Romănulŭ, iulie 1861 (Anul 5, nr. 181-208)
1861-07-01 / nr. 181
f VINERI mi SAMBATA Voiesce și vei puté. Va eși în tote filele afară de Lunia și a doua zi după Serbătoriă. Abonarea pe un an 128 lex. Șease luni............................. 64 — Trei luni.................................................... 32 — Pe lună................................ 11 — Ion exemplar........................................................ 24 par Înștiințările linia...................................... 1 leu Hr. 181. 182 Altul V. IABID POLITICO. COHBCI&LI. UTERAHIf (ARTICLELE TRAMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulu diariului Românulu și Redaptoriulu respun^étoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rose Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pariurui d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. 30. 1. IULIU 1861 Luminddă-te si vei fi. Abonar^ea se face la Bucuresci, la Administrațiunea Românului, Pasagiul Român No. 13, în județe la domnii Administratori și la corespondinții noștrii, sau d’a dreptul prin poștă trăsmițând și banii. Tot asemenea și in Iași. 'ea Fortunei No. 15. DENEUIE TELEGRAFIET». (Serviciu particular al Românnului). Haris, 11 Iuniu. Kurtea judek’iUoreaskib a dat sentința în modesul lui Mires. Mirós mi Solar au fost condamnat si un> kare la o închisoare de «linul animi la o amendi de 3000 franci. Simeon a fost obligat solidar muenite la desabgubirea creditorilor. Chassepot, Pontalba mi Poret as fost acitaiil, fiind kx n’aS likral în kunoin linßle de kaust. PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Buc üresei, 30 Sa, Odenciuii ansngl ki Miriasa Domnul Rominilor uleaki astăzi bineri de la Banka mi mine simbiti Basileka din Fokunianî sure Bsksreuit. Siriu urmare sas simbiti seara sas, de lareminea aude sa ne dram, and dsminiki na sosi la remedinga sa de la Kotrovenî. Alalti-erî s’as fikst neremonia înliBüsnirií la seminarisl diu Bsksremtl mi erî la skoals. D. mini sirs instrskyisnii usbliue kare aS esistat la «ierernonie dsue disksrssrile ofiuialî as adresat la seminaris sn ksBÎnt kitre kler I mi nrofesorii sei, ear la skoals kitre f janii slsdingl inksnsnagl. Renrodsl uem mai jos IiBBmtele d-lsî Milinesks. I Ziariíjl Dóbats intis togi k’a fost mi este organs! de frunte al uartitei zise k'finserpatone mi moderate, k’a fost mi este ziarist cel mai akreditat mi kare se afli ne masa tutor kabinetelor Esronel ara tator kanetelor koronare. • j Auest organ atit de akreditat în I0- înca ofpjialc, ofiuioasi mi îriBigati, mi kare are min srmare mi koresnoridinnele 'jele mai siksre m’alc kirora esnresisnî ssnt tot d’odati ne le mai kBmn'Jtttote iiBblikl în Nr. seS de la 4 Isiig o koresnondir.nl> nartikBlarii a sa din Konstantinonole iu karc este mi 1 Bu nasagig desnre llrinuiuațele noastre mi ne kare eakî>-l (radss ksBint din ksBiut. „Trebile in Iluiminiatele Moldo- „romíne Brmea^i d’aubrirea merge „bine, mi Comrier d’Orient, ka„re este organul intereselor anelor ge„re, zine ki n’ar trebui si ne mirim „mirt dalei armeni firi veste bPo „katastrofi. iluiminele Kiza este xir„gsit, bombardat (battu en breche) „din toate virgile, astfel înkit La „Voie de la Roumanie,foan mi— „nisteriale, gisemte de kiBiingi a „kombate ks Bidaisne ideia biibî min.,'sine stnin, ne renare ne tanet mi „nare ki kimtigi terîm. Inrîurirea „Rissieî, kare, ’naintea resbelsisî, „nensiona ks bilmisgare sn „mare nimic de boi 1rî ui im 81 ,,te alte persoane, este în neBa „kaBsa anesteî nose fase în stare a „meningi d’a intra iluiminiatele? „Aiî persoanele ne sunt în nosi giBiie ,,a fi ki esaktitate informate ki ed ki „ea are o mare parte, (qu’elle y est i pour beaucoup) mi d’aneea ar trebui „si se gribeaski întrunirea konferințelor la Ilaris sag la Konstantinonole „sine a so otirî kit mai bine nestis„nea neutralisirii administrative“ m.n.l. Kb kite-Ba linie mai sss aneeamî