Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)

1861-05-03 / nr. 121-123

DEN­EM­­­E TELEGRAFICE. (Semnisi narticolar al Rom­Ensisî.) 9etinge, 10 Maik. Kons­ulii d’aiur ai usierilor ne­lor mari .t$ Hulemni t ne m­inuifiele M sntenegrilsi a da mil si $p­esk­orte transporturile de ino­­visiuni alimentar­ie la Niksigi. Se sneri ki armister isi v­a­ns­tea ii msnijinst In amten­­tarea misiunS kummistoarie a lui Om­er Ilaiua. London, 11 Maik. în medinga de iari a irarierei iismani­­lorA Lord si Russel a deklarat ki­ns poate fi fiMjí 0 Indoiali si trsnele franie se vor ni­­rascii în urma obligărilor contraritate, Siria în Isna lui Isrii». PRINCIPATELE­­ A­­­NII. REVISTA POLITICA. Bu­cu­resci, ü FLorariu. Demisii&i la 30 Anrilis s’a format featrmet*l «iei nos neotrs atest iluim­inat în Iun si semn­tor. ílrenneidinte al boneijialsi ini minis­tre (fin între d. Katar­y îs. Lisenifte <Kn­afand. Anostol Arsaki. .feistiyii d. K. Eristois. Instrskyi fine mi Ksk­. D. loan Kan­tat officio. Finange d. Dimitris Like. ■ Kontrol d. Konstantin Filineski. Mirai eterici de resbel remine yel ^ n«i­ i« ofiyitWe, radiante un­ administrat de tentee direntoriel Minister!«!«!, d. Kolo­­nel Ulamecesk­i. Formarea acesteî kabinet a fost o SMiindere generale. Lim­ea s’ auitenta s« adever la formarea «mi kabinet, ns­­tf © ki totil o dem­ak, o yerenă, dar t«ti s’ acutental akem la formarea snsl k­abinet definiție* adik­l sn kabinet koro­me die Rom­mil din ambele iluim­inate fear­e se noati remchea mi dsne m­oki i­­napmea deplinei Uniri a Hrmyinatelor. Beni­­r eâi in­ Riksreudi a do-lor Hans mi Maaro­­ge'fii íikese nki mai ne torj­­a snera la Unirea*, okim mai ke seami kind ea este ne­inmal aotati de Adsniri yi mki ikiimal din toate netezile garangi, si fii aj­anst in lekrare, mi si Bedem astizi Adtmirife din faui­ intrenite In Bekszemtí admi­it ifin no’s mi nrokiim­und Boromia irfta­nk n­et fesniryiti. In lok d’ageasta Sják s’aíh, formarea snei kabinet ke to­­^ tSl astbít d’auefa al Moldaniei. In ade­­lf%r tíbriel Ufiirea a ansngat ín No. s^S ffe Limbiti formarea ncelei kabi­net, Insi­tia a vorbit desine en kabinet d­efinitiv öesnrb „en ministeris solid kare Mse korbstienzB ne­ iesitigilor akteali mi áibi o alieBerata» autoritate aseura „trebilor din între m­eksm mi resnekt in „ofar”.“ Ziariel Unirea ne inimia ka ka­­nel­inei asemenea kabinet se fii d. Hane,­­for anengiase si el na fi kovinis din­­ semiligile noastre nolitive mi nemise de dd. Ilans, Mavrogeni Dimitrie Ster­­isca úi’and­ ,­trei din zisa dreanic, mi s­­u8l din lentre Adeni­il­­adiki d. Ion Gipa. Acestia, snenea Unirea de Sim- Biti­ci „nor netea forma sa adeBe­­„Tat Sii­isterie bare singer ar fi „în stare si skoogi masina geßerna­­„djentali din figamel în care a arsa­ X,great-o nenorositel mi nentre tot de­ ena „mfieratsi ministerie Ensteanel. Dene „toate kite se sti» se sneri ki noel ^mi pîiterî» n» se pa forma de kit agtfel, ,,în kit nei­tri kaniî stînpei, în natrio­­­ tismsi lor, ei nur asti­zi determinajii­a .,"2>sa ori ne asabijde de o narni mi a „sprijini loi natriotism­ ori ie minister­ar „Beni mi ar fi la înilgimea nosigism­î de „fa ai garanți îi d min­akte de s n .,mare natriotism­ naționalitatea „R­o­m­i­n­i mi n­ r­o­s­n­e­r­i­t­a­t­e­a „merilor n­o­a­s­t­r­e.