Romănulŭ, martie 1861 (Anul 5, nr. 60-74)
1861-03-01 / nr. 60
MIERK8RÍ Volesce și vei puté. Va eși în tote chilile afară de l tiuia ji adoua-1i după Serbatorifi. Abonarea pe un an........................... 128 lei 8 ease lun!.............................................. 64 — Trei iun!................................................ 32 — Pe lună........................................• . H — Un exemplar.................................. 24 par. Lasciințările linia................................... 1 left. M1. §0. :%mil V. DUBIU POLITICO, IMIUL UTIBILIU. (ARTICLELE TJAMISE ȘI REPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriul fi í|iariului Românul.« și Redirptorium rosmunifef.prin: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei ;Nr. 15. Pentru abonare și redan:« ar:, s<...go.r re [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•i. !a *,!rint.<«iL’ f|iariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No.. 13. 1 Macie 18 fii Livicii ve da te si vei 0. Abou^«* se face în Bnenie«*!, 1» Aditrîtar (rațiunea Românului, ai ia librăria G. A. Roset») calea Mogoși ăia Nr. 18. In județe Ia domnii Administrator și U-ie »espondintii nostrii, sau d’a dreptul prin postă trămufind și banii Tot asemene» jita Iași Principatele-a- tűni. REVISTA POLITICA. Bacaresci, ,J Mârțistor. Rimmiî toßl mti8 akum ki la GaLjjî ssnt 15,000 suflete inundate din kare 5,000 fin adinost mi suüsse foametiî. T Noi n’avem trebuinßi a fane anel Rommilor sure a skina din aceasti suni mîntitoarii nenorotire ne frații lor, kitî nici un aneins poate avea în asemenea împregurirî stea fierbinte ali ku kare fii kare va fi kiimat de inima sa de omi ori de Roman a seni în ajstorisl telor ti sunt inundațli de ani, de frig, de foamete, telor karit aS nerdist m’a Bere, ui’akonereramt, in straiele lor vii numai a8 alti sneranzi de sicioare de kit mina ie le vor întinde fratii lor sau moartea. Nu, nici odati nana noastri nu sa buteza a fate anei Rommilor spre a alerga întri sumarea atitor mii de suflete inundati în alitea suferinte, kitl Rommal simple, iubeste ori n’are trebuinßi de alt îndemn de kit al mimei sale. Tot te kutezim mi ne kredem datori a fate este numai a le adiste aminte k Ajutoriul te fu kare noate da aii Ba da, trebue si-l dea îndati, kitl tel kari n’au niti adi~ * nost, niti akoneremînt, nici un Beliiut, nici urne, nu not amtenta, d’auzim d’aui pinilul komiilor kari numai gisesk irigi mrinpii lor nici kildari, nici xrani, kari nu mai gisesk in pipele mamei lor nici o nikituri de lante, neutru si trenul mai a ’ngepiat de frig mi sorgintea lantelul s’a uskat de linsa de xram. Tot te aBema fate este s’adstem aminte familielor noastre telor aduse, ki trebue si demii înduli te Boieska da, kitt fiicare ori de ’iHirz care are noate a«registra nerderea unui suflet, s’adstem aminte «onorului roman, s’adutera aminte telor sirati, kari kanosh te este linsa, te este suferinta, te este inundaria, kitl tine a fost mai inundat de tot felul de noroane de kit nonorul roman, kin Galapi minutariele kartaraui trecerea fii kiruia minat, este acum o lakrimi fierbinte, un susnin înecat, un suflet te se pierde uiî prin urmare trebue ka fii care se denun îndati teea te poienite sau teea te poate da. 1 Fotele din satul ne snun ki diskugiunea generale asupra Adresei ki» tre Tron, întennit la 13, s’a închis la 17 Februarie mi ’n tea de la 18 a diskutat adresa naragraf ku Haragraf ăf’au Botat-o. Norotire pentru Kamera din lam! ki d-nu Mandaki- Kostaki nu mai este ministru acolo, kit ea ar fi înoati akusali de funkilionariî guvernulu! ki nu-a nerdut imnuluiî ki dela 4 Dezembre nîni la 18 Februariu n’a fikut de kit resnunssi la dîskursul Tronului, Adunarea din Isurî a mai bbut niii un norok mare ki nu se mai afla în desbatere ku d. lenurians, kit! astfel a putut numi o komisiune narlementarii