Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)

1861-09-15 / nr. 258

Kr. 35$. Anni V. mm m j­ im ..»n BINEril, SIMBXTl. iflk njH^, M­HM ■ [UNK] ■ [UNK] [UNK] 15­16 SEPTEHERE. 1861. și vei pute. JHé V Itt A­H­U­MA U 9 •­ M Va e^i în tóte rlilele afară de Lunia si a doua­ zi după Serbătoriă. WkW I­H»W­M.4%q ana ssm­m ««««» ^ Abonarea se face în Bucuresci, la Administra­t SCII‘Si PIMD POlfl­SII, CO31SCIALE. LIFIRAHID. Îi­ îînn­ â11................................................ ii~~ _____________■____......................................................_ în județe la domnii Administratori și la cvrei, fin psomnioi­..........................................­ o] pendinții noștril, sau d’a dreptul prin poștă tră­i­os­ti­.v.v­.v... iz (artic­ele trimise și nepublicate se vor arde.) m^d și ban». Tot asemene. ?i m Direptoriulü­pariului Româniilü și Redaptoriulű respunz etoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul chiab­ului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. Voiesce BfS @S Nfól IBI fí^l fel fe « Él Ü SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver­nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind însă că seara, a carii organisare trebuia făcută, era DE SECOLÍ ARUNCATĂ DE ABUSUR­IȘTII DESORDINI AD­MINISTRATIVE ATAT DE NUME­ROASE CAT ȘI IN VETETATE șol. Supscris: Walevski. DEilEI­IIT) TELEGRAFICE. (Serviu­S nartikular al Rommslsî). Konstantinopole, 24 Sentembre. Konferinita nentrs suirea nrinariatelor asniriane a remas firi ressirat: Franga Englitera mi sloarta as­ontat in favoarea unirii, Assia, Nlissia m­i Assiria în kontra. Haris, 25 Sentembre. Monitorai zfoe, ki esekötarea trafatelor de komeriiS între Franga si Tsraia s’a a­­nimat nini la Martie 1862. Principatele-a­­tins. REVISTA POLITICA. Bucuresci, Râpei íme. Deneui în telegrafii, se nsblika- 4 rum­ers în foaix siraordinarix lui ne kare o remrodsiem aslxzî, no ansngx sn fant de mare gravitate n­enlis na­­gisnea Romxnx. Demi nx n’ aksm miiî «na din denemțele noastre nar­­tikslarie nu s’a dovedit de neadeBx­­rali, în saga grafÜxuil fanislus­se ne a­­nsuux aseasta însx kredem de ksBiîngx a aere de la Monitor»! ofiiiale sx o konfirme sar sx o infirme, kxiî, ka ziar al gsBerniliî, el are rntiri ofi­­lîali kari n» noi de lok fi ssusse în dom­geî. N­înx la konfirmarea în sx seag infirmarea denemiei noastre, a­­dikt uînx sx Borbeaskx Moni torsi o fini o­le­ ns ne astem on­i d’a esnrimo painisnea noastrx assura a­­lestel aitirî se urimirxra. Mxrtsi­in kx desire noi daki kx derea m­ona­­^nerii finirii Ilumm­inatelor s’ar con­­firma, aieasta ns ne ar sinrinde de lok, am esass de sute de ori în foaia noastrx ideiele mi kredingele noastre assura sniril ne kalea din loTM matikx; ara aratat, iui nekontenit fan­tele ag Benit de ne-ag dat dientate, kx o nagisne kare ns mite a mani­festa ks txrix mi energix Boinga­iei de a fi, ns trebse, ns noate sx amtente nim­­ic de la dinlomauix; kxiî dinlomauia ns faie, ns noate fale nemik nentrs e najjisne dekxt atsnil kxnd­e ne pou­x de atitsdînea transî­­toarix a aielel nagisnl. Karl sunt însx fantele noastre iele mari mi e e­nergiie, atitsdinea lea imnsib­arix, kari si» fix konstrîns ne toate uste­­rile a reksnoemie Boinga noastre d’a­i se taie snirea de o Boingx ssperanx­ie­ns s’ar dstea kxika în niisoare fxix a m­odsie skidsk­i serioasa în nolitikx ? Nemik iui ear nemik, ster­niiis ne mi seielx în afară, nitsiire mi miiire în întrs, eakx ie am presintat mi nresintem