Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)

1861-02-01 / nr. 32

fTctitjisnea datl Adsniri! Elen­­tiue de kitre mai jós ssbskrimií ne­­tiyianl din or. Illoiemtí. PRINCIPATELE - UNITE. ROMANÖL ,5 FEBRUARIU. 103 „s’a nreBízst aieasli kontri­­„bsyisne nersonali« nrin B»d­­„yetsl ansls! I860 mil.“ TITLU II. Ilentrs kontribsyía de nodsrî mi uiosele. „Aneasti konlribsgie se Ba ím­­,,nlini de tout k o n t r i b s a b i 1 i „(EIRNPIÎ mi SIIORNlHl a fan. de „xolteí) în ssma de le! 3 nentrs ks­­„renlsl Irimeslrs Iansaris mal.“ TARIFA. Lel nar. 9 — „konlribsyia nersonali a naira ,,Harte din 36 lei nreBi­­„z 8 y! în leyeaEsdye­­,,ts 1HI ft e n t r s e s e r n i - i s I anslsl 1860. —- 7 „idein a nalra narte din 28 „narale nentri kontribwjjia mi­litarilor ín aktivitate d'in­e „Bederile­a­n­e 1­si a ui T „E­s­d­y­e­t. 3 — „kontribsyia nentri mosele „mi nodsri a nalra narte din „12 lei mreßizipl έn „legea snen­alT». — 30 „zeni mea nentri kasa „M sni'final'B» (DöflE­RE­­„GULAMENT)* ............ „ZEMIMI nENTRU KOMO­„NE Idem.** • • • • •••• Am ssliniat nasagele assuna kh­ora doresk se atrag alengisnea ki­ni dom­ni! Denstagl­a! kaineri Legislate, a8 Botat legisirea kontribsyism­i per­­sonale în vedere de a stabili o renartiyisne legali mi sniform­i. Ki'ií dsne oninisnea mea d. mi­­nistrs de finanye srma se aibi d e basi la dresarea B s d y t ts 1 s í ye­né r a 1 e, al eserniyislsi ansls! 1860, leyisirea s n e n i a 11 b o t a 11 de- Kamen, nentrs k o n t r i b s y i s­­nea nersonali fin ka dre­sarea se noatimodifikaiirin­­tr’sn mod indirekt anca leyisi­­re, ni nentrs konfirmarea dis­­n o s i íj i s n i 1 o r ane! leyisirí. La ne neajsnssr! ne ar kondsne admiterea nemin i ősei teo­rie a d-lsí Ensreans, daka or! ne leyisre s’ar nstea modifika min bo­­tarea sns! bsdyet? Ama­dar gremata komisi de d. ministru de finantte la dresarea B­s­d­­yetsis­ generale, ns noate nripi de kit ne domina Isi, mi ni noate afekta drenul kontribsabililor, mi nini a stabili pre o solidaritate sas nar­­tininare ne por uste si ressite n­eu­­tri domni denstagl, kari în vederea sneî legistrî nosi ne Botaseri ks Bre o doi trei zile naintens­ ui­­nstea în­­kinsi ki s’ar fi modifikat sin mtirea lor în aplikarea iei. Ali atesta deBine mi mal epi­­dinte daka Bora observa ki, daka s’ar admite teoria domnsis! Ensteans, atsini ni s’ar adsne nin! o m­odifi­­kare la nem­engisnea ne esista înain­tea logisiri nelei nosî, mi m­in -r­­mare ne nepoti ar fi ma­ avsi mi gs­ Beris mi kamera ka se faki o nose legisire fin ka se modifine intri nimik nem­engisnea esistinti? Este învederat ki ’n asemene kaz ar fi lisat si se m­elepeze aneasti kon­­tribsyisne tot în mod nelegal ka mi ín trekst. Si Bedem­ensi kare ar fi re­­ssitatsi mi konseningile Tarife! dom­­nslsl min. al finanțelor, kare m­es­­krie si se nrelepeze de KT>TRE TOHI KONTRIBöIBILI EIRNIMI mi SÜORNIMÍ ane! 12 le! 7 narale] ne tremesiri, Borate de kamera plus, ZEMIMI N­ENTRU ROMÖNE DOI1E REGULAMENT . . . II­i fiind ki am demonstrat ki ZEMIMELE IIENTRB KOMÖNE D8- I1E REGÖLÁMENT ns sínt ZEMIMÍ MÖNIMIIIALE, nissb ateasii dens­­mire dsne modsl finannial adontat, se nreleBa de la k o n t r i b s i b i 1! ín Biayi, komnlernentsl koniribsyisnií nersonale ntlor moryí ne ns se a­­konerea din kontribsyisnea ne se nre- 1 PBa ín faBoarea kuliéi komsnale de la snornin!, ín neriods