spre a terteta alifele fostei administratiuni in’a sin tine Aduiril resultatul deskowerir.il te va fi fikut. Atest drept Ministrusl nostru l-a negat Adunirii noastre zikmd kins noa’e fate a tertetare narlementarii, trim ns Ba fi o lene snrtiale prin kare si se sectifice modul de moțeduri a komissisni! Itarlementarie. Astfel dar în Ilrintinalele Unite teea te este un dient, un adevar m’un fant Intr’o narte a Milkossisi este negat în tealalti narte; mn’ariol s’a gisit oameni karias sBUpinst ki Miikopul este un nîrtiaui te omul îl noate niuii! A fi fost noate în altjî Urmii atit de îngust; akum însi Bederaki el a devenit o mare, uii ki trebue o floti întreagi spre a astea sate ka aktele ministeriului din satul si fii identite ku ateiea ale ministeriului* din Bukuremts. Nu ne astem oni ku ateasti okasîsne, d’a adste aminte ki d. Manolaki Kostakî a zis, s’au s’a silit si faki ne Adunarea din Bukstemtl a krede ki tea din lauri a Boit în adevir, în anul trekst, a numi o komisiune ilarlementarii dar ki a țeasta a remas o sîmnli Boinyi. Si fdtem dar astizi ksnoskst ki Adunarea din satul a numit o komisiune narlementarii, ki ministerul nu i-a negat nici de kism atest drent, mi ki singura kausi (anarhie), kare a onit-o d’a funktions, a fost ki ministerîsl Kogilnitîanu a terut ka komisiunea si kisme persoanele de la kare Ba boí a tere limuriri prin organul ministeriulul carni d’adventul. D. Balm a declarat ks ateasta ar konstitsi, dune d-lu í, un amestek al ministeriului, mi ki fiind ki uremedintele atelul kabinet se gisia însumi mestekat In akusirile te i s’adusese d-lui ns noate nicimi a se înfiiîîmia înaintea komisiunii. Astfel dar komisiunea n’a dat nici un resultat, însi nu s’a gisit acolo nimene a kontesta, ka la noi, drentul Adunirii d’a numi komisiuni de tertetirl narlementarie. Din afară testiunea cea mare a zilei este kuvÍntul íirintenelul Napoleone în senatul Imneriului prin kare, kimite foia ofitioasi a gubernului, le Constitutionel „a redat asniririlor nonorabie adeveratele lor atente14. Krezurim de neanirali trebuinßi a nublika în întregul lor dîskirssl senatoriulul Pietrîmi malku seami al ilintînelul Nanoleone fiind de cea mai mare însemnitate nonitiki, fiind doue lumini mari kari ne notanta mai bine de kit tot te am skrie, atit gremeleie tele mari te siksrim ne Bvînd sau nenutind înßelete ideile Nanoleoriîa ne mi misiunea guvernilii seu, kit mi nestea tea siksii snne kare mergem kut nami kinezi, de ns Bom Boi a bedea, a ’ngelene oi, nuîndu-ne în sfîrmit în nivelul spiritului timpului m’al situațjiunii în care se afli Est rona, si ne aritira min fante ki n fere JGsraaș ce 1§ «oî, isi ks noaj Bîem , sîmmm m’ anrequim misiunea ku kare ne a însirtinat mi ki Boim minutem si ne o ’ransinira. „Simnalele noastre, zise printinele Nanoleone, ssnt. nentru tel kariaS Birsat isinijele lor lingi noi ear nu nentru fostul renean Neanoliî.44 Dar si lisim antîî's ne 'silitorii nomtriî a ksnoamre min eî înmii ateste kspiite. Înteiîem dar astizî a lor nublikare kiriia îl Bom Îonsakra iiki dose numere, fiind kim ziserim de tea mai mare întemnițate noli tiki mi de tel mai mare în Bifi isxiînt nentru noi. Diskursumintirii lui Nanoleone a adus neamrat tea mai mare mimicare în diplomaßii, maiku seami fiind k’a deklarat ki întîlnirile de la Warszawa aseaS de show o koaliaiune mi fiind k’a ariîat naturalea inimitii te este între Franjia mi Austria mi ki Franga nu noate «Bea alingi de kit itonoarele tele libere. Si zite ki D. Metternich Ambasadori?!! Austriei in Paris ar fi mi terat esmikirl d-lui Thouvenel, aceasta însi nu se crede. D. Billaut, sorbind oficiale în numele guvernului, ku toate ki a declarat ki noîstika gubernulul nu poate fi îngajati de kit min kuvintele organelor oficiali mi konstituîte, însi, de mî internebt a deluara ki mintinele Napoleone n’a estins