koresnondingi siisne ki „amba„sada tbsi din oriinte are bu kredit „uemirginit mi ki kabiuetsl din Ile„tresbsrg kieltsemte îu oriinte 80 de „milioane de frarmî ne anu. Kredem ki ndi 11’aBem trebsingi a mai fane nini sn komentari« ziselor ziaristei Debats despre boierii nomtrii, fiind treaba d-lor a Bedea kare este o minisnea de care se bikiri în Ebiona oni dintale m’a demsustra d-lor, de Bor Boi, foiclor striine k’am fost gnsblid sag 115 nensionagi de Russia, dsne kim zine kores nondintele ziariste Debals. Datoria noastri de krouskar a fost si HBnem sânt okiî nsblilteBi nele ne nîtim în Debats m’auit este d’ajsns uvitrs noî neî d’ani kari am ajsns a ne ksnoamte kB deslmitate min flakira suferingelor. Üiblikanm eri în ssnliment mi remodinem astizi denemia noastri din Iami min kare ui s’ansngi ki netigisnea, uitili m’anrobati ani la 11 Iblirb ne klmnsi liberligiî, a fost tot asemenea nriimiti m’anrobati de — Și care este eroula iei? — Lroală este uă eroină, cu voia d-tele, miss Lavinia Jones. — Ce enigmă îmi spui aci? întrebă Thornton. — Enigmă pentru d-ta, profane, ale cărui simpluri tempite au simplă profumură de ambrosiă ce aă lăsată ea în urmă-i. A venită aici regina, Ilina, beița pe care muritorii o numescă Laviniaa sanctificată prin contractul sau scaunulă chiară pe care sedă că! — Miss Jones a venită aici! strigă Thornton, pentru ce? — Pentru ce reginele visitâdă pe supușii lorăi respinse Paolo. Spre a comandă și a fi ascultate. Pentru ce țieițele se arată muritoriloră? Spre a fi adorate! Miss Lavinia, scumpulă mcă amică, este și regină și deiță. Natura iaă dată cununa frumuseței, mersul ă seu arată că nemuritoarcă incessu patuți dea. — De ce ai fi bună se lași la uă parte sperborea, și se te faci mai înțelesă o servă Englesură. — Iperborea! uite în momentulă acesta îmi faci efectuiu unui orbă care ară fragii nomtrii din Iami. D. Slirbeig mi to Birimia, în care se afll d-lsî d’okamdati, trebie si fiiaksm foarte mBlgimigi Bizînd ki în Iami a Isat parte la aiea întrsnire nouoram din gridina frimoasi, însă mi Emininga sa lokolenintele de mitropolit mi tot înaltul kler din Moldova. Trebse si fii mBlgimit Bizînd ki nstnai noatebinsi k’au fost spiirinmi uetigiini din gridina frimoasi, kim se temea k’ar fi astst fi uetigiinii din kimiiBl libertigiî; trebse si fii fericit ki drentsl întru- uirilor este konsakrat mi de Intre fragii nomtrii Moldovani, akim mai kB scaun kindi s’a demonstrat de Intre sn blrin daskil ki konstitBgiunea Belgiki 115 cuvemte Adsmle nsblrue mi netigionarea în nimic mare de netigiinî, destil nBmai ka netigisnea si nB ii filiBti în n Bine kolektip; trebie si fii fericit Bizind întrunirea de ideie mi de simngiminte ne este între togi Rominii de ambele mrgi ale Milko BBlBÎ, Bizînd karamonorul romín kind Borbemte în Bisi Bremil Borbemte tot astfel vii în Iami, kind Borbemte în Moldavia Borbemte tot astfel mi ’n toan Rominia , nentru ki are aveaamî inimi, ajea-amî kredingi, agea-ami doringi, trebie în sfîrmit se fii fericit stari dovedeinte kx. neutru k’ aueatoati nagisnea 'iere Bnirea, reforma legii elentorale, libertatea mi drentatea mi nentrs ki dsinnealBi mite ki Boinga ansi noilor kind este tare este Boinga Ibî Dumnezeu, mi nrm srmare Boinga Rominilor se va îmulini în ksrind. Aksmarea netigisne de la 11 Isni« n» se mai coate teme Știrbei» klr bu fi kommromisi, kind odăiiea !