katagraífe! ko­msnale mi de anea nroBcnea Boriu­­litatea anestsí imnosit. Ilii fiind ki aksm D81IE OSE­BITA TARIFTj a d. Ensreans TOIIÍ BIRNiqii Ilii SriORNIMÍ srmeazi sí nkleaski íiskslsi 12 le! 7 na­rale ne trimestru , plus ZEUIMÍ IIENTRÖ KOMÖNE karé BARIAST> DE LA 30 LÍARALE IlíNTb LA 3 LEÍ, mi fiind ki kontribsyisnei stior­­ninilor nreleBati direktamente de íisk n’o se ma! kontribse la illata kon­­tribsyisnil nersonale nelor mórul, nreks n nreskrie leyisirea karé a stabilit ZEUIMELE IIENTRÖ KOMÖNE, renartiyisnea birninilor o sí fib mslt ma! mare, mi astfel fi­­sks Ba nreleBa konlribsyis­­ne a nersonali tűi de la ne! B i I mi de la no! m or y!... Eaki la ne konseninye inon­­strsoase ne ar kondsne teoria ma le mati ki a domnslsí Ensrea­ns, mi karé negremit nrin de fi n i l»I 'ie Ba nfodsne kstiilor komsna'e, modsl nreskris de domnia- I s í, ar ridika kontribsyisnea ner­­sonali DE LA 12 LEÍ 7 ÍIARALE, Botayí de Kamen, LA 15 LEI 7 ÍIARALE, sas ín lók DE 48 LEI 28 ÍIARALE, LA 60 LEÍ 28 IIA­­RALE............... La karé ssmi de se Ba ma! a­­dioga nentrs orame mi lirgsrí z e­­nima Ms nin in ali de 30 na­rale, mi nentrs sitení zeni mele ne ns figsreazi ne osebita tar ifi, mi karé serBi nentrs nlata sktiilorilor sitemlí, iiirkilábilor mi kellselilór konsiliilor komsnale, karé se női konsidera ka zeni ml in u - nini na le, mi karé se srki adesea ne fii karé trimeslrs neste 30 na­rale, kontribsyisnea nersonali de fant ar ajsnye la nifra de 65 le! . . . Eaki dar loyika nifrelor teo­riilor in e 1 e m a t e m a t i n e: ín « fayi ks modsl nrin karé d. Ensreans anliki malematiaile, m’oninia nsbliki judiie ... I. I. Melik. ---­ Onorabilei Camere Le­gislative a jfloniánil. D­o­m­n­i­lo­r D­e­n­s­t­a­y I! Bizínd ki intrsn ksrs de doi lsni trekste, evenimentele de la Illoemti din 13 Noembrie 1860 dsne Iskrarea intreprinsi de gupern, kiar mi in ur­­ma sneî relanisnî dați de sn însem­­nat nimic de komersangî mi primani notabil!, M. S. Domnitorsls! ki m­ile­­jsi trenem­! m­in Illoemti la 17 Noem­brie, m­ekim mi în­srma m­otestagie! Berbale fikisti In farja Transisi, în ziua oficiali de la 20 NoemBrie de kitre snsi din no! Marin Mexedingea­­ns, kontra iskrim­! de nenisare mi to­­lerangi a d-lsi administrator la acel eveniment, depin a fi considerate in anaringi nsmaî­ka o întîmplare a zi­lei mi neinserrmitoare. Bizínd ki la vererile fikste gs­ Bernslsî de ki­re domni! denstay! al Kameriî de a se densne esaminiri! ak­­tele epenimentslsi de la Kraiova mi Et­oemtî si refssi o asemenea direan­­d­ nerere. Noî getinenii I­oemiteni kari! am fost ameringagi li nierderea Bienii mi karit felurim Biktima sneî kride de­ Bastiri mi jefsir­ zioa amiazî în miz­­loksl oramislil, astfel kim kredem ki ni sa mai nomenit în Isme nini a­­stizî, ka, într’o stare de iskistî nor­male mi­nstem zine mi anormale si fie îngrisiti nîni într’atît de nsterea asteritlgi! kreati nentri skensi de a­­nirare mi kare n’a fikist într’aneasta nigî kît ar astst si faki denstagiî s­­nsî sat, ne ma­­nstînd ssferi ribda­­rea ka­ks ani! si se dea de fagi re­­ssitatsi veruetiril guvernamentale, ka­re nentri noi, ns nstem amtenta a fi satisfikitoare dsne ksm am astst Be~ den merssl iskism­lor in saga loksisl; kiHl o rsinare morali mi materiali nesatisfilisti la timrist eî, adsne nier­­dere de Biagi, m­eksm s’a mi întim­­plat sasia din noi (Tudor Stoi­an). Be­nim ks tot resnektsl înaintea domnii­lor noastre, mandatari a­­nagism­î, a bi ifene în Bedere mal mlîi­ sinneza naragisne a anestui trist eveniment. De la venirea ordinilor d-lsi mi­niștri al linangelor nentri klasifikcarea natentarilor dsne legisirea Batati de onor. Kamen, o nemslgsmire mi kris tiki se m­­nifesti kontra anestel le­­gisir­ nripinds-so ka ainsitoare kla­­seî komerniante mi indistriale, ne lin­gi kare ano! kontribsia mi m­onagan­­da agititoare a snor ns-Boitori ne finea ne m­ono­ a se teme de nimte kontribsgisnî mi mai fabuloase, dsne iskrarea de renensisne de Bite mal. La 3 Noembrie dsne nsnerea­­ a kare a administratorilor, konsilisi ms­­ninim­al a convokat adunarea primari­­lor negigitorî mi meseriami natentar! spre a forma komitetele nentri klasi­­fikagie, aseminat instriknieî ministe­­rislsî; adunarea s’a ginst ssbt m­eme­­dingja konsilislsî msum­inal mi a snsî J komisar finangial ka delegat al Ilre­­fektsiei; dar dsm­­nererea negiusto­­rilor s’a amînat alegerea komitetelor nentri zene zile ka si se îngeleagi între diurni­ nentri persoanele ne aBeas si aleagi. La aneasti inimi adsna­­re s’a Bizst kl sn oilman anime Nikolae Georgis ne ns era natentar mi kare se întrodusese firi k sBînt a­­kolo, s’a ajitat agititor la nessasnere mi Ks­esnresiî nekspirnnioase, kare a silit ne nremedinte a’l inßita si ia­și afan. în anest interval d. administrator a mers într’una din kafenele ordonînd a ni se mai vorbi kontra lskririlor gS Berisi si în ane­isti nripingi. La 11 Noembrie, Bineri, Benirea ks marin iste de la Eszis a snsî ns­mir de 60 soldagî kavalerie ks dis­­nosigie d’a notoli o reskoali ne ns esista, fiks o miii­kare, nripindise a­­neasta ka o desonoare nentrs oram, a­­tît ns se astea krede ki ar astea a­ Bea lok o riskoali, neea ne filis ne msnininalitate, snre eBitarea ori kiriî agitirî, a nere si ni se ksartirsiaski soldagiî ne la primi ani, ni a se ka­­sarma într’sn oted am­oarie de m­agi. Sîmbiti la 12 NoemBris soldagiî îusî asksgiri ssligile mi sibiile în Be­derea nsbliksisi, fiind ki a doua zi Dsminiki era si fie adsnare; atsun­­înnens o ureo ksnare Bie între neti­­gen! desire nele ne ar avea și se în­­tîlniu­ ks okasia adsnirii la minini­­nalitate în bestia natentelor, mai ks seami dsni­nele ne se întîmplase la Kraiova. Se altié ki trsna de kavalerie era dați sibt ordinile de administrator, dar alti kon­entrare de trsne de dorobang­­aî distriktslii ni se vedea, kind trei ssbt­ administragi! ssnt khiar ne mar­ginea pramislsî, ni din kontra ordini­le ne se dedesc nentri adunarea lor s’as aflat kl eras nentri zioa de lsni la 14 N­embris dsni adunare. Tot Sîmbuti seara sure Dsmini­ki nremedintele msnininalitigi­­ks sn membri, d. I. Stoineski, mi alte per­­soane din netigenii nreBenigî despre innidentil ne ar fi si se întîmple ks okasia adsniriî, dsni sn msrmsre lui îngrijire ne se astea nriatre loksiloriî oramisliî, kilozsindsse si se amîe a­­dunarea nentri alti zi de likritoare, ka nrin aneasta si naraliseze mi­si ns dea lok okasieî Bre­sne î­nregistrî de tsrbszare, domnsl nremedinte al msnininalitigi! însoțit de snsi din noi, Marin Mexedingeans, as mers si ko­­msnine­d, administrator aneasti gisi­re de kipirigi, dar d­isi în noaptea aneea se afla la jok de kirgî îmmres­­ni­ks algiî mi ns i-aS­nstst Borbi, as mers a doua zi de