Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)
1861-02-01 / nr. 32
fTctitjisnea datl Adsniri! Elentiue de kitre mai jós ssbskrimií netiyianl din or. Illoiemtí. PRINCIPATELE - UNITE. ROMANÖL ,5 FEBRUARIU. 103 „s’a nreBízst aieasli kontri„bsyisne nersonali« nrin B»d„yetsl ansls! I860 mil.“ TITLU II. Ilentrs kontribsyía de nodsrî mi uiosele. „Aneasti konlribsgie se Ba ím,,nlini de tout k o n t r i b s a b i 1 i „(EIRNPIÎ mi SIIORNlHl a fan. de „xolteí) în ssma de le! 3 nentrs ks„renlsl Irimeslrs Iansaris mal.“ TARIFA. Lel nar. 9 — „konlribsyia nersonali a naira ,,Harte din 36 lei nreBi„z 8 y! în leyeaEsdye,,ts 1HI ft e n t r s e s e r n i - i s I anslsl 1860. —- 7 „idein a nalra narte din 28 „narale nentri kontribwjjia militarilor ín aktivitate d'ine „Bederileane 1si a ui T „Esdyet. 3 — „kontribsyia nentri mosele „mi nodsri a nalra narte din „12 lei mreßizipl În „legea snenalT». — 30 „zeni mea nentri kasa „M sni'final'B» (DöflERE„GULAMENT)* ............ „ZEMIMI nENTRU KOMO„NE Idem.** • • • • •••• Am ssliniat nasagele assuna khora doresk se atrag alengisnea kini domni! Denstagla! kaineri Legislate, a8 Botat legisirea kontribsyismi personale în vedere de a stabili o renartiyisne legali mi sniformi. Ki'ií dsne oninisnea mea d. ministrs de finanye srma se aibi d e basi la dresarea B s d y t ts 1 s í yené r a 1 e, al eserniyislsi ansls! 1860, leyisirea s n e n i a 11 b o t a 11 de- Kamen, nentrs k o n t r i b s y i snea nersonali fin ka dresarea se noatimodifikaiirintr’sn mod indirekt anca leyisire, ni nentrs konfirmarea disn o s i íj i s n i 1 o r ane! leyisirí. La ne neajsnssr! ne ar kondsne admiterea nemin i ősei teorie a d-lsí Ensreans, daka or! ne leyisre s’ar nstea modifika min botarea sns! bsdyet? Amadar gremata komisi de d. ministru de finantte la dresarea Bsdyetsis generale, ns noate nripi de kit ne domina Isi, mi ni noate afekta drenul kontribsabililor, mi nini a stabili pre o solidaritate sas nartininare ne por uste si ressite neutri domni denstagl, kari în vederea sneî legistrî nosi ne Botaseri ks Bre o doi trei zile naintens uinstea înkinsi ki s’ar fi modifikat sin mtirea lor în aplikarea iei. Ali atesta deBine mi mal epidinte daka Bora observa ki, daka s’ar admite teoria domnsis! Ensteans, atsini ni s’ar adsne nin! o modifikare la nemengisnea ne esista înaintea logisiri nelei nosî, mi min -rmare ne nepoti ar fi ma avsi mi gs Beris mi kamera ka se faki o nose legisire fin ka se modifine intri nimik nemengisnea esistinti? Este învederat ki ’n asemene kaz ar fi lisat si se melepeze aneasti kontribsyisne tot în mod nelegal ka mi ín trekst. Si Bedemensi kare ar fi ressitatsi mi konseningile Tarife! domnslsl min. al finanțelor, kare meskrie si se nrelepeze de KT>TRE TOHI KONTRIBöIBILI EIRNIMI mi SÜORNIMÍ ane! 12 le! 7 narale] ne tremesiri, Borate de kamera plus, ZEMIMI NENTRU ROMÖNE DOI1E REGULAMENT . . . IIi fiind ki am demonstrat ki ZEMIMELE IIENTRB KOMÖNE D8- I1E REGÖLÁMENT ns sínt ZEMIMÍ MÖNIMIIIALE, nissb ateasii densmire dsne modsl finannial adontat, se nreleBa de la k o n t r i b s i b i 1! ín Biayi, komnlernentsl koniribsyisnií nersonale ntlor moryí ne ns se akonerea din kontribsyisnea ne se nre- 1 PBa ín faBoarea kuliéi komsnale de la snornin!, ín neriods