« rekonosksti mi de nouorul român de niște MilkoB, kind is esulikati iui bine k«vînt alb de tot hiultsi kler, m’usili urarea 4e bu U Boa aksiii ki ea Ba ii sfiiiskrisi de marea majoritate a nagiBiii Ba înveseli inimele nele Birgiul mi natriotiie ale tutor membrilor iilrgii drepte a Kamereî noastre D. Știi bei» nouțe miri so fii mi mai ferinit kml în denemia din Iamin» se zice k’ar fi fik’t m’akoro gineBa neiertata firi de lego si se ’n Bestim înstriga co d esagerare căndă ar au^li pe cineva lăudăndă splendorile sorelui. D’ai fi văslutu-o, d’ai fi auzită sunetulă melodiosuală vocii sele, d’ai fi resimpțritu comoțiunea electrică ce-i comunică contactulă mănescii, 111’ai înțelege póte atunci, și ai împărtăși răpirea și adorarea mea. — Asia — întrerupse Thornton, dintre femeie, se merite a fi tămăiată și adorată nu cunoscă decătă una, gloria. — ți mai bine ce gloria nu e demnă d’a fi curtenită și adorată, nu merită ostenela d’a fi ambiționată și câștigată decătă pentru arnarea unei femeie. Cugetă bine, scumpulă meu amică, și a se vedi că în tóte lucrurile cele mari, femeia a fostă inspirarea. Thornton deveni gravă. — Dece amă pune, respinse elă, într’uă balanță d’uă parte tóte lucrurile cele mari inspirate de femeiă, și de alta tóte lucrurile cele mari împedicate de dînsa, ai vedé Care parte ară fi mai mare. Se vorbimü seriosu. Paolo nu cumă va pretinzi a te’namora d’acea miss Lavinia Jones ? •— Arătă cătă se póte cineva înamora la prima vedere, respinse Rado surîtezo k» kost»m»i nagionalo mi min srmare 11’are temere ki se Ba fi ii»t»i kommromite netigisnea lui maî k» searm kisislele »ngsremli gensitan în Isnile trekste dd. Știrbei» un topinviil. E» toate acestea datoria noastri de kronikar ne silente a fane k»uosk»t d-I»i Știrbei» mi topan milor domnieisale d’akam , ki erî s’a komis o uo»i mi foarte mare greiuealt; ni se sn«ne ki ’n gridina Mimmegi» s’a Blast trei birbagi un o femeii k» 2 komî k» fr»mosel dar nefericitul nostr» kostum regionale mi ki geBernst ear a komis imunsdingu d’a n»i aresta mi noato mi d’a dekiura oraui»! in stare de asediare. De nengim dar d-l«i Știrbei» aleasti no»! ilegalitatea G»Bern8l»l, ka s’o adaoge în renumita iirou»nere, in kare, rirekiim s’a osîndit gB Bern»l d’aii lti n’a silit ne d. Ilans din Iami se consoare Adenarea d’akolo, îl mai noate osindi din nou, daki Ba kredeki Adunarea din Iami a fost tot o surprindere, k’a permis a se taie m’akolo, mi iiki în »rina slrbls'ntölöl ksBÎntul d-ler Știrbei», a se fa<ce o alti Adunare la kare iiki a nertuis ini inaltölöi kler a Isa »arte. Tötxiu a rekönoskut regatul Italiei. Ziarul Opinione de la 6 I«li» nisngi ki generări»! Flenry ea iileria din Ilaris k’o misiune straordinaris nentr» regele Italiei. Ziarisl Perseveranza aisngi ki se vornesc milte pustiri în Italia meridionale »ude konsniririle realigionarilor se ’nlind nekontenit ui’ameningi Italia k» mari neaj»ns»rl.lie noate zine sinopa; este in natura lakririlor ka nurtita treketalpi si tragi sure mormint ui’a batorielsi sure piagi, mi d’aieea, ak»mia tot deasna, ziuem ki mal intr’o gorni mi iial odati nartiri 4ea Bekii n’a abdikat nici 40 n’a fost siliti, miin ie n’ s’a tiiat foiiile korabiei kari o ginea de mal. Astfel dar, mm 40 konsiiiragianea bo apea k»ib»li I In Roma m’n Benegie, ea Ba Tiverka si restoarne ss Beranitatea nonorelei ka s’o re’nlokoiaski k» s»Beranitatea asolstismalei. ilinda. Déce asta este uă roșă va înflori cu timpulă, cumă cheemă noi Italian!. Déru, te rogă alină-țî temerile. — Vepi ce n’astă vré sé te inamorețti pentru uă glumă, a se juca cu amorea este a se juca cu foculă. — Ha! ha! ha! strigă Paolo c’ună nohotă de rîsă. — Asia, urmă Thornton, mi-ar plăce mai bine să te véi fa apucată d’una acesă de friguri decătă amoresată. Ce ră pucină, frigurile ucidă numai corpulă, de oră ce arnurea. . . . . — De oră ce arnurea? repeți Paolo c’ună tonă întrebătoriă. — De oră ce arnurea sfărâmă sufletulă, termină Thornton. Déri n’ai respunsu la întrebarea mea. Care eră scopulă acestei domne venindă aici dupa refusulă ce i-ai trămisă? Paolo reportă amicului său tóte amănuntele convorbirii ce avusese cu miss Lavinia, și promisiunea ce ea-î smulsese precumă. Thornton d’acastă conclusiune, păru forte contrariată Perdere bună timpă prețiosă, negligintă de profesiunea sa, nemulțămire a personelor a căroră Paoore Ni se susne ki gsvernul franes ar fi mrotestat kontra