Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-01 / nr. 1
DUMINECA Volescc și vei púié : Va eși în toate filele afară de Lva și a doua-zi ! după Serbatariu. Abonarea pe un an............................128 Iei Șease luni................................................ 64 _______ Trei luni................................................. 32jster Pe lună.....................................................H>_1 Un exemplar...................................... . 24 . Innințârile linia ....................................... 1 .le Direptorutâ ftr. 1. Anul T. PIARTO POLITICO, COHBU&NI. LITERABIl. Vo^ ___j (ARTICOLI TRIMIȘI ȘI NEPUBLICAȚI SE VOR ARDE.) 4^ulu^i! fimianulu și Redaptorulu respun^atorii: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortuni Nr. 15 Pentru abonare și reclamari se vor adresa la administratorul «paului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 1 Ianuaris 1861. -—* -Lumine să-te și vei fi. Abonarea se face în Bucuresci, la cantora Romanului, și la librăria C. A. Rosetti calea Mogoșde Nr. 18. în județe la domnii Administrator și corespondinții nostru, sau d’a dreptul prin post, trimițând și banii în Iași la Steaoa Dunării și Tribuna Română. iI. Principatele Cnn. REVISTA POLITICA. Bucuresci, A Carimlar. r Kxnd kronikarii ziarielor aS ne■norocirea a n’avea nimik însemnat de s’nregistrat ssnt siligî a o Isa ne koarda simgimîntale, mi’n lok de mtîrî no- I litice se trimină cititorilor komuli► mente mi srxrî. Redsraî mi noi astEzî I în această tristă stare, — kxcî noi uitea ks koresnondingele strEine ns f ne a sosit EnkE, mi dia întrs lskrs- I file merg atEt de bine înkEt ns mal feste nimik de zis — srxm cititorilor I nomtril nentrs ansi 1861 ne lsngE If aEnetate mi norok — kECî noroksl joakE aksm mare rol — se ns fiE e* snsrni a aßea nici o jsdekatx, ka sx ,.’aibx trebsingx nici de jsdekxtorl nici de aBokagî; se ns s’amestece nici de ksm de nolitikE, ka se ns fiE esnsrni a nerde ns nsmal fsnkgisnea pr ci mi kiar libértatea lor indißidsale; se ns fiE alemi la sfatsl orxinisnesk ka se ns fiE siligî a nlEti fxrx komsimgimîntsl lor kontribsgisni nen îrs gendarmeriE, saS se fiE skomî, dagl în jsdekatE kriminale m’onrijji l’a mai esercita drentsl lor de alegx iori; se n’aibE nici o pronrietate prin jisril sldemtilor, ka se nsfiEes nsmi la Bisite mi necetisirx noligixnemtî; ax ns faliE nici sn komercis ka se nsîe siligî a niEti xxrtia timbratE ks în megis de natrs mi de cinci orî mai mare de kM în oricare alte searx; natente îndoite mi’ntreite dsre »liga în kare med ear ns dsne fconcislie fair; ka sx ns fii în sfîrmit u,ii la melte mi felsrite neajsnssin între kari a nixti ceea ce sunt datori Isim bani ks kamxtx de 30 de mi ei kistxnd în kxssi kreangele lor ks noine fxrx nlatx de taksx, de aBokagî uii le stngmirl js dekxtoreintl în ksis de c întrege: se n’aibE drentsl de Indio aílitate ksm l’aßeas la 29 Sent. 1859 M Manolake Kinezs mi K. A. Rosetti, s/re a ns fi astfel esnsml la arestare Dligixneaskx; se ns öe ministrs de kon tai sme a ns fi declarat oficiale de ze D; sens aibE nenorocirea d’a Bedea kJiBBaie ne kasele miniștrilor mi nimik dn ce se Ba nstea netrece nrin kancearide oficiali, ka se ns Se kondemnat .O trei luni de întemnițare în NsinkxrE; se îs falie nici o transaligiene