Iar un Român bu­covinean n’are dreptul să-și exprime admirația față de oricine, îndeosebi față de vitejii soldați români ai monarhiei­­ relevant de stat în Bucovina ori Ardeal fără a i se arunca acuza că ar vrea să se erijeze în rol de conducător politic? __________~ „ROMÁNÜL"_________ _ Dintr-un ziar maghiar provincial (rândurile de la vale pot servi model pentru celelalte ziare maghiare provinciale (din coloanele cărora sconserăm mai alal­­tă ori un mănunchi de vitejii ale regimentelor româ­nești dar nu avuseră b­urajul­­ să puie firmă românească deasupra acestor vitejii) : „Deja in intâiele zile ale răsboiului foarte mulțămiti am putut constata că poporul Un­gariei fără deosebire de rasă și naționalitate la cuvântul de chemare al regelui a prins arma și dușmanii noștri au rămas foarte surprinși de împrejurarea că soldații de diferite naționalități din monarhie cât de vitejește, model, se luptă sub steagurile noastre (credem că e vorba aci și de steagul nostru. — N. R.). Comunicatul din urmă al lui Hof­er doar o spune cu câtă bravură și abnegație se luptă printre șirurile noastre, și cu câtă însuflețire, având conștiința nobilei da­torii, își varsă sângele pentru tată și regele bra­vii soldați români atât pe frontul de nord cât și pe cel italienesc. Cântând se aruncă în foc și pieptul foarte multora dintre ei este decorat cu distincția militară sosită din cel mai înalt loc". („Arad és vidéke”). " Pag. 3. Răsboiul. Telegrame oficiale-Biroul telegrafic ungar ne trimite spre publi­care următoarele telegrame oficiale: Budapesta, 10 August. — Se comunică de la cartierul principal : Pe frontul rusesc: Retragerea dușmanului din re­giunile de lângă Vistula continuă. Trupele generalului Köves au ajuns în regiunea la sudest de Zelechow. La aceste trupe i s’sau alăturat părțile din armata arhiducelui Iosif Ferdinand, cari au înaintat peste cursul inferior al Wieprzului. Am trecut lângă Kock în mai multe­­ puncte și peste cotul Wieprzului. Mai­­ spre est, pe frontul I ce se întinde până la Bug aliații au ocupat întreg șirul de pozițiuni al ariergar­­­delor dușmane. Lângă Bug și Zloba-Lipa situația e neschimbată. La Cemelita, pe tărmul de s­ud al Nistrului, regi­mente aparținătoare armatei comune și la­ndwehrului din Austria de jos ,și din regiunile litoralului, au ocu­pat o­­pozițiune construită, ca un cap de pod, pe care Rușii până acum l-au știut apăra cu vigurositate. Duș­manul i s’a refugiat peste râu și a lăsat în mâinile noa­stre 27 ofițeri, 2800 soldați, 8 mitraliere, multe trăsuri și o mare cantitate de material de ră­­boi. Pe frontul italian. Luptele de artilerie zilnice, și-au păstrat și ieri violenta pe frontul de la nordest. In cir­cumscripția Goriziai și lângă Plana, aceste lupte­­ s’a­u potentat din timp în timp. Cele 8 atacuri italiene Îm­potriva părții proeminente spre apus a platoului Do­­berdo și avansarea dușmanului lângă Zagora, la sudest de Plava, le-am respins. De altminteri n’a avut loc vre­un eveniment important. * Berlin, 10 August — Se comunică dela marele car­­tier principal :­­ Pe frontul occidental. La est de Ypem, unor forțe mai m­ari engleze, le-a reușit să pună stăpânire pe partea apuseană a localității Hooge. Exploziile de mine executate de Francezi în Champagne, în regiunea fer­mei Reau-Letour au fost zădarnice. Artileria noastră a distrus în 80 Mai viaductul ce se găsește la apus de la Daimmerskirch. Francezii au făcut, cu ajutorul unui drum de fier oco­litor, un pod peste râul Large. Artileria noastră a di­strus cu c­âteva pușcături în plin podul construit cu puțin înainte. La marginea de sud a pădurea Hessen, la apus de Verdun am împușcat un balon captiv al Francezilor. In 9 August, seara la orele 11, un aviator dușman a aruncat bombe asupra localității Oabrana (pe teritorul olandez în apropiere de granița belgiană) între BeRingen și Reinweiler (la sud de Mühlheim în Baden) un avion francez a fost silit de focul tunurilor noastre de