‘­ 4e se ’ntîmnli dar în kit kombi­­narea auHnjji­ti Limbiti se scimbi ks totfil? Ni se mai fiie suirea, iur prin urmare repe im ear la doue kamere mi dose kabinete? Sa§ suirea se Ba fu pe, urelsm si afirmi, mm la 15 ale Isneî Biitoarie m’atsunt aiest kabinet, este <iel nsyin ne limitate, nrocisoris? Ni iutim nimik mi reksnoamtem mi mortsrim a noastri denlini no ’nyelemere în aceasti komulikare de­finire mi ne snire de ka­binet definitip mi de kabinet nrocisoris. Ultim foarte bine ki Ismen amtem­­i asti­zi fonia noastri snre a Ie esniika su­sagisnea m’a deslsud­aieste kontra­­ziieri mi Bilmxmeli; intim ki Ismer este în drent a iere de la noi esnlikiri mi deslsmiri kni aieasta este datoria noa­­tri; rekfi noamtem însi a noastri inka­­naiitate, knî ks toati bena Boingi ie nssenm ne f« neste nstingi a nstea In­gelege mi da, yel ne yin nentri astx-zi, JimiKr­r­íe ye ne imnsiie datoria noastri. Kit desnre yeea ye s’atinge nentri revenirea la netere a membrilor din partea dreanti a AdB înriî noi ni ne sfiim­a deklara kt este sn fant konsti­­tutionale. Aceasti nartiti are majori­­tate în Adunare, ea dar fiind espresiu­­nea Boinyeî majoritayii alegitorilor din jedeye gevernemintel konstitsyionale ye­­rea­ka ea si bix Îs netere mi si stea ne kit tinin Ba fi sesuineti de Adenore mi de oninisnea nibliki. Noi antarim ne­­contenit în ayeste koloane nenterile prin kare kredinya noastri se osebemte d’a­nxrgil drente. Dakx însi nuntita aveea a fiket eu nas, dosi, m­inte, dakx fantele sale por fi, kim ziye Unirea, neutre a ne garanta min akte do mare patrio­­tism Naționalitatea Romănă noi dekianm ki com­ sssgino ne faux mi ke devotament «n asemenea gemern. Amtentim dar nnogram­a, ne kare snerxm a o unea astxzî, sure a netea noate găsi oare kari stinsk­ii. Dimineka treketx s’a dat de ku­re komergiongil din Bskeremtî en banket în onoarea d-lor K­ane­mi Maprogeni. Ko­­mergiel Bekeremtilor a fost a serba ve­­nirea în Bekeremti a miniștrilor din Iamî­mi bena Bestire a enirii ye ne adeyea m’a le esn­irne a lor onoare nentre fra­­gii lor de neste Milkop, m­ekem mi kre­dinya lor ki ne bod­ opea o nutrii de kit kind Bom kredo întrînsa mi ne Bom întreni ke toyil snre a okonstitsimi a o anira m­in noi înmi­ne. S’anes dane o­­bigei» mal melte Toasters nentre Miria­­sa, nentre entre, fiketi mi sesyineti de noii înmine, nentre fragiî nomtrii din Mol­­davia, myl. Ne Bom sili se renrode gem­enele din ayele toasteri, îndati­ne se Bom netea anea. N­entre astizî neblikim mai la Bale, ne kit neteam ginea min­te toastel ye l’a nes m­innel staroste în numele koaiergielei. D. Hane a respens la toate toasterile ke ayeu fremoasi