katagraífe! komsnale mi de anea nroBcnea Boriulitatea anestsí imnosit. Ilii fiind ki aksm D81IE OSEBITA TARIFTj a d. Ensreans TOIIÍ BIRNiqii Ilii SriORNIMÍ srmeazi sí nkleaski íiskslsi 12 le! 7 narale ne trimestru , plus ZEUIMÍ IIENTRÖ KOMÖNE karé BARIAST> DE LA 30 LÍARALE IlíNTb LA 3 LEÍ, mi fiind ki kontribsyisnei stiorninilor nreleBati direktamente de íisk n’o se ma! kontribse la illata kontribsyisnil nersonale nelor mórul, nreks n nreskrie leyisirea karé a stabilit ZEUIMELE IIENTRÖ KOMÖNE, renartiyisnea birninilor o sí fib mslt ma! mare, mi astfel fisks Ba nreleBa konlribsyisne a nersonali tűi de la ne! B i I mi de la no! m or y!... Eaki la ne konseninye inonstrsoase ne ar kondsne teoria ma le mati ki a domnslsí Ensreans, mi karé negremit nrin de fi n i l»I 'ie Ba nfodsne kstiilor komsna'e, modsl nreskris de domnia- I s í, ar ridika kontribsyisnea nersonali DE LA 12 LEÍ 7 ÍIARALE, Botayí de Kamen, LA 15 LEI 7 ÍIARALE, sas ín lók DE 48 LEI 28 ÍIARALE, LA 60 LEÍ 28 IIARALE............... La karé ssmi de se Ba ma! adioga nentrs orame mi lirgsrí z enima Ms nin in ali de 30 narale, mi nentrs sitení zeni mele ne ns figsreazi ne osebita tar ifi, mi karé serBi nentrs nlata sktiilorilor sitemlí, iiirkilábilor mi kellselilór konsiliilor komsnale, karé se női konsidera ka zeni ml in u - nini na le, mi karé se srki adesea ne fii karé trimeslrs neste 30 narale, kontribsyisnea nersonali de fant ar ajsnye la nifra de 65 le! . . . Eaki dar loyika nifrelor teoriilor in e 1 e m a t e m a t i n e: ín « fayi ks modsl nrin karé d. Ensreans anliki malematiaile, m’oninia nsbliki judiie ... I. I. Melik. --- Onorabilei Camere Legislative a jfloniánil. Domnilor Denstay I! Bizínd ki intrsn ksrs de doi lsni trekste, evenimentele de la Illoemti din 13 Noembrie 1860 dsne Iskrarea intreprinsi de gupern, kiar mi in urma sneî relanisnî dați de sn însemnat nimic de komersangî mi primani notabil!, M. S. Domnitorsls! ki milejsi trenem! min Illoemti la 17 Noembrie, mekim mi însrma motestagie! Berbale fikisti In farja Transisi, în ziua oficiali de la 20 NoemBrie de kitre snsi din no! Marin Mexedingeans, kontra iskrim! de nenisare mi tolerangi a d-lsi administrator la acel eveniment, depin a fi considerate in anaringi nsmaîka o întîmplare a zilei mi neinserrmitoare. Bizínd ki la vererile fikste gs Bernslsî de kire domni! denstay! al Kameriî de a se densne esaminiri! aktele epenimentslsi de la Kraiova mi Etoemtî si refssi o asemenea direand nerere. Noî getinenii Ioemiteni kari! am fost ameringagi li nierderea Bienii mi karit felurim Biktima sneî kride de Bastiri mi jefsir zioa amiazî în mizloksl oramislil, astfel kim kredem ki ni sa mai nomenit în Isme nini astizî, ka, într’o stare de iskistî normale minstem zine mi anormale si fie îngrisiti nîni într’atît de nsterea asteritlgi! kreati nentri skensi de anirare mi kare n’a fikist într’aneasta nigî kît ar astst si faki denstagiî snsî sat, ne manstînd ssferi ribdarea kaks ani! si se dea de fagi ressitatsi veruetiril guvernamentale, kare nentri noi, ns nstem amtenta a fi satisfikitoare dsne ksm am astst Be~ den merssl iskismlor in saga loksisl; kiHl o rsinare morali mi materiali nesatisfilisti la timrist eî, adsne nierdere de Biagi, meksm s’a mi întimplat sasia din noi (Tudor