dimineata, l-as sans de aneasta, dar le a resnins kl, ns înks atinge azi amintirea adsnirii, fiind­ ki gspernsi s’ar arita slab, kl, Ba Beni mi îussmî la msnininalitate­a m­esida Adunarea, mi ki ns krede a se întîmpla ne­ Ba fiind însimi respon­­sabil, mi­kl, a komsnikat do anesta mi gSBernilsî. Diminiki dimineaga s’a aszit ki de ks seara sas noantea s’ar fi finit ma­­misite m­akarde prin m­egele ora­­niist si agititoare la reskvali în care se anta nsmirsi reskilitorilor la doi­­sste­ ninnî­ zenî. — Ilentis nele ne si­­mari­ano! în neferinita zi de 13 Noem­brie, kredem a fane mai bine si in­­serim ani kiar mentionata relagisne ne s’a dat M. S. Domnitorulsi de ki­­re komersangiî mi primani! IUoe­­mitenî ki rigmisne de a se fane o se­­rioasi nem­etare in aneasti nripingi, (Ani srmeazi relagisnea nsblikati de noî în nimirsl 364 de la 29 De­­nem­bre 1860.­ Kredem de datorie ki trebse si a­­diogim mi oare kare alte detalieri ne as lok în n­ovestirea nefericitului eneniment mi kare de kitre orimeni s’a skinat din vedere sa relagisne. Cînd lam­oa îngrijati si Bazi ne se întîmpii la kasele Gapriileskii si snde tre­­buse soldagii kavaleriei, snaima se mirea mi prin baterea tobei Ilek­yiel ne niegele orauis!«! în anulam moment. Susi din noi, loan Gapriileski, a­­bia am astat skina ks mare neBoe din goana anelor Bagabonzi ne strigam si mi omoare; iar noi noi sargî am kistat a f«yi abia skinînd dintre dînmii sogiile mi koniii noștri nimaî ks kornsk­ie. Am înteles kx, ne kind d. Admi­nistrator ks sekretarsi sxs am mers snde merse mi cintirea la inima devastare a kaselor GaBriileski, s’a Birst snsl din devastatorî anime Froneski, karele era degizat, ki s’a ridikat un trissix mi a Borbit ki d. administrator, mi tot în e nolaiul timn dsin densnerile filiste de martori, d. Grigorie Kolfeski ar fi încu­­rajat ne devastatori ki, cintirea n’are or­dine si de a mi ki si m­ argi d’akolo la kasa Mexedingeanslor, neia ne s’a mi fi­­list, iar pustirea ks d. administrator mi komandiril dorobangilor firi dorobangi, s’as tras în k..sarmi. Ki, grina anelor devastatori se sr­ma de konil­uri algi nripitori în mslgime karii BedeaS ndhrekîndise o­sneni assmra snor orimani nimaî ne se strigas anime, firi a fi nourigî de nineBa în mimici­­rile lor. Ki la kasele mi magasiele Mexe­­din yeansi si ns asteas si albi nini o in­trare daka s’ar fi anirat de kîyl-Ba sol­­dayi noarta de fiers a ksrgii ne kare m­in forgi p as dat jos. Ki de ani deßastatorii jefsitori as format mi steogsri aBÎnd mi sn klonot din kare ssnas Ia kasa ne aBeas si de- Basleze. Ki, din komerniangi au alergat la d. administrator în kasarmi nerînd si la missii nentri nom­irea risisi, dar ris­­nsnssi era ki si se anere fie­care kim o nstea, fiind ki n’are ne fane. Kînd a­­neî devastatori jefuitori n’aBeas arme ka si ameninge cintirea ni nsmaî bîte-Ba le­mne ks kare firimas totul, lisînd kasele nsmaî în ziduri. Devastatorii s’as on­rit la 8 kase mi nsmaî oboseala mi înnain­­tarea nongií ’s-a stabilit a mai srma de­ pastarca înainte mi la alte kase ne se ar fi avînd însemnate ne o­listi, iar nagsba kassati se siki avioane la dosi­ zeni­mii galbeni No. 20,000. Ilenkri lskisrile jefuite, banii, xaî­­ne, gioDaerikale, argintirie, Base, nîni mi balkoane de fers întregi ns s’a kilkat kasele devastatorîlor areslavi ka si se giscaski. în acest eveniment ni s’a