ideiele îmniratului, ministrul n’a dat nici un respins. Interne sat asemene daki îmniratul Balisa ofiicirile sale la Roma, a declarat ki nu ea respunde lui ki în starea în care stau lucrurile ns noate îmuirat si otirî de mal ’nainte nermurile akyisnii sale. In mediatia senatului de la 5 Martie, ministrul întemeiat asupra afaterilor Siriei a zis ki negojiurile se urmeazi iir prin urmare nu poate respunde, dar ki și poate snera ki mandatul de îmbuisire te s’a dat Frantei Ba fi nrelunijit. în kamera kornéiul legislativ d. Jules Favre a incriss en amendament la adress, prin care si tere retragerea frantesilor de la Proma. Ne adstem aminte k’akum 13 ani kind s’a monus atea nenorotiti snediniune a Romei, d. Jules Favre a aßst atunci horaciul a fi raportatoriul selißiunii care a susținut snediciunea. Astizi atelanul birbat fiind monsnerea a si retrage omurile recunoaste prin ateasta gremeala tea mare te a fikut akum 13 ani. D. Miltiade Kostesku, direntorul Telegrafelor din Bskuremti, ne trimite « e nîsto- 11 kare, fiind kam lingi misnagiul nepermitîndu-ne a o nine în întregul rol, îî nerem nermisiune o o resuma sini. Borbind de netezise de d. Melik, In No. 57 al arestui ziar, pentr’o denemii de la Bramioß ne întirziat dose zile ne drum, d- Kostieski arati ki ageasti întirziare a provenit din kassiki linia telegrafiki între Bramion mi Baksremti era strikati mi ki denemiele între aneste dose nsatsri se transmitea prin kalea Temimioare, ne sade afari di staniunile din Austria, maî sunt în sjeara Rommenski nsmal Tsras Seperin, Kraiosa, Kalafat mi alte oni stanisní, karias koresnondinnele lor ne trebiesk snedite ki denemia de kare este Borba ak întirziat în aneasti trecere nsmal, ear în Bsksremti n’a stat de kit o ori mi 15 minute, mi aneasta din kassa snei koresnondinge ne ns se asten întrersne. Fa^em tis nimere ksnoskst aneasta cititorilor noștri, adistiind ki ns ne am îndoit mai o dați de esaktitatea functionarilor Telegrafsi si nostri, mi ki negreiuit nîurd. Melik n’am asst aneasti intengisne skriind cele deenre dene» pil me i) Loksrile în kare se denun ofrandele ssnt la d. Miron Vlasto, kalea nemjjeaski. Frajiiî Georgia Tetorian, kalea linskani- y lor. íletre S. Kristo, idem. E. Grant, kalea Mogomoie. Librăria K. A. Rosetti, idem. Angel Nedelkoßitf, kalea liuskanilor. Iakob Löbel, strata Neinjieaski, mi la toate munmnalitiijile, kari ssutem inkredingagl kl bqv le« nsrtita tea mal fr. f *'«y J W --n f. ? ? tr * Listele Elektorait ALE Distriktului IlraxoBa II. Domauls Redaktor. Trek de azi la mirul fantelor tribunalului IlaoBa sekipiunea I , dar maî intîiS sokotesk de trebsinßi a bi da o mie de ideii despre gradul de kunonilinßa lepitor te se B ©de în esertipiul atelui tribunal. Onorilentrs nelipisnea kar © s’a dat. Karner © Lepislali pe de tint persoane din tel depastapi ku evenimentele de la Noembre an si e*niraf, kare s’a publikat în ziariul Românul de la t Feprsariu Nr. 32, domnul inokurator Ion Filas, june, kare n’a studiat nici lepne, nici n’are o sacrimßi nrintr’o makaki, ridi kat de la gradul de ajutor de grefiirasind numai 22 ani mi 3 luni*) kontra artiklelor 219 mi 246 dir? Regulament, te ns nermite ka ne- BÎrsliti si oksne asemenea funktiuni eaki te fate: ka si serpesski la intimidarea alegitorilor, în zilele de Isnti kontra kontestirilor, inteniea'zi akipiuni publiki atelor persoane te sunt alegitori ai koleuiulsi direkt și oranislui, kare suferimi ruinarea averilor lor aniialism s’a deskris, iir kare se bukui de tea mai frumoasi consideraßiune. Unul din ateslie d. Alese Mânea, birbat Benerabue, ulin de o întinși snebiinßi minoae evenimentele vîrstei sale de 80 anĭ mi nirunie al unei întinse familie tetrete de 80 fii, nenopi mi strinenopi!..... Le intenteazi zik akpiune nubliki sunt ksB Înt ki minatea uetipiune au komis o krimi, arunkind, zite