Romănulŭ, iunie 1861 (Anul 5, nr. 152-180)

1861-06-01 / nr. 152

J O 8 I. Voiesce și vei puté. Va fi în toridilce afară de Lunia ?sauTM«, după Serbatória. Abonare» pe un an.............................128 lei Șease luni.............. 64 — Titi luni............................................. . 32 — l’e lună........................................ . . . — Un exemplar......................................... 24 par, Iosciințările linia. . . ................ M1. 152. Anni V. PIARIÜ POLITICO, GONECIALE. UÎSRABUL Pr 1 leii (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu jianului Românului și Redaptoriulu respumstoriu: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul Jiariulu! Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 1 Iunie 1861. Luminedă-te și vei fi. Abonare !. se face in Bucureșci, la Admnistrațiunea Românului, și la librăria G. A. Rosetteasca Mogoșioia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și corespondintii nostru, sau d’a dreptul prin poștă trămițend și banii. Tot asemenea și în Iași. Din causa serbitoariei de astăzi, ziarul nsta emi nune. DEnEim» tekegrafiktj. (SermiS narikslar al Rominak...) Konstantionol», 9 Isnis. în konferinga de Bineri, 7 Isnis sa Inat detisisnen a nsroine Kenetenia Libansis! nentri trei ani. Kanal nemit o dalins poate fi re- ^ Bokát înaintea terroristsi de kitks konsimjjimíntsl Ilorijeí. Dint trecerea terminslsl de trei ani IToarta se va înțelege iar msnsterile mari ale Esronel Kentri o nost alegere. Krnetenia Libanslsi poate fi ales dintre togi sensuil kremlin al Libanslsi. Aceste sensuri sunt definitBe mi decisive. (Aceasti denemite o nrcimim pin Biena a fost nomiti dinolo la 10 la 8 ore 25 nv uste seara mi n’a sosit in Bskstemü de kit la 12, la 1 ori 89 minste ale dimi- PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bacnrcsci, £ £íSu- La Briila erí s’a dat fok lokalste! adminístragiel m’a ars toati kasa din karé s’a skos nsmai o narte din dosare mi kasa ki báni. Gavernsl a n»mit índati o komisiine de ueruetare komnasi de d. ürefekt, d. rroksr«tor«l tribunatetei mi komán dan lele ornOreí. Monitorel de erínsblikE sn ranort pl kabine íslsl nos'rs kEire MEria Sam’sn dekret anrobator el MEriei-Sale min kare se disna din cele mai frumoase satisfaceri mi Adsnari nagionale mi tJelií Intrege mi moralitEgií niblige mi legalitfegií. Konsiderind, zice minister Isi, k’at Et Adunarea kEt miIteara ascentit o cercetare ín nripinga celor din si jil alegeri mi kE mi Adunarea mi Iteara katE se fii edifikate assnra unei matematii de importante, konsMiul debbelind otíruuita nu o>rea a trei kommssiuri pentru a face kesenita cercetare. Gönemel a îngrijit in ki ka fii ka re komissisne si fii komnasi de birbag! onorabil! mi kanabill mi ande se 6e renresintate ammdoi nirgile AdsuErii mi Gavernal. Astfel nentrs komissianea I. (nentrs cele 5 jadege de neste OU) ssnt namigî dd. Barbs SlEtineans, Anton Árion, Nikolae Andronesks. Kom. 2 (Argem, Msscel, Blamka, Dîmboßiga) dd. Konstantin Glogoßeans, A- leks. Iletresks, Konst. Fsssea. Kom. 3. (IlfoB IlraxoBa, lalomiga, Bssesl, Briila mi Rím. Sirat), dd. Konst. Kostesks, K. Grigoreska, K. *Iiokîrlan. Aceste komensi&nî, zice dekrelsl Mariel