neînsetat Esroneî. Sunt trei ani de kând­îmnxrat»! Frangel ne zise m­i ne renegemle neînsetat, la od­i © okasisne, mi kiar aksm în srmx în le Co­n­s­t­i­t­u­tio­ne ! vorbind des­pre Serbia, kx o nagisne trebie să le kreze m­in ea însxuiî, konform ns­­lerilor mi dre­ntsrilor sele­nsmaî, kx trebie să se insuire de la ea în sxtul mi de la nimeni; sunt trei ani de kxnd fantele se se nelrekc în Ita­lia m­i’n toalx Esrona ne arată ne­­înelat, în modul iei mal chiar, kxt de m­illionabili mi drento ssnt kon­­silisrile dirente sens indirente se ne dx gsBernil frames, mi ie am fx­­knt noi ka sx resnsndem la aieastx solitilsdine, la aieste m­emb­inaxii ale amililor no min ? Nemik mi ear ne­mik ! Ksîîi dar s& ne mirxm kxnd Bedem astxzl ne inimin­f sekslari al nationalității noastre, Assia mi Ass­tria, Bolxnd kontra noastrx, kxnd, ksm ziserxm, n’am fikst nimik m­in kare sx le silim a ne m­ipi ka o na­­jjisne se are o Boinjix mi kare mite a­tul­o sssjjine ks txrix mi energix. Ar trebui sx ne mirxm kiar ksm Franya însxnul mal are x­­nimomia a ne sssum­e dsne sterni­­lîsne a mi amortiirea se­pede la noî! Miljjxmind dar asterilor amite nen­­trs razim»! ie ne-a» dat mi ne da» neînsetat ka»tx sx mertsrîm lot d’o datx kx desire noî, am zis-o mi o renegim, sintera femii­ßi­ns s’a fxkst de strxîns, kx finirea nentrs kx Beim ka ast­akt nagionale sx fix fx­kst de nagisne, nentrs kx kredem, kx, aksm iei nagin, d»nx asix lek­ 4i»ne meritalx mi foarte bine meri­­tatx se ne dx dinloma uix, pom iuti a înțelega kx trebse sx lskrim m­in noî în mine, kx trebse se m­oktaraxm finirea noi mi nimal noi, nagienea mi Domnitorisl înirsnijji într’o sin­gst x Boinijx. kx trebse s’arxtxm Fran­ Ue! kx ssntem demni de razimsl iei mi Estoneî mi inimit­lor nomtri kx intim a ne osrta konform drenturilor noastre mi a ne inspira dela noi în mine nsmai kx trebse sx înțelegem în fine kx o najjisne ns noate trxi ks nitsliri mi smiliri, mi kx trebse ks ori se vreu a fi sag­a ns mai fi! Ultirile se avem din afarx le ns bii kx m mai la Bale. Sx fai­ra ai­l ksnoskst kx Indenendinjja bel­­yikx nsblikx o koresnondinux kare aratx starea Assiriel msit mai înksikatx mi mal aneBoiasx. Ea ne aratx ideia snnt xuil Verniamoî fxkînd mari pro­­grese în Viena; naru­ta liberale din dieta Imnerisisl mai toalx e nlekatx sire aseasix mare ideix. d. Sch­­remling un­ denntagi­ ie suspin ide» iele gspernsisl aBînd în nonorati­­snea asstriakx kiar foarte asisme simnatie, ue kxnd kassa fingariel insnirx din kontra sele mai mai mari simnatie, kxil nonorsl mtie kx kiar libertxuile konstitsuionall de kare se bsksix aksm Bin din nartea finguri­­lor; ano­­rindiniele sure a Uerma­­nix liberx mi sna nxtrsnd chiar în nonor lus—1 fakr din ie în ie a fi mai favorabile tererilor fingariel. GiBernsl sx aflx foarte strîmator&t­oi în fajja evenimentelor ie se m­enarx în Oriinle se teme tare d’o reslim­­­are, d’o repolsjiisne, kare noate fi dorilx, snetalx kiar de­­ Iermanil s­­ni tari ka­mi de sngsrî. Si­saljisnea este foarte graux mi nersnektipa bit­­torslsl ns area slrxlsiinte. Desire noi, kari dorim suntalea­tslor natji­­onalil xuiior, se ’oueleue kx lendin­ Iiele sliitarre germane, de kare ne Borbemte koresnondinua Indenendin­ Vel, ns not de kbl sx ne nlakx, nen­­trs kx avem koneikuisnea kx nsmal atsnil kxnd statele se vor forma dsnx nauionalutxul, nsmal narea mi denli­­na fericire a nonoarelor aa fi asiks­­ratx mi ele Bor­nstea lskra linimtile nentri m­osneritatea lor interioarix. Berlin, 