Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)
1861-11-01 / nr. 305
966 HO” Win,f' u’ NOîî.VîBnE. de moneti (hotels de monnaie) de la ITarismi de la Strasbourg a« nsist, din Isna Isl Islis nîni la Oktobre, si medeane Isni nentri 8 milioane de franil în moneti divisionarii (minsnli) Issenski. Fabrikarea monetelor none Isseiud nentri a cele 100 milioane de stanil se Banslea si BÎrun într’sn an. Nosa monetica assnție trentat la destinajjisnea sa, sare a înlorisi în Tenlisl imneristsî area kare înset, ÎnTet, s’ar resumdi sine periferia sa, astfel ki Tiikslapisnea a toate! Risîel estoniane s’ar gisi, d’az! într’sn an, anropisionati ks snepe, kari astizĭ îl linsesk ks total. Din partea sa, banka Frankei, kare ar libera anjintsi nelskrat (lingots) oelsrilor (fabritelor) franțese de moneti, rindsrî, rindsrî iui ’n missri dsin înaintarea fabrikapisnil, nu se va resimnisi d’o emire de 100 milioane de franti, îmbtrijiti în snapista nsan. Emirea ar fi mki nijjin si mugitoarii, daki ar trebui si se siBiruieaski în termin de mease lane nsmal, uressnsind ki fabrika pisnea monetelor ar astea mi ar trebui si. se faki sforpali mi se dea ne fii kare Ism îndoita kitipime de snejje (monete), de kit a dat ín fabrika pisnea uelor d’mtil 31 milioane.“ „N’apera — aieasta si ’nyelene — si intrimaii ín ammsntele esekspisnii; ns Bemesasnen se kin mi ssnt kare kondipisni trebie si se onereze, maks seami, ssnstitsirea tesasrslsi rssesk mi a bm Tei Franjiet, kamniritorilor mi Bínzitorilor de gris. Lumea komergiale mntte prin numeroase meie dinßi. Te fel se stBtruiesk aieste transakpisul. Heea Te facem ns este de kito stranii monsnere. Ns Bedera într’însa — ssntem d’aveassi metensisne — sn remedii radikale ín contre stríinntoririlor monetarie, de karissiere Franßa în momentul aktsale; dar oneraßisnea monssi noate, amia mi se nare, si sinisteze milt grestatea krisir, modskínd tot d’odati marapantaisie Assieí. Ni este oare d’sisns sune a o rekomanda ksi se kspine ?“ Transampianea, monssi de d ns Horn Rssier, n’am astea oare no s’o facem ks Franjja? Tel nsijin In narte, mi de siksi k’sn a Bantagis mai mare nentri ambele nirpi kontraklanjji. — Apem gnS de Bínzare, kill rekolta noasta a fost foarte fosni mi daki ne d’o narte aBems mare trebsinßi a Binde mi sossi nostrs, ne d’alti narte aBam o trebsingi mi mai mare de bani, de mijloace de schimb. sistem amienta Br’o dati o obasisne ma lesni a dobmdi în sfîruiti o moneti monici a noasin? o moneti nagionale a perel? Kiti înlesnire nentri no d’a da Fran Be niisossi Terealilor noastre mi a miirai ín kontra asisi mi argintii monetar, transformat în moneti nationale ! He okasisne ma bsni d’a organise sistema noastri monetari i nstem amienta Br’o dați? Fabricele de moneti de la Haris mi de la Strasburg ns Bor asea de kit si skimbe timbral mi ne Bor fabrika o moneti identiki ks Tea francesi lskipl (mo» nete) d’argint de 5, 2, 1 mi *, finniy babel de m de 20 mi de 10 franci; Bornriîmî bsksrps a ne fabrika mi moneti mirsnti de arami sas bronz de 10, 5 mi 1 Tentime; kimtigöl Te di neanirat area moneti mirsnti, Baakoneri, Tel aspin în narte, kellsiala fabrika pisni monetelor de argint mi de aur, mi, apantagiS mi mai mare, nekalkslabile, moneta noastri, identiki ks a Franjiei, Banstea Triksla în Franjia, în Italia, în Belgia, în Elneția mi’ntr’o mare parte a Germaniei, flori a nerde nimik din valoarea sa ! Alsniî am skina d’o dali de neksBiinjjele, în care ne afirm d’atita timn prin linsa sne monete mi kiara sne! sisteme monetarie a noastri: ni mal Bom a Bea atitea ksissrî diferite în neari, Ba în’ieta valoarea fiktipi a leslsl kare se skimbi dsni lok mi timn, în kit nimeni ns mite to este snes, kare în Bskstemi! Triksli în niapi ka y8 galbeni, 1/hi nanoleone, mi 1/62 lri tsrienski mi la kasele nsbli Te nsmaî ka 2/63 galbeni 1/ii nanoleone mi 4/243 lire tsrTemli, kare la Briila, la Galatii, la Iamî are o valoare diferiți mi, Te e mai mult, kare, de mi renresinti snitatea sistemei noastre de kalkslare, nici ns estste. E bine! eaii o okasisne a dobmdi o moneti a noastri mi, tot d’o dati, a Binde Terealile noastre ks a Bantanig! Avem sa auinte al nostri la Paris. Niki noamtera instrikuisnile sale dar credem ki misiunea sa trebse si fu a Begia assura intereselor uerei, a profila de toate miansele ocasionali Te ne not înfijsimia evenimentele. Ne tsim boli a întreba, Te a fikst agintele nostri la Paris în îranienistarea akisale? Ni nstem admite kigSBernst Rommiei, trimitind sn aijinte oficiale la kurtea Franței, a Boit nimal akrea o sineken nentri sn om; kontriblabilii ns sunt destul de aBspi a-mi nermite sn asemenea lis; trimiterea «gintelsi nostri la Haris ki banii Staisl si a fost dar sn skon, a fost trimis negre mit nentri interesei jjerei mi d’aTeea ssntem koriBiimi ki domnsi apinte ai nostri la Haris a informat în dați min telegraf ne gsvernsi nostri de marea trebsinjii de Tereali Te are Franya, a intrat tot d’o dați în negociiare, a fikisi Tel nsljin oare kari mousnem; a renresintal gs Bernsl si Franjjei ki noale ksmnira de la noi ki mai mari apantopie ginele Tei linsesk, de kit de la Russia. Trebse si admitem ki a isbistit, sak Tel ns- Bin s’a înTeikat, a negojiia o fransakljisne ks gspernst Frannel uenlis îmnregisrarea aktuale, kare sunt toate nsnlrile de vedere ne înfiuimeazi atitea a pantapie nekalkslabili. Toate acestea trebse si le admitem mi ne mirim nsmal ksm s’a8 nsist face toate »Teste oneragism, firi kansbliksi si afle nimik despre ele, fin si transmire TeBa, fin si Borbeaski mikar mesa striim, fin si se faki Br’o moHsnere mnoarietarilor de gris, kare negre mit ns Ter mai bine de kit si BÎnzi prodsktele lor! Hoate ni se Ba obiekta ki misiunea agin telsi nostrs lingi ksrtea Frangel ns este komeniale Ti nsmal noiitiki. Dar, mi sunt nsntil de ședere nolitik, era de datoria lsi a profita de tmnareoi sfars, Ni îngelesiem, Te fanti noiitiki mai mare ar astea si Bernul gsBernsi nostri, de kit a lega interesele noastre d’ale Frantjei, a intra într’o negociare sas transakîjisne kare negremit trebse si ne atragi smnatiele Frangei nin kari nstem întokim fundamentole d’mtîră ale sasi tratat de komenis venlis Biitor, min kare, siBîrmind sn mare akt de astonomia noastri, fanein Ki Teea te nosedem în drent si l întrebsintim mi’n fanți. Kitî gaBernsi nostri trebse si uitii ki sn drent, Te ns-I eseksli o najjisne, se nerde, sas Tel nspin Ismea se îndoiește de dmssi, zikmnd ki daki ar stea »Test drent l-ar mi eselista, ear fiind ki ns-1 eselisti, se vede ki ni,si ns-1 are. Dar si kisim acestea, de friki si ns ni se ziki ki param în Tenst a face noiitiki mi natriotism în Trobote. O alti obiekßisne, kare noate ni se Ba face, este ki gaBernsi ni bo~iemle a se amesteka In transakijisnile komer iiali, ki lasi mina libern komercianßilor a profila de toate miansele Te le înfiuimeazi eBentiali tißile, ki ns este komnatibile nini ks demnitatea snsî gspern, nini ks minTmnisi de libertatea komerTisI si, ka gsBernsi si se amestece d’adventsi în asemenea transaksisni mi si se faki samsarisi ksiliBatorilor. A Teasl objek- Uisne Bom Tenetao în arlikisl Biitor. (Ba srma). Winlerhalder. VARIETĂȚI. K USIil, „J’y vois plus d’eclat que de reali td.