Sale, sînt însircinate a deskoneri toate abaterile irr toate înrîuririle ce se por fi filist în nripinga celor din semi alegeri de denstagl nentri Adunarea Legislatiei. Felicitim din inimi ne GsBern nentri acoasti konstitagionale mi natriotiki fanți. în toate alegerile de la Kiimikimia de tre mi nm’aksm oninisnea nsbliki abmisti ki s’as fikist înrîsriri ilegale mi imorale mi din partea gSBernsismi din nartea nartitelor. în cele din srmi aceste bmselî as fost mar!, daki dar abssir de oninisni niblice ssnt întemeiate cine ns vede k’acele absssrl filiste de gsBern, de fsnkgionari! Statsis mi de nartikslarî, de Bor remmen nedeskonerite mi nenedensite ele Bor kremte ks fii kare alegere, ui’astfel mi moralitatea osbliki, mi resnektsl legilor, mi regimil konstitsgionale vor fi din ce în ce mai topite. por fi seise mi societatea rommB Ba ajunge la cele mai mari nenorociri la cea mai siksrEneire. Si meargi dar aceste komissiuni, se deskopere ilegalitatea, absssl mi korsm cerea ordin ce narte Bor fi Benite, ori de cine vor fi fost filiste, mi deskoperind mi fantil mi ne oameni si se niblice îndati în monitor ca cumu ar fi vorbitu, déru föru se scotă vreunu sunetu- Era în acastă privire, în acesta mișcare mută a gurei un astu feliu de espresiune de orore în caru aurauulu se spăriă. — Ei bine! ei bine! ce, strigă elu, nu ești mulțumită c’au arestatu pe Gaspard de Besse? La astu cuventu care o linișcea d’uă dat?, misé Brun nu putu domină violența emoțiunii sele, și, ascundîndu-și figura în mane, începu a plânge. Mătușia Mariana ațintă asupra iei căutătura sea clipită, și <jise aurariului, care tăcea miratu de efectulu ce produceau aceste cuvinte: — Bruno, mi se pare ce e plănsu aici vagabundulu cela a ce se numia căudu trăia marchisulu de Nieuselle. — Nu-mi pasă d’unu ^galante care se află în pamêntu, respunse elu înălțăndu din umeri. Misé Brun, trecîndu-i prima mișcare, își șterse ochii, și țise cu blăndeță betrănei fete; — li-^ieu sé ne ferescu d’a vorbi reu de morți! — Totu orașiulu este în mișcare, urmă Bruno Brun, straiele suntu plina de lume ca 'ntr’uă țji de serbatorie mare; astăzi aducu pe Gaspard de Besse și pe doui scelerați din céta cari au fostu prinși cu dênsulu; am sĕ me ducu se-i vețiu venindu; asta mĕ va recrea. — O murmură junea femeiă, nesce nefericiți așia încărcați de crime și cari ău se suferă pedépsa! — Procesulu loru n’are se fiă lungu, adause aurariulu; peste paginu ! I o se avemu de lucru la confrățiă. După optul lef őre cere agitare ranortsl fii kirei-a komissisni mi h - gea si fii anlikati firE qea maî mikE nirtinire mi uiOBiire assnra or! ks! mi nentrs fii kare. Ilrogrcssl, adeneratsl nrogres este mal ks seami resnektsl legilor, sas maî deslsmit naza legijor m’a lor anlikare fin gea maî mikikotire sas mioBiire. Anlikarea legilor, fii kiar gele maî rele ne kEt timn ns ssnt desfiingate nrin alte legi, mi moralitatea nsbliki, eaka temeliile gole adoBC- rate mi nsterige ale 5nei sogietigl kare Ba Boi se meargi nainte. Toate relele mi toate ssferingele noastre a§ nroBenit din ageasta ki nigi sn gsBern, de la fanariogi|mi mn’aksm, n’aS resnektat legile mi moralitatea nsbliki. Si intrEm dar ks togiî ne kalea ageasta, firi de kare