19 Sentembre. Din fiontaria n­olont aflam­ ks data de astizi. La 17 no­­lonii au konlinsat siluirile în kontra germa­nilor mi as derimat magistele lor. Situa­­tiiunea germanilor este ks atlet mal neri­­kloasi ks ktt aslorit bijile so anijin da in­terveni mi ne ias nini o missri sune a no­­nri aneste desordine. Biena, 20 Sentembre. Hremedintele kannelxriel ksrgií regemtí a Transilvaniei, baronul de S­emeny, a fost denurtat din f»nk­­ijianea sa. Kouenxaga, 19 Sent. Ziarísi „Dag­bladet“ enötujb kb nrinninele de Wales este auitentat la kastelsl Rapenheim ín Aessiae­­lektorale, snde se aflx komitele Herei, Gsi­­lom al Xessiel mi nrinninele Kristian. Ziar isi milaues „Porseveranza4, nsblikx srmxtoariele usßele: Tsiin, 18 Sentembre. Se deklarx de siksr kx Garibaldi a refssat defioi­­tiB d’a nrürm o komandb în armia a­­merikaiix. Rețiele Ba remxnea, dsnx toatx nrobabíhtatea nínx la efirmitsl lsneí la Toskana. Atingxtor de kxlx­­toria sa la Neanoie ns s a deiis xnkx nemik. Neanole, 17 Sentembre. între Bra­­zzano și Brancaleone au deschsrkat noaptea de la 13 la 14 Br’o ssix Bri­­gangi. Se kiede kx sent Sr­anioli. Tre­­nele mi garda nationale i-a Inkongis­­tat. în toate siropingele inssigingii se ssusa de bsnx Boiea astoritxgilor. Di­­lele de Montebello a fost pu­mit de generalu­l Cialdini. Mesína, 15 Sentembre. Dose kom­­nanií as nlekat la Reggio, dsnx o le­rere a gSBernatoriídsi ín srma desbar­­kxril snst nsmer de 100 Bsrboniani ne s’a efektnat azí dimineagx líügx Ge­­race. Gardia nagionale de la Reggio lssüds-í la goanx as fost neBoigí a se retrage la msnjjT Aksm s’amteantx yersta reinforgare de trsne snre a-í ataka. Tsrin, 18 Sentembre. Ziarisl „0- pinione“ de astxzí konriDde sn artikls de fond assnra nolitiieí SnaDieí, ín ka­re atakx ministerisl O’Donnell mi-i íra­­nstx kx sitx kx Snania este sn stat konstitsgionale, fiind kx uersiste a re­­ksnoamte ín mimkarea italîanx nsmaî o reBolsjjisne, fiind-kx ia nartitx nen­trs Bsrbonií gonigí de la Neanole mi de la ETarrna mi fiind kx-rní ínsssem­­te dreulsrl eBentsalí assnra tronslsl Neanolií, D’aii nroßine nolitika sa os­tile ín kontra Italiei, aslx nolitikx în­sx este slabx, temxtoarix mi fxrx e­­fekt. Kabinetsi Snaniel ne kstezxnd a nroBoka nartita nrogresslsí, lot se de­­klarx nentrs nriniinií detronajji mi nen­trs nana, osíndemte anesxrile Hiemon­­telsí mi nroklamx tot d’odatx nestra­­litatea, Miuistrsl Snaniel snre a esnri­­me desanrobarea sa assnra nolitiieí i­­taliane, a reBokat ne ambasadorisl seS de la Tsrin, lxsxnd insx akolo sn !n­­iisterniiit (Charge d’affaires,). Ks toa­te aiestea gsBernsl regelsl Italiei a lx­­sat la Madrid ne ambasadorisl Italiei, Earonele Tecco. Tendingele Ministeris­­lsi O’Donnell însx s’as manifestat nes­te nsgin mi mai Ixmsrit. Nestralitatea ns l-a onrit d’a trata ks Asstria ín nrißinga Romei mi d’a oferi nentrs a­­nxrarea Haiieí trsnele sale nentrs e- Bentsalitatea retrayerix franiesilor. A- leastx nolitikx ostile remasx kxteBa Isne asksnsx, s’a desBxlit aksm mi a ajsus de fagx ostile. Earonele Tecco a lerst de la mioistrsl snaniol de es­temé, D. Calderon Collantes, nredarea arxißelor konsslarie neanolitane, mi a nriimit sn resnsns esasiB, icea ie ín- Bederat ns este de kxt su nretest de reíss. Italia regretx dar. ns se teme de ostilitatea kabinetslfií snaniol, reksnoa­­mte insx sryinga d’a faié sx se res­­nekte dreatsrile sale. lJlenoBa, 17 Sentembre. Alaltx ierí as mal sosit xnkx 500 oameni fost! sohlagí neanoiitaní