Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-01 / nr. 274
< Bnri DSMlNEIPB. Voicsce și vei puté. Va eși în tele filele arai'3 de Luni a doua-șli după Serbalöria. Abonarea pe un an...................... .. • Șo..de luni........................................... Titiî luni......................................... Pa lună....................................................... Un axemplar................................................ Înștiințările linia...................................... și a 128 Id. 04 — 32 — 11 — 24 par 1 leu (IURIS POLITICO. COUINNU, LITERĂ ‘ “ ■»~<a^ia»«IM><Kașâggggg^^ r""1 ” " (ARTICLELE TERMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOE ARDE.) Direptoriulupariului Romănulu și Redaptoriulu respune istoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratului cjiabulil d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. BWB8R 1 OCTOMERE. 1861. Ltimföé$a-í<* si vei ü. Abonarea se face în Bucuresci, la Administrațiunea Românului, Pagagiul Român No. 18. în județe la domnii Administratori ți la corespondinții nostril, sau d’a dreptul prin postfurimițând ți banii. Tot asemenea ți tn lați. DENENIIȚ. TELEGRAFICE. (Scrviuis iiartikölar ni Rommalsl). Tsrin, 12 Oklomrbie. Cialdin mi a dat definitiv demisiunea Komanda provinuiilor neanalitane a fost oferite generaliHlsr Lamarmora. London, 11 Oktombie. Ziaril „Morning-Post“ zine, kt risterile mari ale Esronel as l«al deaisisnea, a ns mai oferi mizlouirea lor pentru îmnikarea Vonlliklil si între Teraia ini Muntenegri. Principatele-a- Uni, REVISTA POLITICA. Bucuresci 6 I7 BrumareUi. le kind Monitoris 1 O tilliale al Gs Bernals î ns voemte a ne suisne nimik în Mestisnea suirii, ne kind nare ktar Boi să ne arate că usgin se obstră de interesele jderii. Melelaltă ziarie, kiar Mele nestriate, se interesează mai mult despre Mele Me ne nripesk. Găsim în Wanderer o korespandingă în Bripinjra konferingelor, ne kare o nsblikăm mai jos; en ne sasne kx s’as giist dose konferinge, pînă la 27 Sentembre, mi kă se crede că la venirea la Konstantinouole a Disî Negri, se Bor rci Mene diskssismle, atragem mai ks seamă alongisuea assura suor Merering se zice că ar fi făkînd Domnitorul, Merer! d’o mare însemnătate și interes neutru noi. He băud Bisita de la Compiegne este obiectul comentărilor istor ziarielor, din care snel sssgin kă ea va avea nimai un karakter de simulă nolitegă, altele că este d’o însemnătate nolitikă. Bedem atiărind la Paris o notă bromistă sibt tills de „Rinsl mi Bistila“. Astorisl combate temerile Jjermanilor, atingătoarie de nerikle imaginarie, kari ar ameninna Rinsl. Arată că rîsrilens sunt irsularie natsrali, kă Frangans pretinde a redobîndi malul stăng al Iiimslsî, Mi kă Merensmaî Landau, Saarlouis mi o rebblikare a fruntarieî kalatinatslsi. Anoi dă istci Konsilisi da la Borisa formarea sasî stat indipendinte la Rist si aka un zid apărător (rempart) în contra Rusiei. Impresinea modisi d’aiest libret pare a fi foarte mare, mai ales kx antreroasea, koimidînd tare ksnsblikarea unor artiklo diale Constitutionuelli la Patrie, kan kuatx a demaustra ktaisita de la Compiegne Ba nrodaie mari resaltate pentru bana ingeleijere a celor dose mari asteri kontinintali (Frnnija ini Ilissîa), se găsesk malgi kori Bor ai atribsi an karakter ofinios. Aieste diferite nablikori nar and a fi modis oare kare simaginane mi ia E>gutera kill Bedem ziarist Times deklarând că singura aliangx foloaitoarix Ilissiel as poate fi delixt a Engl.tezei, ear mi de kam a Frangei; un temerea d’o aiiengi ks aieastx din armx so arxtx mi mai hinarît în konsiliul Me dă ziarist engles gs Bernslsî masiana da mina mal bio ka Englitera, ks Italia, mi kiar ks Austria, Assia mi Snania dekxt ka Franga And Morning Herald , ziarist nartiteî torro din Englitera, esnlikt mi mal kiar aMea temere, ei