mi kaldis elouinyi ye este tot de sna­ns­­teriki kind nleaki din inimi mi ssi Jlîiî? adepirel. Si faiein tot ai­ ksnoskst ks ie» tigianii primianî din Illoemti mi de la cart­ea de Argem as -solstat prin tele­­graf venirea în Bsksrem­ti a Miniștrilor din Ia­ini. Aieste denem­ie fiind bine sim­­fiite sintem­ foripipi kx estem si le ho» msnikim nsbliksisl un­ felisitim ne ie­­txyeni de la Kirtea de Argem­ini de la Illoemti nentri natriqu­iele lor simn­­yiminte. In omiiro s’a fokst din noi mai ris­ te înilyiri mi skimbiri se le Bom re­­mrodsie în No.­nistoarie. Asti­zi taiem nimai ksnoskst kx d. Greneral Fioreski a fost nimit akam kans! Statslsi Maior generale, dxadsise rensmerariele ajsto­­risisi ministril»! de resbel mi rostul, ni­ci la completarea sumei nentri gradul de general, din înaltul stat al Miriei­­sale. Anem­anki a însemna sa te foar­te lisdat mi ne ’nyeles ie gisirim în Monitoriu] oastei. Este o înalti ordine de zi care are data 2. A urile ansi 18­61 mi No. 96 m­in kare si înalyi în gra­­dum­ dd. Maior Feneski, kinitanii Kals­­da­mi Lespiodaks. înaintea acestei înal­te ordini, este aici înalti ordine care are data 14 An­rile ansi 1861 mi No. 88 m­in kare si ’nainteazi în gra­­dsre lupi sa mediii, B&gim dar si se esnicie, k*m la 2 Anniie No. repistrsl si de îmlgiri era 96 mi la 14 Anrilie es­te 88. Asemenea mile gremeti, din ita­sia­nensisnilor not fi binsite, mi d’o­e­­ca rigim ne d. Ministes de resbel a bi­ne Boi a­nsblika în Monitor esnliitarea aiestei nenotriBtrî de nim­ere la decre­­tele de la 2. mi 14 Annuie. Adunarea Națională. M­­­e­d­i­n­g­a d­e l­a 2 Florari­. Se fac mai multe komuniciri de liitre biurou. D. Barbs Beil oriteazi neutru ko­­legiul din Or. Ilitesniti. D. Kosta­foru di demisiunea de­ denotat nins va fi diskuinat. Se pitemte un protest al unui a» legitor d. Basilie Budeanu din nlasa Tonganilor judegul Buzeul pentru a» bucurî de alegeri perind desființarea alegerii d. I­îkleanu ati numirea unei pergetiri parlamentare vii­tare s’a tri­mis la komisiunea Berifikirii. D. I Tre inedinte al kabinetulu’­ di pitire mesagiului Domnitoriului pentru formarea noului kabinet. Dsn’ageasta d. Katargiu a pitit urm­itoaria pro­­grami a kabinetului de la 30 Anunie. Programa Ministeriului, Domnilor Denutagi. In urma împrejuririlor kari au motivat demisiunea m­edenesorilor nomézi Miria Sa Domnitoriul m’a kiimat a forma un kabinet nou. în faga înkredingiriî pe s’as dat Aduniriî ka marele akt al Unirii Ilumnpinatelor este avioane a se deseBîrnit, am crezut de kupiingi a intra mai intiiu din convorbire ku doni birbagî eminingi ai kabinetului din saiul spre a înlesni formarea unui ministeris kare si noati duni re­­alisarea Unireî, rerainea ka minis­­teriu diinitiß. Aceasti kombinare la a noastri mrere, era de naturi a epita atit nekonseningele în toată vre­­mea Bu­imitoarie ale unei știri m­o­­șiserii kit­mi komalikirile nenairate ale unei reconstituiri ministeriale în fi§etn§nea momente