bsrboní. Triest, 18 Sentembre. Alegerile nentrs nrobrietatea mare sun­t aseme­nea msigxmitoarie. Au fost aleuit doi. Persico, Petris, Lombardo, Gravisi mi Mandressich. Agram, 18 Sentembre. Hledinga dietei. Resolsgisnea lsatx ieri ne te­­meisi adresei komitatslsi, d’a deschide astãzi disk8gisnea snen­ale, s’a n­es­­chimbat astãzi, la litirea xnu­iM si na­­ragraf, astfel und­ektsl de adresa a fost ïnkredingat spre redugerea definitivix a a formei snsi koraitat suen­ale (do. Vaier, Sslaj mi Pelm Horvath) kare înse ns Ba avea a schimba nimik în m­inisulS mi este îndatorat a termina lukrarea sa în cel mai sasri termen astim­ios. Din­ aceasta s’a continuat desbaterea assura sistemei miroalelor nonorate. Dooms Racki a denis man­­datsl. Agram, 19 Sentembre în medinna di­etei de astăzi s’a diskilat m­d­eklst nentri mkoalele elementarie nagionalis §§î 2—16 s’aă nru­mit ks nsgine modifikxri. Limba țrermanx este esklssx din Imvxgxtsra ele­mentarii. Denstatel Stoianovi­ il a denss man­datai seil Bsdgetöl assuna administragisnis nolitine nenl­s ansi 1862 a fost trimis de kxtre kanielaria ksrgil kreato-slavoni mi­­nisterists­ de finange, kare­gisindsl nrea ri­­dikat în komnaragisne ks anul 1861, ’l-a tri­mis dietei spre a-l modifika prin mirginirea sarcinilor msni’finalî. Dieta a însiriinat ki aceasta komitalsl sea­fmanchare, rekoman­­dinds­l srginga. Vanoarea komnaniei Lloyd „Australia, sosind la 19 la Triest a adus navele de la Konstantinopole din 14 Septembre. Suleiman Hamia, mai ’nainte guvernator la Adrianopo­­le, a fost numit guvernator la Vidin. írati­­fikările tratatslsî de komernis italiano-tsiresk s’au schimbat. Fuad Hamia a nru­mit ordina a merge la Brrjegovina. La manifestările patriotice de la Cracovia — ann­a lutim în ziaristă „Preglond44 Isase o narte foarte ak- Ubx o doarn­x din iele d’întliS fa­milii ale­gerei, nentri kare a fost condamnatx la sx amendx de 40 fiorini. Dsne lelirea sentintjel­oI se zicea kx noate anela In kontra; no~ bilea domnx m­ix resnsnse kx ns Ba anela, dar nicl ns Ba nixti, fiind kx ns are bani mi, dar aßea, ns Boera­­te a nixti, se deklarx însx gata a remxnea la aiest konform legisr­î, nînx la eksiBaiintele amendei. Noaptea de la 28 la 29 As­­gsil s’a sîmuit la Sinzig în Ilissin sn­kslremsr de nămînt, ale kxrsl skidsitsre eraă în direkgiunea de la Nord spre Ssd. Skidsitsrile erau a mia de tari, în kxt oamenii, de­­mlentîndu-se din somn sxrias din naturile lor. Slii imuregisrii ora­­oi­stsi, la moara Godenhaus mi la slagisnea dramslsl de fer s’a simn­­­jit kstremsrsi astfel în kxt fank­­gionarii stagisnil as krezst kx treie sn konsolă Isng mi greă de mxr­­fari ne kalea feratx. Estrațiem din Monitorul Ofii­dle, din lista Iskrarilor mai­steriali, srmx­­torisi artikls, kare ne aratx kx gs~ Berns­­aklsaie a Isat mxssre new is a nsne în likrare definitisa snnre un kare, nschkat in Monitorsl ofin­aie, de­ Bine o declarare solemnx kx gsBern >1 este siksr kx finirea se Ba Taie ne­­gre unit, dBkx ns de dinloma uix, atsnil negreun­t de gsBern. 38. Disnosiuisni ka nrin înțele­­gere ks k­remedinteie Koosin­sisi din Moldov­a, în nrepederea realisării în ksrînd a finirii d­finitive a Iluim­ina­­telor mi­sure în exisrarea ori-kxria uiedu­l la nsnerea ei in likrare, sx se nsmeaskx o komisisne mikstx, komusix de 8 membri din partea Rerii Romanemul­ui 8 din partea Moldovei, spre a p­oieda fxrx în­­tîrziere la snfkarea legilor mi regle­mentelor administrative ale ambelor Meri surori,

Next