Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-09 / nr. 282-283
Princigmiele-a- Uni REVISTA POLITICA. Bacurile 1, 2. Brumarel. La intrarea la nsîere a kabinetulaî din Bsiksremit de la 19 Istig, ara ansetat ktre am îminis datoria a n» korabate aneat kabinet nentrs kirea tiran yui a aratenta iskrurile sale. Aceasti datorii, ne înraine ne am imns s-o aranzit-o mi dou* malutzio tribi nini la 19 ale anestei luni. Alanyi împlinindu-si trei luni de la venirea sa la qstero, sas dsne karazino Tribsna Romai din lumi, 9 dekade ne nora înnerba mi no a ne ’mafini datoria m’a refei oare kare komaisri ne sent întro națisne mi kabinet»l anesta. Ziariul din Eskstem tlindea e Ildin ța, neblrnind formarea kabiretului din ratul zi’ie, ki el represinti „ideiele Greko-Save.“ üakt zissi ziaris este bine informat trebso so reksnoauitem ki tokraat la timn í.'s Bénit la rudere „ideiese Greko-Slave.“ Hearn este desarmati mi desorg traisalt, a kim ka mi ’n treksí, ín ntride Hole mai esentialí. Singan libertatea de liaar ne mai remisese ra anei-a eak-o indirent ««fis ® Ie nosa organisare sag mai drent dea organisare a noiitilor. Kodscihi Rissiei aakti din nek inteiBeniod, ka ’n zilele de ne’ritati memorie ale d- lor Minzaki, DarakoB mi togi iei luiți; BobRlinul Russiei uisskind dregitoriile naționali m’swigtnul ne nettyenii romiul, milliuikii kari udeska colora drenturile naționali day ks brinnl dane skara gs Bemeraíntale mai kim generalisl Iallskiu Imbríniea ne Domnii mi boitrii neroi, mi intținstî la nstere anei kari nsniesk „noltikt uiíu atriotistaín mobote“ ori ne reklamáre de interes nsblik. In afási asemenea Rumunia desureguli, kalominiali mi resvinsi in konferintele diniomanie, venind Blănii din Erțegovina mi Muntenegrinii ssnt respektajji musksilati fiind kt sorbesk ks armele In mi nt, mi naționalit biiini mi dosmnit, ul lor similitori, ureghind sa le librare in paxte I nentra sauta gea skrimt ne s’aveugt dm ne ín ne mai rasl între naționalitate mi desnotism între libertate mi sklast. Momentul dat era cel mai mitanios nentru venirea la nstere a „ideielor Greko-Slaßer"' kbnl, aksra mai rash de kbt őri, kind Asssia mi Asstria 8« trebsingis d’anregiti ílrin- Hinatele Dsnbrene nenita ale serei ka nsnt strategik, mi ka grínaris, mi Rorabnii ka asant-garde un ka yobari ale armatelor de kotronire un sigrsmare. Ne nsre dar bine, ksai ziserbin mi’n nimersi treket, kind nedera ne Rsera, ne Asstria mi kiar ne Sibliraea floarte deseaiud din ne iu ne mai sibliml in a lor nsrtare, eiolind drentsine nagionali, mi desaregsind mi sigrimT^nd nagisnea romjai mín ai lor agingí ks ideele Greko-Slape. Nagisme xuvags mi st* dem teantB kiar prin gsgrsmare, destil asmai ka ea sh íi £ mare, din ne înge mai mare, mi, ksm a me Rom^uei, „s’ajsng'B ksgitsl la osu, mi min srmare kind ns este min nstingr, ka gBvernele noastre si intre nei kalea nea mare a iibert›gil m’a nagro»filitegií, mreferimfea iel «gin regi se fi ® mare ka si ne ismineze, s ® ne lumineze, s ® ne intsreask ® mi s ® ne Intruneask ® suferingele. Intirile din afar ® de mi ns ne adsk mikte nostngi as ins ® oare kare Insemn ® tate nentis neí kari mitsíngelege mi ’ntrevedea BÜtorisl. Cititorii nomtrií mi adsk aminte k ® learn f ®kst ksnoskst skomotsl ne se resnœ ndise de8ine o inssrengisne la Sans-Netresbsrg ansagiat ® de ziarul Czas din Cracovia. Ziarisl auestu unsng ® aksm k’a fost numal o demonstrare holitik ®, kare a konkordat ks intimns ® toarta întretinere a komsnikirilor între íletreiberg mi Warszawa. Ns intim negremit dak ® zissi ziarik a nsblíkat a*iastr ® rentifikare dave nost