‘, L’empcrenr Joseph II. „Grattez le Busse et vous touverez le „Tartare.“ L’cmpereur Napoleon „Triști ijenri aeia snde ns iuliâ ni'iî „mxkar a sninzsra an om.“ (PESTEL, în momentul smnisurii sale.) X. Politica Rusiei. Polonia.1 (srioare) Denine kimiist amigirilor m’al cinlomagiei Rssia este mai asterniki de kit ori nine. Keterina dar întinde mi mai tare korsele ei, seamsni ne ’n netat korsoflia, ajjîjji likomiile m’ ambigiile, destinde nutrițiile cele mai infernali, krizimile lui inssltele nele mai nenomenite, inokrisia nea mai denlinii figidsielî, amneringiri, nimik nimai nmine neuss în Iskrare, akipindisi de ton,i mi de toate, nini mi kiar de religie. Adsni ne nolonii de religia greagi, if aglpi, fane sa înskris ks diurnii d’a’i ssigiue nin natri zeai de mii de baionete mii ușile a lane o konfederagie m’anere dreuturile lor nolitice de la 1767. Desi zegi miningÎ de mii de Miskall intri în ilolonia mi zene miî, ambasadorii o sosnea în gura mare, destina și a oksna momile llolonilor kara se vor îminotili, in konjsras 13arsosia. Mei kami konsniras kontra renelsî nsrai eras akgm ka mai nainte oameni Brijmamii ai natriei mi rebeli, ni natriojjî, îsbigi mi lingsmißi de Assia, mi kasa ambasadorsisi depeni o săli deskigi nentri konsniratori, neutri inimbiii revelsi, ba regiuieat oksna inomiile regelur. Adunarea era ameninguti, de nu Ba nu imi uroasnerile Katerinei. Renete se gine aksia tare, dar te folos. Heartonski inoBiie uite, un krezind ki Assia salui kindipi aleii kausi, se kombnni boîupelor iei, un ’ufigimi el înssun reintreßiuiea tenii suaumUpÜ mmginind nemai legea Tea mai rea, aTeea kare nedrentinea ne dispidinui2). Dar Rsssia, TTv vtidea" ÍÖT291. 292. 293. 294. 295. kare de Te te nleTi d’aTeea se fane mai kstezitoare, adsui ne totji Brijmainii re í Velsi m’ai Is! Reartorinski, mi’i îndeamni 1 a se konfedera kis torjii Intr’o snire ks dis'iidinjsii, figidsindsie tot ie Boias, mi însămi detronarea Isi Honiatopski. O parte din nobili kadan ksisi, se konfedereazi mi s’adsni la oramsl Radom, unde sneraS a detrona ne Honiatopski, done figidsiala ambasadorsisi. Tot d’odati min maruisii mi kontra marmsri, Rissia misksiemte sosirea omurilor iei, mi kind konfederajii s’adsnari ka se deskali, so bizsci minmi ín karai. La ntia medingi íntri kolonesst kar, mi le di se ssbskrie su akt nlin de Tereri antinayionali, ne kara Boia se’l înfbriimeze lemii ka esneaisnea nagismi întrebi. Nonfederagii refszi mi Boesk si se resnundea aici, dar sentinelele erau la suit, zikind, snre kompletarea deziderii, ki eras karaslo de onoare. Oramsi tot íniins ki omtire, kasa sfalsisi okolil de tsnsrt mi fii karemembri amenintjat de konfiskare, de esil, miliiar de moarte. Din toati adunarea mease membri numai ssbskriseri; «iei laliji ssb skriseri în adevir dar ks bigirî de seami, în sfîrmit konfederamî ne de iutentojiî mki se otireska konßoka o dieli straordinarii în Barșovia. Honiatopski slab de natsralsi se snerie, s’arsnki ear în brasjele