mki odati ns este nrin nstingi si nrogresim, mi mki odati feligitim g«Bern8l nostrs atEt nentrs nsmirea agestor komisisni kEt mi nentrs modsl ks kare ssnt komnsse, kEHÎ kredem, kE kiar la noî snde ssutem denrinmî a ne resnekta ne oameni nreksm ns resnektEm nini legile, ns Ba nstea însE nimine se ns mErlsreaskE kE komisisnile auestea renresintE toate oninisnile, kanauitate, ksnomtinge, stErsingE mi onorabilitate. FeliuitEm EnkE ns gsBern nentrs kE nrin ageasta as dat o loßire din gele mai nsterige agelora kari zigeas kE el ar fi disnss a trege sn bsrete neste ilegalitEgile komise de gSBernsl de la 13 IsliS. Agei-a as kalomniat nrin ksßinte mi gSBernsl le a resnsns, astfel nreksm se ksßine snsî gssern a resnsnde, nrin fante. Se mearge dar komisiunile, se gergeteze ks toatE neilertinirea, inteliginga mi antipitatea de kare ssnt kanabile, mi EnkE odata ranortsl fiE kireia se se nsblige îndată în Monitor mi’n toate foile nsblige ka astfel oninisnea niblidomnia de mănâța în casa aurariului. Bruno Brun eșise de timpuriu spre a se duce la capela penitațiloru albaștri, și cele trei femeie, adunate în camera din dosulu buticei, ascultau în tăcere strigările cari, din căndu în căndu, se audiau afară. — Este de prisosu a mai așeza lucrurile la feréstru,Jise mătușia Marian cetra Madeleni; n’a se se văndă nemicu astăzi, deschide numai oblónele, ca se putemu vedé ce se petrece în stratu. E lume deja, sum sigură. Dupe unu momentu, Madeleua reveni:— Auziți, auziți clopotele? Gaspard de Brusse se sue la Santu-Salvatoriu spre a-și cere iertare la lume înainte d’a muri. Peste unu momentu, a se tréce. Totă lumea alergă ca sé Juvé<já, se iuécu lumea in strata. — Se eșimu unu momentu la ușiă, ține mătușiă Maria întorcendu-se spre misé Brun. — Cerulel ca se vedemu p’aceia nefericitul respinse lunea femeiă c’uă voce tremurănte, nu, nu, inima mi se maie numai aurindu clopotele ce sună agonia lui. Voiu ruga pe D-eu pentru dênsulu. — Aide, vino, stărui Madelenn, măcaru numai se vezi lumea ce este afară, și se te ’ntorci îndată acasă. Este unu spectaclu ca în ajunulu serbătoriei lui D-jeu. La acestu cuvéntu, cugetarea ce d. de Galtiéres era póte prin acésta mulțime se înfățișiă d’uă dată în mintea misei Brun, și, printr’uă mișcare d’uă dată, urmă pe servante, care o trăgea de bra$u. FOSfi BOmIULOI. IBS IS JE SS SS ® JIV. *) Partea X. V. (închiăiare). Căte-va lune trecure âncețiunea femeii, tristă, agitată, cu inima sfâșiată de dori, sempția trecéndu sumbre și încet fiă care oră, fiă care ții din viéța sea. Cu toate astea nemicii în maniera sea nu arăta secretele desordini ale sufletului seu. Ea era tare guvernată de deprinderile interioriului seu, și străbătea, fĕrá arte nici desgusta nici fatică, cerculu strîmptu alu ocupațiuniloru sele domestice. O vedea cineva totude una lină, supusă, aplecată la lucru, și căndu ședea demăndța înaintea ferestrei camerei din dosulu buticei, spre a reîncepe lucrulu seu de tóte filele, misé Mariana chiaru afla figura sea linișcită și nu pricepea ce petrecuse nóptea fără somnu și plăngêndu. Intr’uă duminică, aurariulu, cucare eșise dedemănâtă, se întorse plinu de mulțămire. — Ve anunțu că mare scrie $ise elu; uci^lotoriulu marchisului de Nieuselle este arestatul — îmi pare fórte bine, $ise li- i inscită mătușia Mariana. Misé Brun rădică capulu și privi de bărbatu-seu lipsu, mișcăndu bubele » Beli No. 