Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-15 / nr. 258
Kr. 35$. Anni V. mm m j im ..»n BINEril, SIMBXTl. iflk njH^, MHM ■ [UNK] ■ [UNK] [UNK] 1516 SEPTEHERE. 1861. și vei pute. JHé V Itt AHUMA U 9 • M Va e^i în tóte rlilele afară de Lunia si a doua zi după Serbătoriă. WkW IH»WM.4%q ana ssmm ««««» ^ Abonarea se face în Bucuresci, la Administrat SCII‘Si PIMD POlflSII, CO31SCIALE. LIFIRAHID. Îi îînn â11................................................ ii~~ _____________■____......................................................_ în județe la domnii Administratori și la cvrei, fin psomnioi.......................................... o] pendinții noștril, sau d’a dreptul prin poștă trăiosti.v.v.v... iz (articele trimise și nepublicate se vor arde.) m^d și ban». Tot asemene. ?i m Direptoriulüpariului Româniilü și Redaptoriulű respunz etoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul chiabului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. Voiesce BfS @S Nfól IBI fí^l fel fe « Él Ü SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind însă că seara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOLÍ ARUNCATĂ DE ABUSURIȘTII DESORDINI ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI IN VETETATE șol. Supscris: Walevski. DEilEIIIT) TELEGRAFICE. (ServiuS nartikular al Rommslsî). Konstantinopole, 24 Sentembre. Konferinita nentrs suirea nrinariatelor asniriane a remas firi ressirat: Franga Englitera mi sloarta asontat in favoarea unirii, Assia, Nlissia mi Assiria în kontra. Haris, 25 Sentembre. Monitorai zfoe, ki esekötarea trafatelor de komeriiS între Franga si Tsraia s’a animat nini la Martie 1862. Principatele-atins. REVISTA POLITICA. Bucuresci, Râpei íme. Deneui în telegrafii, se nsblika- 4 rumers în foaix siraordinarix lui ne kare o remrodsiem aslxzî, no ansngx sn fant de mare gravitate nenlis nagisnea Romxnx. Demi nx n’ aksm miiî «na din denemțele noastre nartikslarie nu s’a dovedit de neadeBxrali, în saga grafÜxuil fanislusse ne ansuux aseasta însx kredem de ksBiîngx a aere de la Monitor»! ofiiiale sx o konfirme sar sx o infirme, kxiî, ka ziar al gsBerniliî, el are rntiri ofilîali kari n» noi de lok fi ssusse în domgeî. Nînx la konfirmarea în sx seag infirmarea denemiei noastre, adikt uînx sx Borbeaskx Moni torsi o fini ole ns ne astem oni d’a esnrimo painisnea noastrx assura alestel aitirî se urimirxra. Mxrtsiin kx desire noi daki kx derea mona^nerii finirii Ilumminatelor s’ar confirma, aieasta ns ne ar sinrinde de lok, am esass de sute de ori în foaia noastrx ideiele mi kredingele noastre assura sniril ne kalea din loTM matikx; ara aratat, iui nekontenit fantele ag Benit de ne-ag dat dientate, kx o nagisne kare ns mite a manifesta ks txrix mi energix Boingaiei de a fi, ns trebse, ns noate sx amtente nimic de la dinlomauix; kxiî dinlomauia ns faie, ns noate fale nemik nentrs e najjisne dekxt atsnil kxnde ne poux de atitsdînea transîtoarix a aielel nagisnl. Karl sunt însx fantele noastre iele mari mi e energiie, atitsdinea lea imnsibarix, kari si» fix konstrîns ne toate usterile a reksnoemie Boinga noastre d’ai se taie snirea de o Boingx ssperanxiens s’ar dstea kxika în niisoare fxix a modsie skidski serioasa în nolitikx ? Nemik iui ear nemik, sterniiis ne mi seielx în afară, nitsiire mi miiire în întrs, eakx ie am presintat mi nresintem neînsetat Esroneî. Sunt