Rusiei, mi mimemte mi el konvokarea Dietei. La alegeri ambasadoril rss întinse toate kursele sale. Bani, dekoratiisnt, rigidieli mincinoase, liberali, repoluiionare, konstituijionari, de tot fel» în sfîrmit, nimic n’a negles, lie hugi aiestea mai nnerstindinea alegerile se fiksri subt baionete (ka mi strilsiitsi mi rmosatsi nostri regulament), mi mslgî dintre kandidarjii onozialsmii, fsri în kirni mi uinsjji ks sila în kastelele lor. Ilolonii lsnti ks sirii, mi mske jidef,se fiksri motestiri enerime. Ambasadorii rsno protesluile. „Ama ka „rism, zise Rubiere, dienismle natsreî „mai messi de kit toate formele legale „n’ar fi fost de kindismen o reklama„Uie d’ajsus.“ Dieta în sfîrmit s’adsm în Barsosia, ambasadoril aresteazi ne banii iei maluri.Tinal ai onozijjismi un ’i trimite în Siberia, ssnt metest k’uS inssitat ne JJarina, mi Tere ssnskrierea aktilsi înhuimat konfederirii de la Radom. Assia fikisse ksnoskst, ki ns boiemte de kit libertatea tstilor: ,,ki ’m„mrnteasa nsustea Bodea sin sfimiere „de mirai scrimikati fericirea sasî stat „BeTin kl îngrijirea demnitijgiî ei ns’i „era mai skimm de kit sakra dalc„me a »manitiuii;“ mi d’aieea esila no tóul kari se ’mnotripeas Tererilor iei, m’ameiinua ki Ba da jaf Barsopiei de Ba ma fi onoziaisne. Eu toate acestea kind maremalil Tel mare întrebi adunarea de mimerite, ia Tea dinții întrebare mease glassiî nsmai resusnsemi da; la a dosa întrebare dosi, mi la a trea snsl; atit rsminea mi mmia morneas kreskmte. Isbsti însi a nimi o komisie de meaizeiî de komisari kari adsumdssi kiar în anartamentele miskaiilor, okolii de baionete, fagi mi kigi Ba din minimtrii ksruilor strime , ssnskrisen uluimirea disTictiuuilor. Kit nentri Telelake vestisni desbaterea mergtea foarte încet, din nriTÎni ki mrerism am dovedit-o mai sss, fsnkuionarii miskali, nenstrid fui a sn nas mikar de us Ba fi fost meBbist mi snenalizat în înstrikuisnile lor, ambasador rss ris, care tot mai gisea onozigisul, era sclita Tere ne ’metat deslimiri mi deslegiri noi. D’odati însi sosemte ordin a sfîrmi totst ks ori te nregis. 4e dar se fii aneasti minimi învoire? Slibiiisnea Tea obiTnsiti, frika iea nemetsi. Sloarta ne mainstimi suferi atitea neajsnssiliei se fiTea în Grecia, nu îmboldiți în Franya, kare aksm trimisese mi ea ambasador si si iei trei milioane de franci nentri dipaniyi, ne temessi ki Assia ns’instrigea omtirile din Rolonia, dekiari resbelsi aneia desare kare am aritat ki însămi Frederikazig ki Assia era nerdsti daki TsiTia maî amtenta mease Isni mki. Bitsrim kfeti inokrisie, kiti relegisire mi kiti îndrisneali ! Dar tot d’odat'b kiti slibitisne! Dsn’ atitea mincisni, intrujî, ameninuiri, iii dare de bani, ns noate dobmdi de la diet’s iskilitsrile, anrobarea se voia se aibi. Ill’ and kiar cererea acelii amobiril ns docedem te linisrt slibicisnea iei? De este nsteriki de He ns intri fir’ a fi kiimati? De ie ns nimenite de la sine-uii sarepo fir’ a mai minui alegerile, kim a nemit aksm la noi ne dormi Stirbei! Dar se zik! SiTaci sirmana fs silili a nine no Tsuna se dea snfirman; ea ns kstezi, nim>ts nini aksrn se’l nimeoski de la hi, în sfaruiti ambasadorist acela kare Bizsam kt ksteazi atit de milt, îl vedem d’odati înkremenit întri slibiciunea sa. În Ilolon, Hotoki, H zise: „Vrea merni de„narte domnsle, bagi de seami, lim! „Ilolonii ta Iasi adesea so ’s iea xaina „mi kiar Besta, kind ínsi net nsne mina „ne kimami, ia tots! nano!