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 136, 137, 138, 140, 141, 143, 144,45 14T rai 149 kE se loBeaskE ea maî întîiS ne ori kare a lstezat a korsmne Botsrile alegătorilor sas a înebimi sas a frasciaegea. Ageasta aksm oninisnea nsblikE lagere de la dd. Komisari ini ssutem în drent a zige aBem akim kredinga kE ea Ba fi în kstînd satisfEkstE. Din afarE ne lsngE gele ansngiate de denemia noostrE aBem EnkE kEte-Ba mtirî, din kare snele ns ssnt fErE interes nolitik mi ne kare le renrodsgem mai la Bale; ne’mErginim nsmaî agi a atrage atengisnea nsblikE assnra gelor zise de Regele Ilrssieî în nrißinga armErii, mi nrofitEm, aksm ka tot deasna, d’ageastE okasisne nentrs a zige RomEnilor kE trebse se anese ks toatE grestatea oninisniî nsblige, dar tot deasna ne kalea legale, m’assnra denstagilor m’assnra gSBernslsî nentrs a gere organisarea sneî nsterî armate dsne sistema nrssianE, kEgî fErE ageasta Bom neri la gel d’EntîiS resbel ge se Ba deskide. Konenxaga, 4 Isnis. Se zige, kE gele natrs nsterî, ale ksrora konsilis l-a srmat Danemarka ks nrilegisl înfEgimiEriî bsdgetslsî, se silesk aksm, dsnE ge statele as lenEdat ageste nronsnerî, a termina gearta. Se mai zige, kE Svedia a fskst în nrißinga ageastE nslerilor mari negermane nronsneri mi kE ageste nsterî ar fi gata a adonta ageste nronsneri ks oare kare modifikErî. Renova, 3 Isnis. Ks milegil serbarii nagionale as fost ieri seari, înaintea nalatslsî snsî natrigian d’aigi nimte tsrbsrErî de liniuite kari a§ dsnnsit o oră întreagă, fErE kE auteritatea se fi întervenit. De la Ilaris aflsm kE reksnoata, și precedea tristulu cortegiu ce înainta ușiora. Că tăcere tristă domnia în acastă mulțime, déru ici colea voci răgușite, cari trebue sĕ fiă ajunsu pînă la urechiele condamnatului, strigau uă complângere asupra morții lui Gaspard de Besse. Căndu baionetele gendarmăriei părură în capulu strania, unu scomotu surdu circulă printre spectatori înșirați d’a lungulu caseloru, și din tóte părțile se audi. Ecolul écolu! — Condamnatulu înainta e’unu pasu siuru și camu răpede. La drepta sea, cu crucea în mănă, venia părintele Teotistu; la stănga, ceva mai înapoi era carneficele. Pe urmă veniau penitanții albaștri, ce erau sĕ apongiure eșiafodulu și se pórte pe umerii loru cosciugulu suplsciatului. Misé Brun căută pe d. de Galtiéres într’uă grămadă numerosă oprită în fașa casei sele, déru, căndu condamnatu fu numai la căți-va pași, întorse fĕrà voiă și ochii spre elu. Ochii sei se închiserĕ îndată; uu lu vel ju déru îlu recunoscu, căci genuchiî sei se încovoiare și ea se răpună de brașulu Madelonnei, care, palidă, rătăcită, murmură. .. de Galtieres!.. elu este!.. Căndu -ise aceste cuvinte, procesiunea fatale trecuse. Mise Brun reintră în casă și se duse macinalicesce de șe$u la locul u seu ordinariu. Mătușia Mariana se puse înaintea cele5-1-alte ferestre, și, desebi^ântru cartea sea de rugăciuni, începu rugăciunile pentru morți, apoi cele dóue femeie reluate lucrulu loru, și ziua se termini mulțime compactă proprea straină