apărare, să coboare. Pe pilotul și observa­torul aparatului i-am făcut prisonieri. Lângă Pfîrt l*cul nostru l-a silit pe un aviator dușman să­­ se refugieze pe teritor helvetian. Pe frontul oriental: Pe frontul de est de la Kowno ne-iaim apropiat mereu în luptă, în urma atacului no­stru, și mai mult de linia forturilor. Intr’aceasta am făcut prisonieri iarăș câteva sute de Ruși și am cucerit 4 tunuri. Trupele din armata generalului Scholtz au spart ieri după am­eazi linia de forturi de la Lomza, au cu­cerit cu asalt fortul Nr. 4, iar azi în zori au ocupat cetatea. La sud de Lomza, am­ trecut în cursul luptei peste drumul de țară d­e duce la O­strow. Pe Ostrow e stăpân încă dușmanul. Trupele noastre­­ au ajuns până la râul Bug, dela Briani (la apus de Brock) până la gura râului. De la 7 August încoace am făcut aoi pri­zonieri 23 ofițeri și 10.000 soldați. La est de Varșovia, armata prințului de Bavaria, Leopold, a ajuns în apropierea drumului de țară Sta­­nis­lav-N­o­w­aminc­ki. Pe frontul sudoriental, Armata pol­on­el-g­e­n­er­al­ulu­i Woyrsch, urmărindu-l pe dușman, ia ajuns în regiu­nea ce se află la nord și est de Zalehov și­­ s-a alăturat la aripa stângă a armatei mareșalului Mackensen, ce înaintează­­ înspre sud. Pe frontul dintre Ostrow și Bug am alungat ariergiardele dușmane până la forțele lor principale. (Notă: Brock se găsește la 12 k­ilometri la sud de Ostrow.) Berlin, 10 August. — Se comunică dela comanda­mentul suprem al marinei de răsboiu. In noaptea spre 17 August diriglabilele marinei noa­stre au atacat fortificațiile de pe țărmul estic al An­gliei. Cu toată reacțiunea puternică, ele au aruncat cu succes bombe asupra vaselor de răsboiu de pe Themse, asupra docurilor londoneze, mai departe asupra punc­tului de razim pentru torpiloare, Harwich precum și asu­pra uzinelor de pe Humber. Dirigrabilele noastre s’au întors dela întreprinderea reușită. ___ întrevederi diplomatice la București. București.­­ D. Ion Brătianu, primul ministru român, a primit Duminecă și Luni pe toți miniștrii străini actualmente prezenți in București. D. Blondei, ministrul Franței a și venit din Con­stanta spre acest scop. Antanta invită statele balcanice la o conferință. București.­­ Corespondentul din Sofia al zia­rului „Minerva” anunță în baza informațiunilor ce le-a primit din sursă bine informată despre demer­sul colectiv al împătritei înțelegeri și nouăle propu­neri făcute statelor balcanice, în următoarele: Demersul s-a făcut joi și adecă în capitalele ce­lor patru state balcanice: Atena, Sofia, București și Niș. Nota antantei arată că divergințele cari despart statele balcanice sunt așa de mici, încât aceste s’ar putea aplana în vremurile aceste ex­traordinare cu putină concilianță. In scopul acesta împătrita înțelegere face propunere pentru convo­carea unei conferințe comune a statelor balcanice în Atena, Sofia sau București. Această conferință ar pune baza unei înțelegeri comune între cele 4 state și totodată ar putea stabili condițiunile intrării statelor balcanice în acțiune de partea antantei. Tot această conferință ar lua hotărâri și privitor al concesiunile terito­riale ce și le-ar face reciproc statele balcanice. In legătură cu conferența comună, împătrita înțele­gere își îmbie bucuros serviciile sale în interesul scopului comun și se obligă să respecte hotărârile conferinței și garantează împlinirea, la terminul stabilit, a pretențiunilor blocului balcanic. Quadrupla antantă își exprimă speranța că sta­tele neutre vor prețui valoarea adevărată a a­­cestei propuneri și prin crearea blocului vor con­tribui la încheirea marei tragedii europene. Corespondentul „Minervei" își întărește afir­­mațiunile și cu informațiuni câștigate din sursă bine informată din București. Numitul ziar român mai anunță, că în legătură cu noua propunerea a împătritei înțelegeri vor avea loc în zilele cele mai apropiate consilii de coroană în București, Sofia și Atena. r » •• 1 »

Next