komerciale ne temeisi mansnerii de skEZEmînt al «ns! minisleriS, Botat mi de kornsrile -gisitoare ale Statalii ka se ns se es dste anoi, dene cererea sasi alt ministeriu, la REgski mai mari, se nsteaîna sn dare momii monastiremli ci nsmal notiile Statslsl, ne akta dekiarate de sn ribsnal mi de dose stkjjisnl de nlxsms-E noalx astfel nretinde la o desfîrmit se ns citeoșkx ziarisl Nagionalsl din anii 1859, saS magasinsl jsdekEtoresk al d-lsi Kosta-fors, se n’aibE nici o oninisne nolitikE mi mai ks seamE nici okredingx, uii se ns ia în minx nici o seksadE mEkar nana de skriitor afarx nimal dens Ba fi nrim nemedinte de tribsnale sas cel nsgin jade— kEtor mi ns Ba skrie în ziaril Nagionalsl din 1860 ori ce I Ba Benissbt kondeis, destsi nsmai se ns fiE adeBxrsl. Aceste stiri fokste din EnimE tstor cititorilor RomEnslsi ns ne mai remâne de kEt a 8ra în genere mi gSBenislsi de la 13 Islis, în această zi de 13 Iansarig, a ni se kxi nici odalx k’a renss în bîgoare ordinanga kontra tinarisi de la 30 Sentembre mi ’n nartikslar dlsi Kostafors a ns selixi k’a zis kx „nsî nasx de oninisnea nsblikx.“ Revista politică a anului 1800. i. (A Bedea No. 366.) Eromnista „Kana mi Kongressi44 a trxsnit ka o bombx inflamabile în mijlokul nonoarelor mi al diplomajjilor Estonei. Dar efectele erau diferite în amîndoie taberele. Iloitoarele s’a» b»ksrat Bxzînd kx se annonix solsQisnea problemei libertxßii Italiei nînx la difikiltatea sa sokotutx invincibile, adikx SBB eranitatea limnorale a Danei, dar din romanii era» konfinmi de s»nrindere Bxzînd kx legxtsra tradittionale a astorit’Bisil Ismemte k» aŭtoritatea klerikale kare a servit atât de la»k nentri dominarea absolstx a nonoarelor, s’ar»nt ak»m nentr» xntîia oarx. Un singur stat era în E»zona ai kxrsia dinlinarji mi oameni de stat a anlass k» obsksrix sincerx la onerajisnea acestei brobiste aceștia era oameni de stat a Marii Britanii. N» numai fiind kx Englesiî, ka »neonor protestante (lsterani) a» o antinatix în kontra nanei, ci mi, fiind kx oamenii de stat ai sași reisim liberale, unde demnitatea omeneaskx este sokotilo ka cepa, ag trebuit sx »reaskx mi se aîlex în oroare mi grzx gBB ernst klerikale în statele nanall kare a kxikat ks nicioarele Í minciuiele de dientate, stima nsblikx, toleranaa mi kiarekonomia naßionale. Dar orî ksm, era înBederat, mai nentru toate cabinetele Estonei, kx dsne mincioiele emise în această bromisix, adu oarea sasi kongres a devenit imnosibîle; amia dar cestisnea Italiei a remas în ksikatx mi mrekarîx ka mai ’naînle, min srinare Franjia kare era moralicemte moteklarix mimkxrieî Italiei a remas isolatx; asta este o nosîgisne nenlxrisix nentrs orî ce nstere ka a Frangeî. în această strîmJloarix, kabinetsl de St. James (London) a venit în ajstor kabinetsiș din naris min dose massre enerfice mi d’o mare imnortangx, adikx ne d’o narte a trimis într’o cirkslarix la toate kabinetele Bestitele narrs artikole în kari s’a resimat nolitika Angliei în randul Italiei. Hsnkul de kxnetenix al acestei notice era mincinisl neintergengismei străine în trenle Italiei, prin aceastx nolitika, esnresx ls enernia mi Rigoarea komsne kabinetsisi engles s’a taiat toate snerangele de intergengisne realigionarix kare se nstria de kxtre snil, la Biena miliiar la St. Petersburg. Dar