ca si cele-l-alte <Jile Traducere din D-NACH. REYBAUț), mterea regatslsî Italia din partea llorgeî se Barage în sksrt timn ks milegil strîngeriî la Ilaris a Komisismî internagionale atingătoarii de gestiunea ininginatelor DsnEriane. Berlin, 5 Isnis. AstEzî s’a inkiiat ambele kamere ale narlamentslsí. Ks Bîntsl tronslsî zige, kE sesiunea terminată a adss resslrate însemnate lui a îndemnat ne gsteri a nersiste în direngiunea ge a urmat nînE aksm. Ageste ressltate vor mEri grestatea Ilissiei în dermania min Esrona. Dsne ageasta kBB întsl tronslsî ensmerE anime tratatele mi legisirile întsBtingate de ambele kamere mi nomenemite de avantagele nise în nerpnektiBE. Maî ks seamE regele mslgismemte kamerilor nentri abordarea mizloagelor nentri organisarea armiei. zige kE noate trege ks vedere forma konsimngimentsls, karens s’atinge d’sn minginispitale. Organisagisnea armiei dE Ilissieinsterea a sta gata armata spre anerarea getei în narte mi a natriei germane komsne. Organisagisnea armiei este indispensabila pentru asiksrarea frontarielor germane iai ageasta ks atEt mai mslt, ks kEt re Bîssirea konstitsgisnei armatei federative a Nermaniei n’a islistit. GsBernsl Danimargeî ns s’a konformat ks totsl gererii dietei federative germane,; morsnerle, gele a fEkst Danemarka , arată solsgiunea definitiunii si a gestionil într’o nersnebiÎBi sik»ri. Karakter isi refagi 8 niform » sie îitre nete rile gele mari înfigiurează clestele garange, ki n8 vot fi t«rb»rate prin mist re serioase, kari pot fi trele singioase în limitele teritoriilul federaliB german. Dalii reiresentagis nea goreî remino în limitele, ale khora kilkare n’ar favorisa de kat narlita restsrnirei, nonis aintenta »a progres binek«Bentat al gjipenislsi meu. Iliograma mea este: regatei din gragia lui Dumneze», menginerea legii lui a konstitsgisnil, fidelitatea nonoralsiuii a armiei Biktorioase, j»stigia, adeni-Aurariulu. Intorcându-se dupö amera^i acasă, se grăbi a deschide butica și a-și relua lucrulu, déru séra, avu timpu a spus faptele bune la cari lua, se parte în acea — Potu da mărturiă de ultimele momente ale faimosului Gaspard de Besse, <i'se elu cu mulțămire, a muritu férte bărbătesce. Tortura nu lu a făcutu se mărturéscu nemicu, n’a declaratu înaintea dreptății nici originea sea nici viața sea, doru înainte, d’a se da în măna carneficelui, și-a făcutu confesiunea cotră părintele Teotistu, care i-a datu iertarea și n’a încetatu d’a lu consola și d’a lu îndemna la căință pínö ce și-a datu ultima suflare. Mise Brun ascultă aceste amănunte c’unu aeru tristu și liniscitu, sașulu seu luă séma numai ce era mai palidă decătu de ordinariu. A doua de demănâtă, se scrpț d’uă dată morbosă. Mătușia Mariana și Madelena o pusere în patu, Sara, era în agoniă; déru cerulu nu voi ca s’o scape așia de îndată, ea trăi äncă căți-va ani într’uă aspră devoțiune. Multu timpu dupe supliciulu lui Gaspard de Besse primi din minele părintelui Teotistu cartea de rugăciuni ce dedese în intrarea bisericei Sântului Salvatoriu, și după care condamnatulu își făcuse ultimele rugăciuni. — Féta mea,jise bunulu călugeru înapoiăndu-i-tu, D-^cu ne chiamă la dînsulu prin căi diferite; și căința ca și virtutea duce în ceru.