m’adenerate în form ® rî, sag prin oare kare rekomand ® ri silsitoarie. într’o gear ® snde ns este o adenerat ® libertate este nermis a biasi totsl. Se poate anor ka s ® se fi dat ordine la Sant- Iletresburg s ® ns so mai Borbeask ® d’aven innerkare de íassreugisne, nini s ® listeze nineBa a skrie desine dinsa nu este mirst k astmene ordine se dae mi ne eselist ® akolo ks mare menesisne sunt osinda de moarte in Siberia. Organst ge Bernslsi rssesk, ne se isblik ® la Bruxelles în limba franyes ® ssnt titlul Le Nord, zine k ® nini manifestare ns s’a fskst hi kb totsl se redune la arestarea a k ® for va jsní (f ® r u siisue usmerst lói) kari ar fi împ ®rgit adrese sedigioase inspirate de doktrine sonialiste. Tine us miië aköm ksm togí reangionarii de la Roma ni n ® la fletresbsig nimesk doktrine socialiste, ui.g.l. ori ne asuirare la naționalitate sas libertate mi ksm în mii imunratsl Nanofeone mi regele Italiei au fost tratați în nsblik mi n akta oficiail de somaiimil, de repoliyionari myl? Restringind dar nestisnea luar la declararea ne fane ziarși Le Nord, este lesne de a ® est k ® nestisnea as fost destil desenoas ® dar ® în Uetresberg s’as rutst tinin mi îmn ® rgi skrieri klandestine mi gs Beinsl a simțit trebiința a rroyede la arest ® rî. Aneste aiutoare ini sistem zine ayest fant înregistrat nentri komntslanslsi Biitor, mai nainte da trene la înregistarea ailor siintome mi fantsrl, s ® nsnem ssnt okii nsbliksisi o koresnondinîj ® din Nletresberg de la 1 oktobre, adresat ® ziaristsi Wienes Wanderer, kare ns poate fi akssat nici de sogialist, mai de repolsționar în sensul Heires ai ks- Bîntslsi. „Silsațisnea aini, la Moskea min alte loksri este departe d’a fi ni ®~ kst ®. ne k ® nd imn sratsi k ® l ® toremte la Kaskas, ne k ® nd marele Dsne Konstantin sail ® în Enginera mi se sa întoarce pin Xanoers, managanda sekret ® iskreaz ® din ne în ne ks mal nisir ® aktivitate uu îndrăzneai ®. Jirouisrele tia ®rite în sekret, sare esemnls: „Jos fa m 11 ia Romanos!“ „Jos tiermanorsiniU“ min kare s ® Here o konstitsixsne mi organisarea nartitex liberale la resisting ®, se imm slaesk din zi in zi. Spiritele s’afi ® intr’o mare agitare. Oparirea da Binde ne strate ziarul lui Hertzen j^Kolokol“ (klonotil) este direatat ® mai nigin in contra anostei nsblikațiuni de k ® t în contra numeroaselor fine Bolanț tin ®rite în sekret. Adesea ne g ®sesk makarde afimate la kolțsr le stradelor mi o foie întitslat ® „Belikorss“ se împarte în mii de eseraulare, de minoriția o konfiskb ori snde o noate g ® si. Ea zise de sn ® zî: Perierea intre ser bíí nartikslarilor, issorit® din nemslțsmirea ks kinsl ks kure se eșeksts iiretÎDsa emanninare, a konrins mi ne serßii gsBernsîsi. . . Daka lskrsrile Bor kontinsa astfel trebse s® ne amtentsm la mari tsrbsr®ri. Ar trebsi ka nartea inteliginte a națisnii s® iea in ra®n® direuțisnea Iskrsriior, kiyi altfel Bom ajsnge la terorism, fiind k® gsuernsl, nrin nokanasitatea sea kondsne iskririle naționali, este imnins la nenesitatea d’a se arsnka iear®inl iu brațele sistemei siisirilor. „O alt@ korespondini ® de la Warszawa Borbemte despre nerasu ® unirea Kasa Hilor, mi se ’ndoiemte k ® îmn‹ratsl Ba isirili a iupinge ne’nccrederea lor.