Stoian). Benim ks tot resnektsl înaintea domniilor noastre, mandatari anagismî, a bi ifene în Bedere mal mlîi sinneza naragisne a anestui trist eveniment. De la venirea ordinilor d-lsi miniștri al linangelor nentri klasifikcarea natentarilor dsne legisirea Batati de onor. Kamen, o nemslgsmire mi kris tiki se mnifesti kontra anestel legisir nripinds-so ka ainsitoare klaseî komerniante mi indistriale, ne lingi kare ano! kontribsia mi monaganda agititoare a snor ns-Boitori ne finea ne mono a se teme de nimte kontribsgisnî mi mai fabuloase, dsne iskrarea de renensisne de Bite mal. La 3 Noembrie dsne nsnerea a kare a administratorilor, konsilisi msninimal a convokat adunarea primarilor negigitorî mi meseriami natentar! spre a forma komitetele nentri klasifikagie, aseminat instriknieî ministerislsî; adunarea s’a ginst ssbt memedingja konsilislsî msuminal mi a snsî J komisar finangial ka delegat al Ilrefektsiei; dar dsmnererea negiustorilor s’a amînat alegerea komitetelor nentri zene zile ka si se îngeleagi între diurni nentri persoanele ne aBeas si aleagi. La aneasti inimi adsnare s’a Bizst kl sn oilman anime Nikolae Georgis ne ns era natentar mi kare se întrodusese firi k sBînt akolo, s’a ajitat agititor la nessasnere mi Ksesnresiî nekspirnnioase, kare a silit ne nremedinte a’l inßita si iași afan. în anest interval d. administrator a mers într’una din kafenele ordonînd a ni se mai vorbi kontra lskririlor gS Berisi si în aneisti nripingi. La 11 Noembrie, Bineri, Benirea ks marin iste de la Eszis a snsî nsmir de 60 soldagî kavalerie ks disnosigie d’a notoli o reskoali ne ns esista, fiks o miiikare, nripindise aneasta ka o desonoare nentrs oram, atît ns se astea krede ki ar astea a Bea lok o riskoali, neea ne filis ne msnininalitate, snre eBitarea ori kiriî agitirî, a nere si ni se ksartirsiaski soldagiî ne la primi ani, ni a se kasarma într’sn oted amoarie de magi. Sîmbiti la 12 NoemBris soldagiî îusî asksgiri ssligile mi sibiile în Bederea nsbliksisi, fiind ki a doua zi Dsminiki era si fie adsnare; atsunînnens o ureo ksnare Bie între netigen! desire nele ne ar avea și se întîlniu ks okasia adsnirii la minininalitate în bestia natentelor, mai ks seami dsninele ne se întîmplase la Kraiova. Se altié ki trsna de kavalerie era dați sibt ordinile de administrator, dar alti konentrare de trsne de dorobangaî distriktslii ni se vedea, kind trei ssbt administragi! ssnt khiar ne marginea pramislsî, ni din kontra ordinile ne se dedesc nentri adunarea lor s’as aflat kl eras nentri zioa de lsni la 14 Nembris dsni adunare. Tot Sîmbuti seara sure Dsminiki nremedintele msnininalitigiks sn membri, d. I. Stoineski, mi alte persoane din netigenii nreBenigî despre innidentil ne ar fi si se întîmple ks okasia adsniriî, dsni sn msrmsre lui îngrijire ne se astea nriatre loksiloriî oramisliî, kilozsindsse si se amîe adunarea nentri alti zi de likritoare, ka nrin aneasta si naraliseze misi ns dea lok okasieî Bresne înregistrî de tsrbszare, domnsl nremedinte al msnininalitigi! însoțit de snsi din noi, Marin Mexedingeans, as mers si komsnined, administrator aneasti gisire de kipirigi, dar disi în noaptea aneea se afla la jok de kirgî îmmresniks algiî mi ns i-aSnstst Borbi, as mers a doua zi de dimineata, l-as