nsntsl al doile, xnkix mult mai importante, kare a automat ne nonoarele englese de nonoril francos era înkixiarea sasi tratat de kornergig care a creat o mslgime d’ interese nose, komsnî acestor dese nonoare civilisate mi nsterice, al kxror akord decide mi asigsrx nacea lsmil. îmneratul Nanoleone Bxzînd aceastx îngelegerea kordiale restabilitx ks Anglia mi simgind bine kx dsne o amia de manifestx „îngelegere“ arãtatx în fuga lsmil, kabinetsl engles ns noate îndatx sx mi skimbe oninisnea sa în desfavoarea Frangel, a skos la Isminx traktatsl sxsks Sardinia ginst în sekret nînx aksm, adikx despre cederea Sapoieî mi a Komitatslsi de Nizza, din partea Sardiniei în favoarea Frangel. Mai la Bale, analisând raportul politicei Frangelis Anglia în ksrssl ansisi trekst, vom lamina mai bine aceasta cessisne, însă deja aksm nstem zice Ex cederea Sapoieî mi a Nizzel din partea Sardiniei a nregitit snedigisnea Isi Garibaldi în Sicilia mi Neanole. Keci îndatx dsnx alekarea snedigisnii Isi Garibaldi din germurile Sardiniei, toate cabinetele as trimis kabinetslsl de Tsrin note înfoliate, strigând: ksm a nstst kabinetsl Tsrinese a kxika într’atâta drentsl gingilor mi a lisa în geara sasx se organiseze o insasisne nentrs o altx gearx amikx, ks kare ns este în resbel? la care komîtele de Kaposz a respins: Oninisnea nsblikx în Italia a devenit indocile mi msrmsrxtoarix de la cederea SaBoiei, mi era nestenstingx nentri Sardinia d’a se onsne ks forga acestei mimkxri nagionale, acestei nregEtirî, fxrx sx amninzx în Italia de sus sn spirit de desordine mi de tendinge antimonarcice, kari ar fi foarte greu de stins. Eatxax ara ajuns la enispeisi cel mai remarkabile în mîmiarea Italiei din anil acesta, adikx la snedigisnea Isi Garibaldi. Anesarea Toskaneîmî a Emiliei ki Sardinia se fcrise. Centrul Italieî represinta deja trankisi snei Italie snite, dar acestsi trankis îl sin— sia xnlix kansi kare este Benegia, xnima kare este Roma si nicioarele kari ssnt Neanole mi Sicilia. Amia dar nentri ka frimoasa Italix, isbita lor natrix, sx ns remxix sn trsnkis monstres, instilat, fxrx kan xnima ii nicioare, amîndoi natriogii cel mari al Italiei, acele dose stele lscitoariene orizontele nenisilor: Komitele Kapsr mi Generalisi Garibaldi as întreprins a-I nroksia nxrgile kari ÎI linsia xnkx, însx ks diferite mijloace; Garibaldi ks snata de resbei, Cavour ks nana de diplomat. în enoka noastrx în care noesia narkx a nxrxsit nxmîntsi mi a sbsrat kxtre cer; în enoka aceasta kxnd kiar artea resbelslsl a devenit sn kalksl matematik mi a neroist toatx noesia iei din timpurile antice eroice; în această enokx de mosx, zicem, s’a arătat în ksrssl acestsi an în Italia sn enisodia nlin d’o noesix siblimx, d’sn eroism generos mi antik, în sirngul cel mai nobile al acestei estresism. Asta este snedigisnea Isi Garibaldi la Sicilia. Ssntem în kredingagî kx nentri strenenogis nomtri snedigisnea Isi Garibaldi Ba fi înkongisiatx k’o gloriolx de tradigisni mi de fabile, întokmai ka snedigisne a Argonasgilor din anticitate. And daka neste alxtea sste de ani por fi mi atunci nimte konservatori doktrinar în nolitikx, o sx stinge kx aceastx snedigisne este o fabsix, sn mit kare n’are nici sn fand d’adesxr; kxci o sxzikx, ksm eks nstingx ka sn rege kare are sunt ordinile sele 