întîmplat nici o moarte, ni nimaî Bre o natri r­­­nijil smor la inima kasi a GaBriile skilix kînd se risiniri de kitre cintire, mi ori ne alti esageragie într’aneasta din nar­­tea ksi­ Ba este neade Birati. lie sn O BreiS anime Biraxs ne s’a aritat de kitre primani ki ’l­a Bizet între devastatori firimînd la kasa rino­­satsl si Tudor Stoean, Iloligaisi T­a es­­kiss de la nem­etare ssbt kspînt ki este snion al Iloligiei. La snele persoane binsite, instrsk­­yia mi missrile de asigurarea lor ns s’au filst ne um­or de egalitate, îndati mi ks rigurositate, iar algii din nel greș bi­­nsiyi de instigatori, nini s’ag m­ins nîni aksm. ilersoane oneste nneksm­algi X. Anton­ii Dinki Kaloti nsmaî dsne ni­mte simnle zise ale Bino Bagilor s’as a­­restat la temniyi snde­stas mi aksm­; iar algii iaksm­ayi dsne densnerile mai multor martori de instigator­ ns s’as a­­restat la kasa komsni, algii iarimi de mi as garantat kis ma­­msiyi orimani în­­si n’as ansi kredinga ne p as sail în­­ks m­ayi înaintea d-lsi administrator. Nlentrs mîhnirea mi a netiyenilor kiar, reklamarea kitre ministeris m­in deneuse telegrafine ne este nom­iti mi Ia nenssra d-ls­ administrator datl. Dsne aneasti esasnere a mirelor fantelor întîmplate, kare m­intr’o kom­isie din sînul Adsunriî s’ar Bedea kît ssnt de klare mi adeBirate, dagine bob, domnilor de ustagi, a bi nsne în vedere ki ssfe­­ringa mi averile noastre rsinate reklami do la yari komnithniro mi desmgsbire, fiind ki­ani ns fi o reskslare a nelor kîgî-Ba oameni nimaî nentri skonsi no­­litik ja­kare as Bisat­ris-Eoitorii yirii mi kare si albi de obiekt înaintea lor ne­gutern, ni o jossire mi devastare tra­și assura Biegii mi a zorilor noastre m­in îngrijire mi neîmpiedikarea din partea astoritigilor lokale; kini, nentri ne fie­care din noi kontribsim la ginerea tsti­­lor keltselilor Statului de ns­ka, noi ne absorb aneste kontribsyi! si ne anere BÎaga mi aperea ns nima a în nisntri, dar kiar mi d’afan?! Dalia este o lege nositipi ki la sate cînd s’ar­abi fikitori de rele mi s’ar bi­ L ma aperea ksi­ Ba, de ns Bor si­i si­­teni! în anirarea anelsia gonind mi prin­­zînd ne filiitori! de rele, si nliteaski ei, nagsba jefuitului; ks atît mai mult kredem ki reksnoamte ori nine drentil nostri de a fi desnigsbiyî de la yari dalii am fost decastagi mi­jessigî într’sa kin­ama do ksragios do 40 sas 50 Ba­gabonzi, zioa amiazî în mijlokul orami­­lsî în vederea astoritigii mi a­nisferei armate ne avea la disnosigia ei. De aneea bi­rsgim ks tot resnek­tsl d-lor denstagî, bine­ Bolgi a­fsa în de anioane konsideragio gravitatea fantelor mi­nosigiei noastre esasse ani, mi bine Boiyî a fane si fim desnigs biyî ka si ns rimînem noi nel d’ititîis esomi­ls în yari de Biktima sneî asemenea krsde jefuiri kare trebie si ns lase iini o simi nen­­tri Biitor. Es toati încrederea în drentatea Domniei noastre ssntem de Botavî. Marin Mexedingeans, loan Gavriileski, Alekse Manea, G. A­l­e­k­s­i­s. Es M­a­r­i­s­y­a, soyica rinosatsi si Teodor Stoian mi eni­­troana kasei. *Loksitorii siteni­s s­n­t anirasis d’a^eas ti­zi­sime. ** ARESTE ZECIMI BARIAST> DE LA D- NA C30 nav.) N­ÍNTI LA RATES (3 lel) N­E TRIMESTRI, dsne trebsingele RELTUELILOR ROMUNALE. La TinograHa d. K. A. Rosetti, este iveim-* de d©öi komnoBl­­tori, s% se adreseze direkforls! Tinegraflel. Kalea fortsni (kalmata) Av, 15,

Next