solemne. Onorabilii nomtri koleții din Iamĭ însă a§ nus ’nainte nenesitanî gBBernemîntali snen­alî Mol­­daBieî kari se imnsne datoria de a de­­klina d’o kari dați aneasta kombinare. Imn registarile de fani, domnilor, ns ne ertaS dans aneasta încerbare ka sa IESEm mai mult timp neîndeplinita în­­sarcinare de a forma un kabinet spre a ilima interimatul în care ne aflam. Ne -am crezut dar datori­a deferă la B­oinița Marie! Sale. I­rograma noastră, domnilor este foarte stranie. Emigi din sînsl Adunări­ mi dintr’o Isnta nentri legalitate, fia kare din dB. înțelege ka am luat mai din ’nainte îndatorirea d’a stărui în strikta nazs a regilor mi d’a dem­inde neara ku resnektul lor, ka ku acest kin, se putem Întemeia mai bine na­ționalitatea noastră rai se putem UEm­i­ne un drum sigur la despoltarea tutor intereselor legitime ale nereî. Be fă­găduim dara kE Bom­ Ina toate masurele rai Bem Begia ka fie kare fsnkjijionar în nerkBÎ komnetingei sule, se dea dovada Iîe legile ijerii sunt un adener. Noi as Bpra bruna spre a ajunge la anei sfirrati, nici o osteneala, kunoa­­nitem domnilor Denutagi, ka sarpina pe am luat asum­u- ne este foarte grea. De am aBBt dur indrisneala .d’a o jm­­mi este kapi avem toata speranua d’a afla sprijinul onor. Adunări.luminelor mi energie! (Simeaza ssnskrierile d-lor Miniratri.) Se ßiterate o prontinere a pinei dero­­tajii m­in kare considerand ca sokotelile Statului sunt neregulate de dosi ani, sa se disardineze seseniunea financia­­ria spre a repissi sokotelele ii kasa Statului. D. ministru de Finance an­­ima ka nnu­merate cererea stiuta mi este gata a da selegiunii toate ajutoariele. S’a nriirait ín unanimitate. D. LaxoBnri nere a sa fané rai’n judece asemenea komisiuní, nrekurn se faliBse odatE sBnt bu alt minister mi karé a remas kazuta kB aßel minister. D. minisfeTB jsstijuiei a ßitit bu Mesagié nrin kare sa traraite un nro­­ient de lege al komisiBnii neutrale uenfcrB adoutarea mi íntrodunerea ko­­dslBí de komeißiS al anestu! Ilrinninat mi ’u aßela a] Moldaßiei rai desfiin­țarea Ksrgii de anei komerßiale din Uukuremti trekand Iskrariie iei ia ßele lalte kurg!. S’a tramis la sekuiunea komne» Hnte. D-nu Rosetti trage atențiunea d. ministri al justice! ra’a sekțiuni! ju­­dekatorerati as­um­a tribunalslui de ko­­mernie din Esksreiuti, snre al nune in stare a koresnunde la tribuințele pe SBnt, km­arțindu-1 în dose secțiunî rai inmelgind lu­ kratoriî. D. Gh­ica Ion a perut asemenea a se îngriji i­entru a se îndatora komer­­nianți­ a ține regisle în forma. D. Katargiu Benind la tribuna a milgam­it Adunării de încrederea rai onoarea ße i-a fakut nuroindBl Bine m­eraedinte, nere de la Adunare aneea mi susginere, făgăduind ka rai ne ban­­nele ne kare a trebut Ba fi anel­araî, mi îmi pa fane datoria nana în kamst. S’a m­ones anoi la alegerea sau! Bine ureraceinte ui’a membrilor komi­­siunii neutrale rai s’au ales Bn­e m­e­raedinte d. Ion Gila ki 27 Bierßuri în kontra 14 piersuri 1) date assuna