numirii Isî Namik Namia, la ministerul de resbel, fiind ki zissl namii a fost «nul din 4el akssagî ka nirtamlin— direngî ai hreucisilor din Siria. Această protestare, daki informările noastre pot fi siliere, poate avea mare însemnătate. Krisea financiază în Rusia se mărește. Gazetta Bursei ne susneră monrietariî nei mari de mine iar stabilimentele crimimalî de tors sunt în mare strîmutorare. Fabricele de zaxar uer ajutor de la guvern. Kanilakuilil nei mari sssnendiskurile fabrinelor lor. Arendării neî mari de fabrikare de skirlsm sînt foarte strimi magi; «nii chiar sînt deja faligî. Soiietățile industrialeîuiî linezesk afacerile mi aligionarii de la mari intreprinderî industriali vînd valorile nete mai lesne ks 50 skăZămint la sută. de asemănare între această susare mi între anea a în mare zine d. Katargis mi tovărămiă kă se află seara noastră; acum înțelegem zisele onorabililor drentamî, d-lor vor ka jjeara Romăneaskă Să fiă mi ’n asta k«m vor să fii în toate bsnurile de felul a’iesta în totul asemenea Rusiei. C. A. Rosetti. laiul în 25 IsniS. Asuzi din migiativa ^elijîenilor» romini din laiul s’a8 ginsiS un aiie o întranire nousian în narkski de la Frsraoasa în care netigianca Boastri kire miria sa s’a« avonerit de sebskrieri neasfaltate. întrsnirea au fost nnesidati de inousedintele inöni nuali Ugeí mi onorați ks ureiuedinga Dreasßngitslsl lokolenent de mitropolit^, a nreasffingitslsl Kaimie Miklesk», a nreasfingitsl»! Filareid Skriban, a venerabilslsl arximandrit Neofit Skriban mi alte nobilitigi ale klerslsî Romans, llalis oratori as sssginsi adesisnea usri mi simuli la netigisnea din kimns liber— Ugeî. D-lel T. Kodresko u rLmedintele msni4inalitigel, arximandritsis Skriban, Rezemisi J Bossie mi monaxil Sofronie BarnaB. Intrsnirea as fost entssiasti mi adeBirat nonslari, meksm lEai» mal Birst Iaminîm aksm, kind s’as blits netigisnea mi s’as esnlikat de D. Adrian o strigare generală de 7 ori mrcimims!!! ! as fost» învierea snanimi a atestei gggHegBBMMgBBmamgggi^gBgMBMMMgB^ggggMg h üiSS! L A VI Rt I A. Partea I. VII. (urmare) i Visita miss Lavinieî lăsase pe Paolo in acea stare particulariă de vibrare fisică și morale care de ordinariu arméül dup’uă l’ impresiune agreabile. Elü ședu pe scaunule ce ocupase ea, și închinândă ochii , ca unu omn alü cărui vădu întunerecată de sőre, umâdă a simpli înca pe lumina ochiului reflectulu ardinte alü astrului, elű cedu într’uă dulce și profundă visare. Nu-șî schimbase posițiunea căndO, dup’uă oră Thornton intră în ateliăriă. h — Leneșiule, strigă Engîesulă. ! — Ce feliu leneșiu ? Nu cumă va pretinzi .A trata de leneșiu pe cine nu lur creți ă cu mănele? Dece e vorba asia, scumpula mea, tolomb și Newton trebue se fiă fostă nesce faimoși leneși. Uite asia cuiă -ne veții, facü uă poemă. ■ 1) Bezi No. 1165,166,167,169,172,173,174. fusase d’a da lecțiuni, acestea era consecințele inevitabili cari, afară póte de altele și mai funeste, era, după Thornton, să resulte din promisiunea dată de Paolo. — Pe onorea mea, respinse junele apăsăndă asupra cuvintei oră nu vedă cumă amă meritată imputările d-tele. Numai de așiă fi fostă cu totulă lipsită de buna cuviință, mai multă ănco, d’a-și fi fostă cu totul ă grosolană, numai atunci aștă fi putută respunde printr’ună refusă opstinată sa uă cerere făcută în neșce termini așia de adulatori. N’aștă fi putută face acésta chiară déce miss Lavinia ară fi fostă d’uă sută de ori mai puțină grațiosă și mai puțină frumosă. — Déce este așia, déce n’am putută face altă feliu, atunci conclusiunea este co miss Lavinia a trecută peste marginile cuviinței. — Te rogă, urmă Paolo, n’o judecă asia de cu severitate; nu merită de locănă asemene judecare. In timpă d’aprópe 15 zile a căutată prin totă Roma ca să me găsescă, avea dorința să aibă același măiestru de desemnă ca și amica sea. Tóte cuvintele sele respirau stăruința cea mai a-