trei ani de kândîmnxrat»! Frangel ne zise mi ne renegemle neînsetat, la odi © okasisne, mi kiar aksm în srmx în le Constitutione ! vorbind despre Serbia, kx o nagisne trebie să le kreze min ea însxuiî, konform nslerilor mi drentsrilor selensmaî, kx trebie să se insuire de la ea în sxtul mi de la nimeni; sunt trei ani de kxnd fantele se se nelrekc în Italia mi’n toalx Esrona ne arată neînelat, în modul iei mal chiar, kxt de millionabili mi drento ssnt konsilisrile dirente sens indirente se ne dx gsBernil frames, mi ie am fxknt noi ka sx resnsndem la aieastx solitilsdine, la aieste membinaxii ale amililor no min ? Nemik mi ear nemik ! Ksîîi dar s& ne mirxm kxnd Bedem astxzl ne iniminf sekslari al nationalității noastre, Assia mi Asstria, Bolxnd kontra noastrx, kxnd, ksm ziserxm, n’am fikst nimik min kare sx le silim a ne mipi ka o najjisne se are o Boinjix mi kare mite atulo sssjjine ks txrix mi energix. Ar trebui sx ne mirxm kiar ksm Franya însxnul mal are xnimomia a ne sssume dsne sternilîsne a mi amortiirea sepede la noî! Miljjxmind dar asterilor amite nentrs razim»! ie ne-a» dat mi ne da» neînsetat ka»tx sx mertsrîm lot d’o datx kx desire noî, am zis-o mi o renegim, sintera femiißins s’a fxkst de strxîns, kx finirea nentrs kx Beim ka astakt nagionale sx fix fxkst de nagisne, nentrs kx kredem, kx, aksm iei nagin, d»nx asix lek 4i»ne meritalx mi foarte bine meritatx se ne dx dinloma uix, pom iuti a înțelega kx trebse sx lskrim min noî în mine, kx trebse se moktaraxm finirea noi mi nimal noi, nagienea mi Domnitorisl înirsnijji într’o singst x Boinijx. kx trebse s’arxtxm Fran Ue! kx ssntem demni de razimsl iei mi Estoneî mi inimitlor nomtri kx intim a ne osrta konform drenturilor noastre mi a ne inspira dela noi în mine nsmai kx trebse sx înțelegem în fine kx o najjisne ns noate trxi ks nitsliri mi smiliri, mi kx trebse ks ori se vreu a fi saga ns mai fi! Ultirile se avem din afarx le ns bii kx m mai la Bale. Sx faira ail ksnoskst kx Indenendinjja belyikx nsblikx o koresnondinux kare aratx starea Assiriel msit mai înksikatx mi mal aneBoiasx. Ea ne aratx ideia snnt xuil Verniamoî fxkînd mari progrese în Viena; naruta liberale din dieta Imnerisisl mai toalx e nlekatx sire aseasix mare ideix. d. Schremling un denntagi ie suspin ide» iele gspernsisl aBînd în nonoratisnea asstriakx kiar foarte asisme simnatie, ue kxnd kassa fingariel insnirx din kontra sele mai mai mari simnatie, kxil nonorsl mtie kx kiar libertxuile konstitsuionall de kare se bsksix aksm Bin din nartea fingurilor; anorindiniele sure a Uermanix liberx mi sna nxtrsnd chiar în nonor lus—1 fakr din ie în ie a fi mai favorabile tererilor fingariel. GiBernsl sx aflx foarte strîmator&toi în fajja evenimentelor ie se menarx în Oriinle se teme tare d’o reslimare, d’o repolsjiisne, kare noate fi dorilx, snetalx kiar de Iermanil sni tari kami de sngsrî. Sisaljisnea este foarte graux mi nersnektipa bittorslsl ns area slrxlsiinte. Desire noi, kari dorim suntaleatslor natjionalil xuiior, se ’oueleue kx lendin Iiele sliitarre germane, de kare ne Borbemte koresnondinua Indenendin Vel, ns not de kbl sx ne nlakx, nentrs kx avem koneikuisnea kx nsmal atsnil kxnd statele se vor forma dsnx nauionalutxul, nsmal narea mi denlina fericire a nonoarelor aa fi asiksratx mi ele Bornstea lskra linimtile nentri mosneritatea lor interioarix. Berlin, 19 Sentembre. Din