“ N’aveam dar noi drentate a tine, k’aksim mai mult de ori k ® noi este trebuinț ® ka „ideiele Greko-Slabe“ se fi ® la nstere in ltrinHinatele Dsu ® r ® ne • Denema noastí® (el gialik® din Warszawa (14 Oktobre) desnre nrokiamarea stBieí de asediü íu tot rigatsl íloloniei, o gssim konfirmál® afesm în ziarele uieuese ks aHebiaiui kssinte. O koresnonduii ® de la Torino, ks data 14 Okt. adresat ® ziaristii din Dresda „Dresdener journal“ asiksr ® k ® „generalis Union Mieroslawski, kare este snsl din somit ® yile esiliaților Iloloni m’amik al llrinHinel si Napoleone a fost krumat la Genna nentri a organisa akolo o sueditisne slap ® nentri Montenegri. Skonsl anestei suedițisnn Bali a organisa inssrgința în moșiuțele isrko-slaBe mi, dsn ® birsinț ®, a rttuii în țerele austriane ne maisrile în snœ rii fiii în Galmia. Renerariil uoiou a refigat nesttib mi esnreaiß koo.reiagisnea magiar ®. Gs Bernsl Serbiei Muntenegrsl, mx Uringinatele Dsn ® m ® ne, amazfne anea koresnoudini ®, ssnt înțelese ks generalisl Mieroslawski. Se noage ka gspernsl Serbiei m’al Msntenegrslsî se fi ® ințelese ks Franța, ks Italia, ks gspemele yele naționali mi ks nonoareie; ristem ms ® jsra ziaristsi de la Dresda, k ® gssernele Iluiminatelor ns s’am înțeles rfigi odat ® ks gSBern si framese mi Italian, mi ks nini sn gstern naționale, k ® ssntem desarmațî, strijiți mi desme tsigî mi ks ns ne oksn ® m de k ® t a înlesni domnirea mriuninielor asclstiste, „ideielor Greko-Slaße“. Ziarul olinios al gsBernsîsi frannes, le Constitui Ioanei, în partea nolitikă a foiei sale nibliki. simbloaiiele linie a karora mare inseranitate este lesne de înțeles nentru oricine. „Ilresa asstriakt ns mi askende a iei nenitHere, mai iis searat de ktrici au extist speranta da ßedea o intilnire intre regele llrssiei in trauerat si Assiriei. Ost-deutsche-Post esurimentierea sa de reS k’o franney ® nlint de întristare, poiesk oare, întreabt Ost- Deutschie-Post se eskied ® ne Austria din Alemania? And adsne aminte I kt Assirîa a initiat nanea de la Villefranca neutra b na kommromite nosinianea sa kttre kosfederațianea germani mi zine k’a nreferit o nerde o nro Bînd menioast de kitt si lase si se desBoarte la spatele iei intrige în Allemania.“ Ziarial le Constitutio unei zine kt se noate ka idei © d’o asemene natur ® se fi intîarit în 1859 asanra reso Isitanilor Austriei mi k ® înare reü kt foaia austriakt n’a desaoltat axeustr țese, ux’moi adaogt simt toartele însemnate linie. „Logika ar fi kondus foarte lesne no Ost-Deutsche-Post a reksnoamte k ® Asstria, pentri a fi onereze într’adeptr germani rar iientru a-mi păstra posițiunea sa în confederațiune, ar fi trebuit s ® se stie is Slingerene la eisentialitatea nonelor sacrificie ce are a face in privința posesiunilor sale in Italia, ce au ajuns a fi pentru dinsa o causă de slăbiciune și de scurgere de orice putere.“ Dakt nini anoste kspirite ns snsn ksrat resbel între Italia mi Asstria ks konsimnțira întsl mi kiar ks nartiniuarea Frangieî, anoî in kredinți kt nsmal miax ksm s ar astea nreBesti resbelsi ks ks Biite mai esulinite. Animose le Constitutioanel a mers nu mai departe, kfii arați asiksx;area ne ore rai basile anostul asiksrtri kt Allemania ea fi nel mai înstia nesfrt într’un asemenea resbel mi niki kt na eskisde ne Asstria ka nature germani. Sure mai buni înțelegere se renrodsnem niki ktte-Ba linie din tntiisl artikis al ziaristsi ie Constitutionnel de la 13 Oktob: „Rele ne zigem ani mikî le kigel” în Allemania. Bis ® toaria întreprindere a Asstrieî, d’a asocia, într'un stabiliment konstituționale UnitariS, mai milte ginți osebite miotsrît antinatine, ni noate kondsne imnerist Asstrien dekst în fsndsi snsi abis. Aneste ssnt khiar ks Bintele ideî senterniale ne asociațisnea naționale german ® Nationalvereinnsblik ® la Cobourg. Ele conțin de sikst o mare norțisne de adeB ® r; minigin ® osteneai ® demina da Ostdentce-Post a ks geta assura lor. Ea înțelege U ® daks nosițisnea Asstrien in aripinga Aliemaniei este slsbits, kassa ns este alta de k ® t în sistema ea nolitik ® minksik ® tsnie din întrs n ® sksie din acea sistem ®.