rekomandă ksrat mi simnls alinuga ks Asstria dekăt ks Fran iia, însemnăm auestea ka nemte simtome nimaî despre starea suferitelor, amtentăna ka evenimentele să Bnă a ne susne in kare nar te a olărit gspernsl nissiau a înklina. Avem mntiri din Ilolouia, 4 Oktobre, kari ne susnică starea lskisrilor devine din zi in zi mai rea, agitarea kremte neînMetat mi iu oramisl Czeladz s’a făkst chiar o reskăală. Stemele rssemti as fost rinte mai de uretslinde nea mi înloksite de Melenolone. Ilefektsi a fost smis. Aieastă mimkare, mo se întinde neîmietat, mi kare întai însmează nouorsl mrin nensmxrole manifestări în favoarea fostei iutriri a uatriei, o korosnoudingx a ziaristil Wanderer ne susne că are un aliat ustinto kiar iu întrul Rssiei; aanest aliat este nartita liberale; alianya d’o kamdatx esto sekrelx; ksBntsls] de ordine se poate desemna prin fraso: „Ilentis libertatea remurokx.“ lrek m esist la Warszawa, zine antd koresuoudinte, dose gazete sekrete kari Begiazx assuna mimkxrii nauionale mi íngrijesk kx entBsvnsmil sx ns se íe^easki, asemenea esisto mi ín kandalé« Assieí, 1« Ilelersbsrg sn fel de organ neriodik, kare dx desifelx aksuagisne nobíjjiei rssemlí. De mai multe ori s’ira smils dsnx zidsrí nlakarde, kari ns nereos nimik mai nsgin de kito konstilsľisne. Lskrsl ns nsl« lemxnea sekret mi skonsl nlakardelor d’a vorbi de konstilsyisne, fs imnlinit. Rena mai txrzig s’a imnxsyil mi s’a trimis la togi barbaul de dislinkyisne, si ziar intitulat „Bielikoi rss“ (marele Rss). In acest ziar este zis Intr’altele: „Gi- Bernal este inkanabile sx cnregsinskx mimkarea liberale; refsix d’a o ínuelege tai Boiende sx resningx Rssia In timnií tirarisisí Usganep. Este o aeiesilalo ka klasoa inteliginte sx se ’mbxrbxteze mi sx se onsiä gSpcrtistsi do foux ks kspintcle. Ne trebsemle kstare mi kstare reforme, ns ssntem nolonesl], ns ssntem gerani, ns ns tom si îmiism kuui ka dînuiii. Mat ke scaiux iusx trebuie sx ksuetxm noumetat dakx nosa online a lskisrilor, se s’amteautx ks aieiauni dorinyx atxt din nartea nonorsisi kxt mi din partea klasilor inteliuviu? mi kare Boiemte denartarea asolstismslsi, noate fi efektsatx mi dakx dinastia aktsale Boiemte in sinceritatea koniulsinyci s’abdine forma assolstx a gsBernsisi. Mizloime ventrs dobindirea aieslsi skonse sor gxsi lesne mi dakx Bom fi snngi, sonietatea Basivingi in sine asteri nose sine dobindirea acestui skow.u în Warszawa, snsne mai jos acel koresnondinte, lumea este, de ordinar, foarte bine informată desine în timn lriic din Hetersberg mi ksnoaite nrta bine neisoanele kari formează societatea împăratslsi, iot amia de bine ks— noapte mi intrigele se intrebsingează konsiliăriî asolstisîl spre a înstrăina ne împărat de ideieie liberali. Aksin ginta mininale a acestor iutriție este depărta ne loksyi'torisi mînistrsisî de resbel, liberalele general Misslin, mi d’a 1nsmi guvernator la Kaskas, ba astfel să skane de dînsil. Terksrile nolitine în Warszawa, se oksnă a înrîsli assura konsilisrilor distrikisalika, la adunările Biitoarie, să ni se mărgineaskă, a disista în lisre administrative, ni să se konsidere ka o reuresintagisne propisoria a yerei mi să libreze astfel. Astonomia tstilor fomiilor pere noloue să fie naroia tstilor konsiliărilor distriktuali mirasnminali mi aneusti reuresintanist ai nonorii i să formuleze în acest sens doringele lui trebsingule yerei, dacă nu poiesc dă miiukarea să krească neste bandele lor mi, depărtăndu-le, să nămeaskă singură înainte. Aneste informări ne le travera din ziarisl austriak ns sunt de natură a arăta o alinare posibile in suirite; mi Mele intiminate la Czeladz sunt konseninta naturale a snei asemenea stări de iskistî, kare, de se sa mărigine înkă, Ba nrodsne ressirate mi mai mari mi mai semnifîkătoarie. ön oarecare Mitika, kansi suei nete de tîlhari amini ai