fiontaria nolont aflam ks data de astizi. La 17 nolonii au konlinsat siluirile în kontra germanilor mi as derimat magistele lor. Situatiiunea germanilor este ks atlet mal nerikloasi ks ktt aslorit bijile so anijin da interveni mi ne ias nini o missri sune a nonri aneste desordine. Biena, 20 Sentembre. Hremedintele kannelxriel ksrgií regemtí a Transilvaniei, baronul de Semeny, a fost denurtat din f»nkijianea sa. Kouenxaga, 19 Sent. Ziarísi „Dagbladet“ enötujb kb nrinninele de Wales este auitentat la kastelsl Rapenheim ín Aessiaelektorale, snde se aflx komitele Herei, Gsilom al Xessiel mi nrinninele Kristian. Ziar isi milaues „Porseveranza4, nsblikx srmxtoariele usßele: Tsiin, 18 Sentembre. Se deklarx de siksr kx Garibaldi a refssat defioitiB d’a nrürm o komandb în armia amerikaiix. Rețiele Ba remxnea, dsnx toatx nrobabíhtatea nínx la efirmitsl lsneí la Toskana. Atingxtor de kxlxtoria sa la Neanoie ns s a deiis xnkx nemik. Neanole, 17 Sentembre. între Brazzano și Brancaleone au deschsrkat noaptea de la 13 la 14 Br’o ssix Brigangi. Se kiede kx sent Sranioli. Trenele mi garda nationale i-a Inkongistat. în toate siropingele inssigingii se ssusa de bsnx Boiea astoritxgilor. Dilele de Montebello a fost pumit de generalul Cialdini. Mesína, 15 Sentembre. Dose komnanií as nlekat la Reggio, dsnx o lerere a gSBernatoriídsi ín srma desbarkxril snst nsmer de 100 Bsrboniani ne s’a efektnat azí dimineagx líügx Gerace. Gardia nagionale de la Reggio lssüds-í la goanx as fost neBoigí a se retrage la msnjjT Aksm s’amteantx yersta reinforgare de trsne snre a-í ataka. Tsrin, 18 Sentembre. Ziarisl „0- pinione“ de astxzí konriDde sn artikls de fond assnra nolitiieí SnaDieí, ín kare atakx ministerisl O’Donnell mi-i íranstx kx sitx kx Snania este sn stat konstitsgionale, fiind kx uersiste a reksnoamte ín mimkarea italîanx nsmaî o reBolsjjisne, fiind-kx ia nartitx nentrs Bsrbonií gonigí de la Neanole mi de la ETarrna mi fiind kx-rní ínsssemte dreulsrl eBentsalí assnra tronslsl Neanolií, D’aii nroßine nolitika sa ostile ín kontra Italiei, aslx nolitikx însx este slabx, temxtoarix mi fxrx efekt. Kabinetsi Snaniel ne kstezxnd a nroBoka nartita nrogresslsí, lot se deklarx nentrs nriniinií detronajji mi nentrs nana, osíndemte anesxrile Hiemontelsí mi nroklamx tot d’odatx nestralitatea, Miuistrsl Snaniel snre a esnrime desanrobarea sa assnra nolitiieí italiane, a reBokat ne ambasadorisl seS de la Tsrin, lxsxnd insx akolo sn !niisterniiit (Charge d’affaires,). Ks toate aiestea gsBernsl regelsl Italiei a lxsat la Madrid ne ambasadorisl Italiei, Earonele Tecco. Tendingele Ministerislsi O’Donnell însx s’as manifestat neste nsgin mi mai Ixmsrit. Nestralitatea ns l-a onrit d’a trata ks Asstria ín nrißinga Romei mi d’a oferi nentrs anxrarea Haiieí trsnele sale nentrs e- Bentsalitatea retrayerix franiesilor. A- leastx nolitikx ostile remasx kxteBa Isne asksnsx, s’a desBxlit aksm mi a ajsus de fagx ostile. Earonele Tecco a lerst de la mioistrsl snaniol de estemé, D. Calderon Collantes, nredarea arxißelor konsslarie neanolitane, mi a nriimit sn resnsns esasiB, icea ie ín- Bederat ns este de kxt su nretest de reíss. Italia regretx dar. ns se teme de ostilitatea kabinetslfií snaniol, reksnoamte insx sryinga d’a faié sx se resnekte dreatsrile sale. lJlenoBa, 17 Sentembre. Alaltx ierí as mal sosit xnkx 500 oameni fost! sohlagí neanoiitaní