d-lsi Dimitrie Brilians. Mai mslgi denstagi din dreanta a§ verst­a s’amina alegerea membri­lor komisiunii gentrale nini la a dósa medingi, kare Ba fi nentri rósa Bii­toarie. Konfragi notiirii de la Tre­ks­i 81 din Faini­a bine Boit­a neko­­msnika m­in enisioli simi­ paria ko­­resnondingi a d-lor din Fronstantino­­nole. Slringind mi na kö frigii, konfragilor noustrii de la Trek«!si rien­­­is ayestî semn de amiuigii ye ni3 dák negnbim a imni­limi vititorilor nom­­tri agoassi însemnați enisioli. Koresnondingi nartikslan­a T­r­e­k­s­t­s 1« I. Sünt in nozigie ayi komsnika «n­e­ Strakt de nota yirkalari ve înalta Hoar­­ti a adresat misterilor garante în iniui­­rea Unirei I­rin­ginatelor Romane. Agoa­­sti noti akiriea original l’am átati ín mini iernitate on este datati din 1 isi Mais stil« nos mi adresati n»mal­ga­­binetelor de Paris, Londra, Viena, Ber­lin mi lld­ersbsrg. Tsrinsi este lisat de o parte din Itasi« ki Tsryia n’a re­­k«nosk«t mki regatsl Italiei. Eaki In spirt kom­in r­erea nyeste! note kare este de natsri a ndika Romiriilor gole de ne urmi ilizii­ye mai asea« desnre les­­na Boinyi a Horgoi Otomane nontrs Hrin­­ginatele-Unite. Ali Hamu, în gene nota: anungind cabinetelor streine trimiterea în ironie a memorandfilor ye ín vremen Ministerial«! Kosrilniyean« Domn«l Aleksandr« loan a adresat S«Uan«l«i smre a’i arita noyesi­­t­atea Unirei. Agest memorandsm, ziye Ministrel Taryesk, ksurindo 3 nsnkt ri im­­nortento: Unirea Legislației, Unirea Mini­steriali ii reforma legei Elektorale m­in srmare ns este nimik mai n«vindekito mo­­difikagie a Konvengiei din 7(,n) Asgust 1858. Ageasti Konvennie fiind ínkin­ati de Ilsterile ssnskriitoarie tratatsisi de Haris se lispine ka­mi őri­ye modifika­­yie si se faki ki­mtirea kabinetelor ssnskriitoarie. Tsrgia sokotenite dar de datorie ami­arita aliagilor sei aripirile sale assura memorandslsí Domnul si Rommilor. Ali Hamm­a ziye and­ ki Tsryia s’a imnotripit nsrsrea Unirii Hringinatelor ka­sna­ye înfigomia de­osebite grestigi, ki­ay este sas dove­­dit în urma îndoitei alegeri. însi, în­doita alegere reksnoskmds-se, kabi­­netul Otoman înțelege ki trebie a se face oare­care modifikirî în mekanismsî guvernamentale pentru a înlesni Domnu­l si i­stirma de a mengine ordinea nsbli­­ki mi de a despolta m­osteritatea gereî, Aleksandri loan fiind Domn ne amm­­olosi Il­inginatele nsmai într’sn kin esvengional mi ageasti nozigie fiind reksnoskiti de Iloarti nsmai ne Bia­­ga Domnslsi aktsal, ano­ ressiri ki Iloarta s’ar irimi­i la cererile filiste, aduci la întrunirea ministerelor mi a Kamerilor mi­nimn srmare a desftingi­­rea Comisiei Centrale din Fokmani ia­­r nr­i numai ne miaga Domnslsi Kiza. Ayeasta, ziye tekstsal Ali-N­ama, este kondigie sine qua non a m­iiroireí Tsi­n­eî.__________ 1) Din stingă linsiaS la aceasti medingi yiimî denstagí din­ dreanta ne língi vele 27 voturi date d-lsi Ion Gika, 2 s’a dat d-ls! Kantakozino mi 1 d-lsi Brenkoveaeíj­­ Nota Ridakt-j

Next