d-lul, „in jurîemi ka! omnie în persoana d-lsî administrator Beinesku.44 Este frumos ka si tinpresurisul te kin s íi de la atesti konsîderabili tetipiani mi kare a stat mai loali zisa la baza tribunalului, fiind ki junele inokurator krezindise hîins min espresiuni Biolinßt nu boi si le nicimeaski. Bati I koprinderea: ,,N» bi kunoamtem drentul d’a „ne intenta akipiune nibiiki nen ri „o nelipiune dați de noi în BukuTM „zemtî Onor. Kamere LepislaîÎ Be «fi „nentru nimfe tmimețtiurirl te uk o „însemnitate mai mult noli iki, asu„nra kirora Ministerial nubiik din o„ramîul lîbemtî nu noale bobi. „Domnule ikokuraîor, o nen„pisne min kare esnunem înaintea „mandatarilor națiunü semulul isto rîi al unor Intimuliri te a8asul „tel mai dureros efekl asupra ape„rilor mi Bierei noastre, kare s’u „esnis mi înaintea Domniloriuiui Ro„minîlor, care este de komnemßa „d-stri a bi însumi liderea de a „o judeka, de a o condamna mi de „a o resfrmnte în alusare contra „noasta, kind atel koro mait mi „superioariele autoritipi komnetitipl „ou s’au mronunyat asuarii?.. Re„Begî, d—le mrokurator ki bi însu.Jingî un drent foate universare a „foarte responsabila d’a nu rek«,,noaste d-tri drentul de reklamare „înaidult sunt (oate regimele tele ,,m «î asoÎBte, telor suferißl, de ns „altfel, tel nußin ka o simnli mîn„girare." De ateia si rugim kon„Bingepisi ku pattingi de adeBir mi „Tate’ßT ß sir nouri dinîr’o asemene , motedere. „Ateasta fiind tot respinsul no„sirs etc. etc.44 Akssapji mofestari mi doransist Ministri ai jistipiel mi s’a auzit ki s’ar fi dat ordine telelegrafiei junelui inokurator de a înteia din In Beotisia akusapiune, rekunostind domnul ministru a sa neesnebimi*, dar nici o aiti satisfatere nu s’a dat mici iilor akssapi. Mai în josé B6QÎ ședea mi alte probe de felul aiestora komîs © de domnul flrokurator tot din oesueriingi. Prin numiru! 42 al ziarîulul acestuia s’a nublikat molestarea filiali kilre domnul Ministru juslipien de 15 alegilori din tel komesiagî în grimilda; anotr’însa s’a esnus kum tsiBunalul numai dsin trei neyil gmi dresate »dmitii slapff mi la tribunal din partea a trei allegitori din kolegiul omiliacsk, nesuspinute de atei kri konîesiase, a luat cu totul asumasa mi rolul de adversaru al unei însemnate aripi din kolegii karereniei in 11 üartita liberale independinte , astfel ki topi se mira8 mi se întrebau: ki cine ne jude kim?!... nisira  trebuit ka koregiuS sire a’mî integritatea sa în esertipiul clrentului naţional si mî prokure mal mulgi adepiropi anritori adutî din Bukuremtf. Într’adiîîs, karil Juntân neîntefat în kurs de duo-zetî de zile kontra unul nekunoskul. La terterarea unor kontestirî s’arita îndeBir un inokulator din partea unul kontestator kare reklamase d’adrentul ia tribunal, kare bek ii figurase mi la administripiune din partea teior lilgi dosi kontestatori, dar ateiaîhî la trihunslu ka tul ia administra pisune sa si ripea ki era dreni o formi, kul se basa kit neretensiune, ne klasi fiica Bi 8nean atente Ior la nrespu*neri; kum spre esemaL: kom ergantele A nu crede si a i bi atîtea mii de galbeni in kum. are fel de m ar fi din magasia s 1 se 8, mi altele asemenea, eorbe kare zise ks un ton desnre puitor ataktu komertiui mi kreditsi niepei; de nii assemenea monunerî firi nic un temeiu prîtin si a8 auditoriului indignarea lui disnreßS, «ti înlitea a krede ki tribunalul ns ea face altfel prin densiunile sale debit basmduse ne legemi ne modul de metoduri juridik, ki tei te sine si defa îmeku I 8aesertipî u 1unul drept, trebue si de Bedenski ki ateia la nerdut, numai ele însi se Bedeaxa 0atit de Indestul&mm mm uzmíi jsamtotfin* *) Ion Filiă este iiskst la arsul 1838 Noemsrie 12 Lsni, mi botezat la 4 Decembre Dimineki, «tűm konstatapea din kondika ciaile ssnt Nr. 21 a Bisericei Milka Doronul» din Hloieniti. Nara fiind I #msl Biliks Ummfy 1