“ Ali line Ba ksteza si se mimie; zise ambassdorisl. — „Es, zise notokij „ns Bor trece linii-sure-zeie zile, mi „boI H în kansl sneî konfederiri kontra „totslsî ie fail aksm. Eakimi, suit în „mimul, mi nojjl aresta: dar afli ks „ns Bei kuntiga nimik; liniî-zeii de mii „de nolonl se gmdesk ka mi mine.“ Remin, înkremeni ksm am zis, mi ni kstezi se nse mina ne notoki, kare niște nsflin a mi ridikat în adevir stin— darisi rezistinjjiî nitrind Investita konfederare de la Bar. Konfederarea de la Bar a încenut la 1768. Ea isi drent divizi akvila Iloloni kniti, uri inskrinitisnea. „A birsi sas a muri.“ Dar nenorocirile konfederatjilor isii miltemi mari. Regele era kontra lor; ointirile Miskileiutî kare ’nkongisrak kanitala pureau snirea konfederatiilor ks armia nrmia nassionali, iui nsmirsi konfedera U’ilor n’ s’a naist sika mai multele put mii de nobili; kni sireniî ne avind nici un drent, n’aveaS nentri ne si se bați. Turcia a declarat resboisi firi a se întjeleție ma iutii» ks dîmnii, ka se combine lskririle lor. Franiia le a dat în adevir un ajutor de bani vii de kijl-va ofijjeri1 dar tokmaî kind avea» mai mare trebsinjji, prin intrigile doamnei Dubaryl, kade din minister Dska de Choiseul, mrotektoral Iloloniei, ii toate ajutoartle se ksimari. Nobleija kiar era naralizati de divisiunile ce o desbina. Ilissia mi Asstria ssnt metest d’a face sn kordon sanitar nentri cismi bagi pustirile lor în Polonia. Astfel kun federaijil de mi sigsri ki ns not birisi, otirin a lsnia, m’a snila rissinnela lor rsminarea un sklavia natrieî lor. III în adevir, ks toati slibicisnea în care eras kimtigan mslte biravijje, mi vindsri foarte sliimn Rssie), vrajja iin onoarea Sloloniei. Slozija Rssiei era foarte kritiki. Tsrcia deskisese resboisi, konfederatjii de la Bar, însensii lanta un biteas na Miskali, xansl Krimei emind din estlg mi laiid komanda armiilor.Otomane întri^în Serbia cea notsi mi Rs^ia tremsri mm în MoSka. Rssia negre mit este neroisit, sak trebsie se birse ki nsterea armelor. Ncea are alte nsteri mai siliste. Xansi Titanilor se nregitemte se intre în Slolonia; mi Rssia intiind bine ki nsi neate birsi ks armele, varsi asrsi mi xansi moare d’odati otrivit. Konfederatjii ks kiijî va oameni numai lsaseri kastelsi Krakovieb sn fakt strategik din cele mai ssblime, nu birsimele lor amerinjjas foarte. Beii se laie asterika Assie ? Revolți ne kazacii zanorogi kontra noblegii konfederate a Okraniei. Eseuiî kazaci o kred mi aplungi foarte de dinsa mi de asprimea sklaviei, se skoali, ard mi nssliazi totali Suintekle femti însircinale, mi în ioksi fitalpi nsn nisici mi le koase runtecile. Silesli ne cei bmaii a scide ne nobili m’a jsra krsilimi ka mina ln runtecile lor; îi îngroapi mm în gir ul’anoi le taie kanetile. Realifii îi leagi de konaci mi trag în trinuii nentri desrindere; nimirul jertfelor se siki dane anii istorici la doar sute de mii. IlTanoi kind stinsem astfel total în juurul lor, Rssia ii okolemte ki omtire, le ia mizile uiiî înroleazi Intre kazacii regalati, 296. 297, 299. 301. 302. 2_) Diandiujij aei kari gint de relinisat osebit d’ale bisericii nagiunele, 1 Dubary, tinin mi frsmoasi a intrat într’o kasi de nrostitsgiane. Akoio fs kanoskati de kontele Dubary kare o lsi solie uii astfel deveni amanta lai LsdoBÎk al XV, arin inflsinua el skani astokragia Raaeaski mi «aide Holonia, f V * v