reakyismi (sibim de Neandle ear ns de Romănia), a fost snis mi banda Isi desksită. Liniștea mi încrederea se restabilește ne fiăcare zi mai bine în prolingele meridionali ale Italiei. London, 4 Oktombre. Ziarist ^Times“ de astăzi, vorbind despre amoniarea Hrisiei de Franga, zine: interesele Iliseiei mi Engliterei ssnt identine mi ner mai msit alianga ks Englitera. Dacă Prisia va fi atakată — Iskis ne din zi în zi ajsni,io mai probabile — atsuns liptele britanice îl vor Beni in ajstor. D’aneia ar trebui ca Ilissia să se lege mai intim ks Euglitera, ks Asstria, Ilissia, Italia mi Suania mi să ns kaste alianga sneî nagisnî, de la mare amteantă snnerikis. O asemenea alangă ns-î ofere nici o garangă în kontra snsi atak Franga î-ar înstrăina staturile mine ale IJlemaniel și ar konjuta nenorocirea anului 1806. — Scrisori din nărgile meridionale ale Amerinei Sententrionale de la 6 Sentembre, snsn kă s’a dat gS Beruslsi un milion de bale de bsinbak sure akonemrca îmnrsmstslsi. Rekolta bsinbakslsi a înneust, ksltivatoriî Boosk s’amiente rădicarea blokadei. Bern, 4 Oktombre. Konsilisl de stat a trimis konsilislsi federatiB sa ranot definitiv assura konfliktelor de frsutarie minerene kalea diplomatikă sat s faligisne nentri sn arlikis alziaristsî „Le Constititionnel“. Tsrin, 4 Oktobre. Dsnă ziarisl „Diritton s’ar fi făkst la 30 Sentembre la Nearrole proiektata demonstragisne. Givernsl s’a împotrovit. Numeroase vatrile as străbătut oramisl. Berona, 4 Oktobre. Citim in „Giornale di Verona,“ că s’ar fi dat o ordine de arestare in kontra eniskonsisi de la Cremona. Ministrul Bastoggi ar fi BC«, dsnă anest ziar, intengisnea d’a infăgimia sn nrdekt de leue prin kare titlsr de onorificie să se ssustă sneî kontribigisnî. Milan, 5 Oktobre. Ziarisl „Perseveranza“ nsblikă nsBele de Ja Roma de la 3 Oktobre. liana a numit ne regele mi regina Neanolií, karií au asistat la sn serBÎ MiS isnebri, Melebrat nentri soldagii barbonî, Me aS nerit în lsnta în kontra Isi Garibaldi mi’n kontra armiei italiane. Acest ziar deminte nssela, nsblikată de „Pangolo“ mi „Giornale di Verona,“ atingătoară d’o ordine de arestare in kontra euiskousisi de la Cremona, ka linsită d’orice temeiS. Ziarisl Bienes „Wanderer“ nsblikă srmătoaria korespoudingă de la Stambil (Konstantinopole) din 27 Sentembre. Tena Me gi am scris în eristola mea dsnă srmă despre kouferinga giistă Dimineka treksix în nalatil legagismî urssiane la Esiskdere, trebuie rektifikat astfel: kx obiektil disksgiouilor ns era, meksm aszisem, Mestisnea indemnisării lolsitorilor Siriei, Mi definittißa regilare, a restisnex snirii minuniatelor Dunăriane. Prin Minele Lobanoff doria a amăna această Mestisne importante, dar a remass axrerealsi in minoritate. A dosa medingx s’a ginstieri tot în loksinga komitelsî Goltz. Domas Negri, agintele iirin Minel si Kasa, se auteantă asemenea in toate zilele mi se crede că dsnă sosirea Isina reveni ne tanet asusinai această Mestisne, mi altele. Principele se vede că și-a asigurat un sprijin puteric, fiind ca, precum se zice, cere din nou posesiunea insulelor si purelor Dunării si in genere pretinde ca Moldavia si Valacia să se reafeze in acele condițiunî în cari sau aflat înaintea protectoratului rusesc. — Vorbind desire ininginate, ns ne astem onri d’a mengiona o usselx nsblikată în „Levant-Herald’1 estrasă dintr’o korespandingă de la Esksreniti din 25 Septembre, adică că prin Minele Kssa ar nu î fi konfiskat din noi mai multe suedigism de arme destinate nentru Ungaria. — Ni se zimb dakx aneste arme făceas narle din Bekia snedigisne, dar trebuie să ne Îndoim foarte că s’ar fi făkst o nosă Merkare d’a trece a'me prin geara lui Ksza, dsnă monolitikă lsi în kontra nsraitei gere (engiria) ns mai este astăzi sn sekret pentri nimeni. CINDE NE DUCU? IV. (A Bedea No. 271, 272 uiî 273). (He Bolsinstiea francese de la 1789 s'a sfit a desnirpi mintr'isn abis trelBl»! de mesinte mi de Biitori aceasta se deminstri de d. Tocqueville în scrierea sa intit»lait .,L’ancien Regimna et la Revoluîion.