“ ,S ® ’nțeleag ® aksm, dak ® mai noi înțelege nesa, oamenii numirii de Stat ksm resbelst nel mare s’anronie mi ksm națisnea, ne ns se nsne în stare ci a fi respektat ®, este amenințat ® d’a uen. S ® ’nțeieag ® Rom ® nii din toate n ® riie, rsm enoka in kare tr ®im este e* noka sunt ® ții ginților ni a restabilirii naționalit ®ților nu a ® nimal de la noi deminde s ® redecemm o națiune sas s ® ne desm ® dsl ® m mi s ® ne risimm ka onsidere. S ® ’nțeleag ®, dak ® mai not înțelege nepa, mi Beninii nomtrii Magiari, k ® t de kimerik este Bissl ior d’a rekonsulsx o öngari ® min silsitoaria snire a mai inșilor ginți osebite mi ksot ® rîre animative, dak ® o asemene idei ® mi inverkare a kondis mi kondsne ne însstn! Bekisl mi marele ! ImneriS al Austriei în fsndul snsi abis! ITi dak ® Magiariî mi Romanii vor înțelege mi enoria în care tr ®im minsterea ne am asea printr’o suire amezai ® ne suntarea ginților, atsmî nsgin ne-ar n ® sa de îmu ® rațix yeî reakționari mi de minimtrii lor yeî nemerigi, k† ks no! ar linta o idei ® mare rai sis ® mi sniritsi timnsisi, asteri ce aă fost mi Bor fi tot deauna în Ring ® toarie. Kamera de komeriiS din Neapole a olirît a oferi generalislsi Cialdini o sabî ® de onoare drent reksnouilindt nentri si istanța ne a restabilit în țear ® înpingind reanțiunea. Nimal Rom ®niî n’as simțit mi ni simnt trebuința d’a face asemenea manifestirî nolitine lui naționali, ni nimaî în întrs dar nini kiar nentri anestrtini kari ne au sisțînsi ka nînnte adeverați Romini, nrekism ziarist Debats, Seklil, 8binini, Bataillard, Gladstone, Cavour, Iluiminele Nanoleone, îmneralul Nanoleone. Nimal no numim tot felul de faieri de bine str’ a mti a zine nini mikar «n singsr „mik’mîm“ mi d’aneea mi noi nimal am dobîridit de la strinul lor felul de faneri de bine, str’ a fi filist nimik nentri a le merita, noi nimal Bora fi kari, în Biitoaria nostre a naționalităților, Rom fi doborîți în mormînt de Rom straa în Biitor ne kalea nea ru ® Hît…, adormit ® mi întinere koast, ne kare ne ksartm a fi kondsmî de strigoii nointri. Un artikls de fond al ziarisisl din Torino O p i n i o n e sssține k® ns se not faié skimbtrl în ministen«, ka anele de kare se Borbemte akem, f®r’ a askslta mi a se konsilia ks nartita konstitsționale, ftr® u întreba Ilarlamentsl, ne este a se koüBoka aksm; arat® k® uolitika Isl Cavour este singsra, kare ooate dsne la ținta lor dorințele Italiei. Ara snrijinit mî am sssț'nst — zine „0- pinione“ — ne domnsl Ricasoli ka ssnesorisl nel mal bsn al Isl Cavour, mi serem aksm de la dînssl a sssține anea nolitik®, ns nsmalîn úrinnini s, nîmi’n toate konsenințele sale, nerem si nsi® toat® atențlsnea sa assnra îmnreyisririlor interne ni? assnra relațisnilor ministerislsî ks țeara mi ks Ilarlamentsl.“1 Ferinit ® țeara aleea snde kiar sn ministen'8 ka anei al d-Isî Ricasdlî este nekontenit îmboldit mî îmnins înainte de ziaristik ®, de opiițianea nsblik ® mi Bal de națisnea aneea snd@, kiar kind domnesk ideiele greko- slave, painsnea nsblik ® nsksnoamte ® ori ® kare ssnt ktile legali arin kar! se poate manifesta kttre toat ® Esronami îmnine foințele sale oamenilor de la guBeni ori kari ar fi! Ziarist din Bskstemtlindenen din ța nsblik ®, în No. sen de asitrî, simt foartele linie, întrebare kttre frații noastrî din Moldova: „Domnsl Alessandri II. Msrszî, aktsaimente Iiremedinte al konsilislii mî ministre de finanțe , a dobindîl oare îmntratitenirea ies mare în Moldosa ?“