sans de aneasta, dar le a resnins kl, ns înks atinge azi amintirea adsnirii, fiind ki gspernsi s’ar arita slab, kl, Ba Beni mi îussmî la msnininalitatea mesida Adunarea, mi ki ns krede a se întîmpla ne Ba fiind însimi responsabil, mikl, a komsnikat do anesta mi gSBernilsî. Diminiki dimineaga s’a aszit ki de ks seara sas noantea s’ar fi finit mamisite makarde prin megele oraniist si agititoare la reskvali în care se anta nsmirsi reskilitorilor la doisste ninnî zenî. — Ilentis nele ne simariano! în neferinita zi de 13 Noembrie, kredem a fane mai bine si inserim ani kiar mentionata relagisne ne s’a dat M. S. Domnitorulsi de kire komersangiî mi primani! IUoemitenî ki rigmisne de a se fane o serioasi nemetare in aneasti nripingi, (Ani srmeazi relagisnea nsblikati de noî în nimirsl 364 de la 29 Denembre 1860. Kredem de datorie ki trebse si adiogim mi oare kare alte detalieri ne as lok în novestirea nefericitului eneniment mi kare de kitre orimeni s’a skinat din vedere sa relagisne. Cînd lamoa îngrijati si Bazi ne se întîmpii la kasele Gapriileskii si snde trebuse soldagii kavaleriei, snaima se mirea mi prin baterea tobei Ilekyiel ne niegele orauis!«! în anulam moment. Susi din noi, loan Gapriileski, abia am astat skina ks mare neBoe din goana anelor Bagabonzi ne strigam si mi omoare; iar noi noi sargî am kistat a f«yi abia skinînd dintre dînmii sogiile mi koniii noștri nimaî ks kornskie. Am înteles kx, ne kind d. Administrator ks sekretarsi sxs am mers snde merse mi cintirea la inima devastare a kaselor GaBriileski, s’a Birst snsl din devastatorî anime Froneski, karele era degizat, ki s’a ridikat un trissix mi a Borbit ki d. administrator, mi tot în e nolaiul timn dsin densnerile filiste de martori, d. Grigorie Kolfeski ar fi încurajat ne devastatori ki, cintirea n’are ordine si de a mi ki si m argi d’akolo la kasa Mexedingeanslor, neia ne s’a mi filist, iar pustirea ks d. administrator mi komandiril dorobangilor firi dorobangi, s’as tras în k..sarmi. Ki, grina anelor devastatori se srma de koniluri algi nripitori în mslgime karii BedeaS ndhrekîndise osneni assmra snor orimani nimaî ne se strigas anime, firi a fi nourigî de nineBa în mimicirile lor. Ki la kasele mi magasiele Mexedin yeansi si ns asteas si albi nini o intrare daka s’ar fi anirat de kîyl-Ba soldayi noarta de fiers a ksrgii ne kare min forgi p as dat jos. Ki de ani deßastatorii jefsitori as format mi steogsri aBÎnd mi sn klonot din kare ssnas Ia kasa ne aBeas si de- Basleze. Ki, din komerniangi au alergat la d. administrator în kasarmi nerînd si la missii nentri nomirea risisi, dar risnsnssi era ki si se anere fiecare kim o nstea, fiind ki n’are ne fane. Kînd aneî devastatori jefuitori n’aBeas arme ka si ameninge cintirea ni nsmaî bîte-Ba lemne ks kare firimas totul, lisînd kasele nsmaî în ziduri. Devastatorii s’as onrit la 8 kase mi nsmaî oboseala mi înnaintarea nongií ’s-a stabilit a mai srma de pastarca înainte mi la alte kase ne se ar fi avînd însemnate ne olisti, iar nagsba kassati se siki avioane la dosi zenimii galbeni No. 20,000. Ilenkri lskisrile jefuite, banii, xaîne, gioDaerikale, argintirie, Base, nîni mi balkoane de fers întregi ns s’a kilkat kasele devastatorîlor areslavi ka si se giscaski. în acest eveniment