bsrboní. Triest, 18 Sentembre. Alegerile nentrs nrobrietatea mare sunt asemenea msigxmitoarie. Au fost aleuit doi. Persico, Petris, Lombardo, Gravisi mi Mandressich. Agram, 18 Sentembre. Hledinga dietei. Resolsgisnea lsatx ieri ne temeisi adresei komitatslsi, d’a deschide astãzi disk8gisnea snenale, s’a neschimbat astãzi, la litirea xnuiM si naragraf, astfel undektsl de adresa a fost ïnkredingat spre redugerea definitivix a a formei snsi koraitat suenale (do. Vaier, Sslaj mi Pelm Horvath) kare înse ns Ba avea a schimba nimik în minisulS mi este îndatorat a termina lukrarea sa în cel mai sasri termen astimios. Din aceasta s’a continuat desbaterea assura sistemei miroalelor nonorate. Dooms Racki a denis mandatsl. Agram, 19 Sentembre în medinna dietei de astăzi s’a diskilat mdeklst nentri mkoalele elementarie nagionalis §§î 2—16 s’aă nrumit ks nsgine modifikxri. Limba țrermanx este esklssx din Imvxgxtsra elementarii. Denstatel Stoianovi il a denss mandatai seil Bsdgetöl assuna administragisnis nolitine nenls ansi 1862 a fost trimis de kxtre kanielaria ksrgil kreato-slavoni ministerists de finange, karegisindsl nrea ridikat în komnaragisne ks anul 1861, ’l-a trimis dietei spre a-l modifika prin mirginirea sarcinilor msni’finalî. Dieta a însiriinat ki aceasta komitalsl seafmanchare, rekomandindsl srginga. Vanoarea komnaniei Lloyd „Australia, sosind la 19 la Triest a adus navele de la Konstantinopole din 14 Septembre. Suleiman Hamia, mai ’nainte guvernator la Adrianopole, a fost numit guvernator la Vidin. íratifikările tratatslsî de komernis italiano-tsiresk s’au schimbat. Fuad Hamia a nrumit ordina a merge la Brrjegovina. La manifestările patriotice de la Cracovia — anna lutim în ziaristă „Preglond44 Isase o narte foarte ak- Ubx o doarnx din iele d’întliS familii alegerei, nentri kare a fost condamnatx la sx amendx de 40 fiorini. Dsne lelirea sentintjeloI se zicea kx noate anela In kontra; no~ bilea domnx mix resnsnse kx ns Ba anela, dar nicl ns Ba nixti, fiind kx ns are bani mi, dar aßea, ns Boerate a nixti, se deklarx însx gata a remxnea la aiest konform legisrî, nînx la eksiBaiintele amendei. Noaptea de la 28 la 29 Asgsil s’a sîmuit la Sinzig în Ilissin snkslremsr de nămînt, ale kxrsl skidsitsre eraă în direkgiunea de la Nord spre Ssd. Skidsitsrile erau a mia de tari, în kxt oamenii, demlentîndu-se din somn sxrias din naturile lor. Slii imuregisrii oraoistsi, la moara Godenhaus mi la slagisnea dramslsl de fer s’a simnjit kstremsrsi astfel în kxt fankgionarii stagisnil as krezst kx treie sn konsolă Isng mi greă de mxrfari ne kalea feratx. Estrațiem din Monitorul Ofiidle, din lista Iskrarilor maisteriali, srmxtorisi artikls, kare ne aratx kx gs~ Bernsaklsaie a Isat mxssre new is a nsne în likrare definitisa snnre un kare, nschkat in Monitorsl ofinaie, de Bine o declarare solemnx kx gsBern >1 este siksr kx finirea se Ba Taie negre unit, dBkx ns de dinloma uix, atsnil negreunt de gsBern. 38. Disnosiuisni ka nrin înțelegere ks kremedinteie Koosinsisi din Moldova, în nrepederea realisării în ksrînd a finirii dfinitive a Iluiminatelor misure în exisrarea ori-kxria uiedul la nsnerea ei in likrare, sx se nsmeaskx o komisisne mikstx, komusix de 8 membri din partea Rerii Romanemului 8 din partea Moldovei, spre a poieda fxrx întîrziere la snfkarea legilor mi reglementelor administrative ale ambelor Meri surori,