“ La noin» s’an«t»t amika în nimik minimtele Revolatii Bunî frannese de în 1789 komuinste in KonBenisiüne fiind k’am inkredinsjat vistorist tot in minele trek Bt BlBî. Frannesil ak sinat sn abis Intre trekut mi nresinte mi majoritatea kamereî noastre kiar nentru minele mianHisri ne se silea stingă se naii intre ritmirile mi absssrile IrekstBlsi întindea ne karmai o nume, o nodtini ne kare trenea ministerul in nomolsl IrekstslBi. Sksrli adsnere amintea reformelor nersle de noi, conform minnintelor de la 89 mi respinse de dreanta m’anodinej ne d. Kalamis întindea ministerielor mi se trenea în sistema nea Bekii. Mirtskre d. George Știrbei fikisti ia tribsna Adsniril ki dreanta este nentru trekst, înnerbirile filiste de d. Știrbei nentri a forma în kamen naruta famenilor, în lansl kiriia fiind d-lsî, se ne arsine în Balta-Liman. Aneste innerkiri filiste snoî de ministerie neutrs a forma o narati gspernemintale kare se ne dski sunt desnotismsi giBernemintafe. D. de Tocqureville arati ki enoka de la 89 a fost aneia în kari a domnit amoarea egalitijjír, enoki da jsneiii, de întssiasin mi de mmdrii nastionale. între alte sinse ale Franjje î neseî Bekii, d. Tocquetilie a rati ks era manela al nentralisirii. Acest si»di» remas nentr» No. »rmitor, Aeem ne masa noastră ănki o 6kriere enîiț diq mm snsî fost ministr» un membri al akademiei francese lui care are mare autoritate in clasea nobililor. Omul este d. de Tocqueville si skrierea vechiulu regime si revoluțiunea (edigianea a treia, reezstă lui korek atx, 1857). D. de Tocqueville face în această scriere studiul ReBolsgisnulun kon~firmă toate că le relatarăm în trekstele artikle. Mal ’nainte însă d’a da seama desire studiul d-luî de Tocqueville este de trebsinga se reînrodsiem an ănstiele linie ale mrek BB Înlxnul sale, kă<itele kongin sunt din cele mari în Bxgx mînte se treb»e să fsxm din istoria Franjjeb Kon- Bengisnea noastră kongine miniiuiele reBolsgiunii francese de la 1789. Este clar învederat, ziserxm în întîisl arlikis, kx aBxndaksm a anlikami la noalele mininuie avem ne Boix sx stsdixra kam le a& anlikat Franțesil de la 1789 nentri a nslea mi noî kami dînmiî se kalegem din a lor anlikare agele-amî foloase ie el a £ kales. D. Tocqueville kiar în xntîiele linie ale meksB Înlxrii sale kongine în întregul seS agest mare mBxg xmînt de kare 8Bem trebsingx mi foarte Ixmarit nentrs *ieT kari Bor în adeBer se ’ngeleagx. Bakx dar ie zile d ns de Tocqueville: „Frantesil a8 fokst la 1789 cea mai mare șilingb (effort) se a fokst Br’o dată sn nonor, nentri a tăia, ka se zisera astfel, în dose a lor sizită, m’a desnărgi nintr’sn abis bea se fuseseră nm’ an de leea se voia 8 a fi d’ aks m ’nainte. Nentri aiestskon, el as Isat toate meka s ginele nentri ka ’n nosa lor kondigisne se n’adskx nimik din trekst, m’ag bnis tot felil de siluiri nentri a se fănusi într’altfel dsne ksm au fost nxringiî lor, n’ag aliat în sfîrmit nimik nentri a se transforma ks totul, m’a ns se mai astea ks noamte.“ Maî este dar aksm trebsingx a ne maî mira kx, de trei ani de kxnd avem skrise in kodiiele nostri nrinliniele de ReBolsgisnî franiese de la 1789, ns sunt întri nimik anii— kale kxnd Bedem kă noî, ns nimaî ns ne ara desbrxkat de obiceiurile mi de sistemele nolitiie iele Bekîe, ni xnică k’am îmnins irăjirea, orbirea mi nemeritia nxn’ a încredinga aplikarea miniinîelor lelor nose fiilor miniinîelor mi sistemelor noi litie lelor Bekie? Franțesiî de 1» 1789 as txiat în dose a lor sizită( as desiărgit printr’sn abis bea ie fuseseră de lea ie Boia( a fi, mi noî dederăm majoritatea kamereî, adică toată blagagere), in mina fii-;