ni s’a întîmplat nici o moarte, ni nimaî Bre o natri rnijil smor la inima kasi a GaBriile skilix kînd se risiniri de kitre cintire, mi ori ne alti esageragie într’aneasta din nartea ksi Ba este neade Birati. lie sn O BreiS anime Biraxs ne s’a aritat de kitre primani ki ’la Bizet între devastatori firimînd la kasa rinosatsl si Tudor Stoean, Iloligaisi Ta eskiss de la nemetare ssbt kspînt ki este snion al Iloligiei. La snele persoane binsite, instrskyia mi missrile de asigurarea lor ns s’au filst ne umor de egalitate, îndati mi ks rigurositate, iar algii din nel greș binsiyi de instigatori, nini s’ag mins nîni aksm. ilersoane oneste nneksmalgi X. Antonii Dinki Kaloti nsmaî dsne nimte simnle zise ale Bino Bagilor s’as arestat la temniyi sndestas mi aksm; iar algii iaksmayi dsne densnerile mai multor martori de instigator ns s’as arestat la kasa komsni, algii iarimi de mi as garantat kis mamsiyi orimani însi n’as ansi kredinga ne p as sail înks mayi înaintea d-lsi administrator. Nlentrs mîhnirea mi a netiyenilor kiar, reklamarea kitre ministeris min deneuse telegrafine ne este nomiti mi Ia nenssra d-ls administrator datl. Dsne aneasti esasnere a mirelor fantelor întîmplate, kare mintr’o komisie din sînul Adsunriî s’ar Bedea kît ssnt de klare mi adeBirate, dagine bob, domnilor de ustagi, a bi nsne în vedere ki ssferinga mi averile noastre rsinate reklami do la yari komnithniro mi desmgsbire, fiind kiani ns fi o reskslare a nelor kîgî-Ba oameni nimaî nentri skonsi nolitik jakare as Bisatris-Eoitorii yirii mi kare si albi de obiekt înaintea lor negutern, ni o jossire mi devastare trași assura Biegii mi a zorilor noastre min îngrijire mi neîmpiedikarea din partea astoritigilor lokale; kini, nentri ne fiecare din noi kontribsim la ginerea tstilor keltselilor Statului de nska, noi ne absorb aneste kontribsyi! si ne anere BÎaga mi aperea ns nima a în nisntri, dar kiar mi d’afan?! Dalia este o lege nositipi ki la sate cînd s’arabi fikitori de rele mi s’ar bi L ma aperea ksi Ba, de ns Bor sii siteni! în anirarea anelsia gonind mi prinzînd ne filiitori! de rele, si nliteaski ei, nagsba jefuitului; ks atît mai mult kredem ki reksnoamte ori nine drentil nostri de a fi desnigsbiyî de la yari dalii am fost decastagi mijessigî într’sa kinama do ksragios do 40 sas 50 Bagabonzi, zioa amiazî în mijlokul oramilsî în vederea astoritigii mi anisferei armate ne avea la disnosigia ei. De aneea birsgim ks tot resnektsl d-lor denstagî, bine Bolgi afsa în de anioane konsideragio gravitatea fantelor minosigiei noastre esasse ani, mi bine Boiyî a fane si fim desnigs biyî ka si ns rimînem noi nel d’ititîis esomils în yari de Biktima sneî asemenea krsde jefuiri kare trebie si ns lase iini o simi nentri Biitor. Es toati încrederea în drentatea Domniei noastre ssntem de Botavî. Marin Mexedingeans, loan Gavriileski, Alekse Manea, G. Aleksis. Es Marisya, soyica rinosatsi si Teodor Stoian mi enitroana kasei. *Loksitorii sitenis snt anirasis d’a^eas tizisime. ** ARESTE ZECIMI BARIAST> DE LA D- NA C30 nav.) NÍNTI LA RATES (3 lel) NE TRIMESTRI, dsne trebsingele RELTUELILOR ROMUNALE. La TinograHa d. K. A. Rosetti, este iveim-* de d©öi komnoBltori, s% se adreseze direkforls! Tinegraflel. Kalea fortsni (kalmata) Av, 15,