40,000 soldagi (numal în Sicilia), nentri kare a kieltsit milioane, kare are alxtea cetxgî ks tsnsri; atxgl Miniștri kari i-as garantat ordinea mînacea, atxgl mefekgl de noligie, alxtea înkisorie, o censsix kare gine mesa în frîg (eare garange mare nentru toate relele); ksm e nosibile, zik, ka sn asemenea gspern sx karx, fiind kx sn Bagabsnd mi aBenistar (amia as numit snele gazete ne Garibaldi în Isna Isî Isnis) a desbarbat la o margine denxrtalx a imnerisîsl, ks o minx de „zapergii anelenisî gl44, sn adevărat nonor deskslg. Dar acest Bagabsnd ks „za Bergirlsît” a kxmtîgat bextxhele de la Calata-Fimi mi nalermo, dsne care a mxistat Sicilia de soldagii mi Generării Isi Franceski II, mi dsne ce a terminat această treabă tot acest „Bagabond44 a transportat reskoala mi resbelsi la Neande mi, în ksrs de dose lsni, dinastia Borbonilor a fost gonită din tronul ambelor Sicilie. Franciskus II, tînărul fiu al Isi Ferdinand II, care a domnit fes bicig, gendarmî, mi bombardament de aci nsrairea Isî de Regeletron în kîeil ks sxngele, lakrimele mi cft xrile nonorstsl Nanolitan, fs silit sx meargx în esilis amar, sx giste din naxaril teribile al smilingii mi al kxderii mi n’a aBst înkx mxkar konsolagisnea d’a escita koranxlimirea oamenilor la nenorocirea sa imense. Kare era bassa acestei kxderî nuinite, a acestsĭ sfîrmit trist dsne atxtea sakrificisrî fxliste în alogia ani, în beneficiul tiraniei mi anxsxris? Resnsnssl este lesne. Tirania este ka acea fsrix teribile infernale din Mitologix kare, dsne ce as mxnkat ne togi koriî sei, mxnxnkx kornst iei monris, Brenga iei monnix. On gBBern tiranik ka acela din Neanole, este ka o Mimix îngropatx d’atâtea mii de ani în sarkofagisl Eginisisi, nînx kind n’o atinge cineva, Mimia seamenx a fi ceva, are sn kin de om, dar abia un deget alin de Bieagx a alins’o mi îndat. Mimia s’a fikst nilbere, s’a nimicit ks desxpirinire. Dar kxt de mare mi de gene rale sx fix sn om, tot ns noate sx fie omninstinte. Biktoriossl generar Garibaldi a arxtat în enoka diktatsreî sale la Nanole kx este mal bsn generar de kxt administrator; el este nrea generos, d’sn karakter nrea antik, nrea ssblim ka sx fix sn nolitik bsn, kism se cere în aceste timpuri în Italia; de aceea s’a grăbit a kixma în ajstorie regele Galantuomo (Victor Emanuele) în ? kxrsia mxnx a nss diktatsra neste 10 milioane de oameni, ön simnls celegian, sn fost „Condotiere44 medx în mxna ssperansisî din cea mai antikx dinastix a Estonei, sn regat birsit ks snata sa , zicînds-I „Sire eatx 10 milioane de Italiananessagi la tronul Mariei tale, Isagi-I, gspernagi neste dînmit în libertate nentri gloria misnitatea Italiei!44 Garibaldi, acest Cincinat modern, dsne ce a denss diktatsra snsi regat, s’a întors a kasx la mika iissîx Caprera, nxstrand nentri sine mi fist Isi în nsagx zece lire Italiane (zece grangixi) nentri kellseala de dram! Eatx rism sn om se retrage de la kîrma Statslil! ce monsraent nonte sn nonor sx ridice snsi asemenea nstriot, snsi asemenea liberator; ns sn monsraent mik de marmsre saS granit, ci sn mons ment de Beneragisne în milioane de xnume ka nentis o fiingx ssnerioarix, am zice dipinx. Dar nefind acestea s’a srmat în regatul Neanoliî, ce făcea în Roma Bombe), acest fis care a moștenit su j acela kxrsia s’a atribuit karakierisî