Romănulŭ, decembrie 1861 (Anul 5, nr. 335-365)

1861-12-01 / nr. 335

B I N E R I. Va eși în toate filele afar­ă de Lunia­­ri a doua-z­i după Serbătoriă. Abonarea pe unu ana.................................128 lei. -ése Ioni..................................................... Ui __ Tr­ei luni.................................................... 32 _ Pe lună............................. ........n­ ________ Unu exemplariu..................... 24 par înșciințările linia...................................... 1 leu Kr. 335 Anni V. QIABIO POM, COl­BQUI, UTMRID. ■par Pfw—H— 1 DECEMBRE 1861. Lu­mined­u-te si vei fi. Abonarea se face în Bucurescî, la Administra* tiunea Românului, Pasagiul Român No. 1? In județe la domnii Administratori, 1a cot* spondinții diariului și prin posle. In Moldova asemene. In Austria și în cele-l­alte țere­n ti ăi­­ne la direcțiunile postali și la agrnfele de abonați. Pentru județe și Moldova se adauge costul ® portului căte 2 parale de fóiá; era pentru străinăta­te câte 12 par­ de feiä, peste plata abonamentului, XÍa “t­­- -—........— , —*n , —----------— (ARTICLELE TR­IMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriul ti­­pariului Romănulu și Redaptoriulu respund­étoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. Voiesce și vei puté. PRINCIPATELE - A - UNI. 30 Brumar. 12 în drea. Rommil ksnosk atit natriotism­sl mi eroismil ks kare Erpegopinenii mi Montenegrin!’! anin nimîntil lor nagionale kit au­ ssform­ßele cele mari aii denuidirile de fok, de am, de săbii mi de tot felul ce ai în­­durat lui îndsri acel nenorocißi mar­tiri al natriotismslui. Rominii au în­­censt asemenea a ksnoamle — iei ii»pin «inia snerira — ki oamenii kari ns s’ajsli ansi n’allsi în zisa nepoie­ nlitesk, mai kstînd sas mai tirziă, on­ nlitesk foarte slsmn acel res, nenorocit mi­riticit egoism, ini ki tot astfel este ini ks nonoarele, ki napisnile kari ns s’assii sna n’alta în zilele de dsrere lul de nevoie. Rominii uilis­ki sunt în Erßegovina sste de familii kare nici de ger mi de foame ne mai aBind nici kase a s’adinosti, niiT strae a s’akonemi nici ks­te kimnira o­bskipiki de nine. Facem dar anei kitre topi RoraviM lui kitre togi Serbii, Bslgarii, Greciî, kari sînt în aceste s­rîncinate a tinde o mini de frigii nenoro4igiior mar­tiri din Erßegovina, fii care în m­o­­norpisnea aBeril m’a înduririi sale. * Se ns site nimine, “dinarisl Bids- BÎf„ de kare Borbeuite e Barigelia mi fiind ki ns noate da mai milt si se refsse d’a da­lesi mi kiar firfirika sa. Acest anei îl facem asterisaßi de skrisori senile d’akolo m’ansagiim ki­ssnakritrile se fak la d. Dr. în Medicim Athanasovici mi la Adm­i­­nistra pisnea acestei foaie. Nici o uitire nosi m­’acem din Konstantinopole. sistem însi asl­­zi s’afirmim cele 4e am nsblikal în zi­lele acestea desiire fasile m­in kari a treks! 'îestisnea Sniriî, adiki ki’n ademir Iloarta b­ronssese sn gster­­nator, mi miri indenendinie, nentri Moldavia, kamerele lokal­ osebite, Senatsrl mi cele­lalte Iskrirl mins­­nate mi ssblimi, demne de imagina­­pisnea ssblime a Ssblimii ITorgl. GöBernsi din Haris a pro­testat contra istor acestor ssblimi li pi m’a ordinal A ambasadorisisi ses a dekiara ilorgil kl Franga se retrage de la ori­ce desbatere uti-ffli reserpi ksBîntil ges din srmi dsne­le Romini i Bor­da­ne al lor, Aflim inki ki d. Negri a apst o nsrtare Rorameaski mi k’a deklarat norgei ki reissi toate a4ete ssblimiti pi mi aleaki îndati. Aceasti energiki atitudine atit a Franßel kit m’a renreslntantelsl Rommiel as nss ne gîndiri ne Ssblimea Iloarti, mi s’asiksm­ ki s’a ’nlîmnlat ui’aksra kim se ’nlîmnli tot deasna kind repre­­sintantele snel napisnl o represinti ks demnitatea mi tiria snel napisnl libere, kare este ol­rîli a’mi ssspine drentsk­le ks ori 4e n­epis, ki Iloarta a arsnkat în Bosfor toate nretensiu­­nüe sale 4ele ilegali, ka se ne sks­­teaski ne noi d’a le arsnka In Ds­­nire sas în Dîmbo Bigi mi k’a­ssii­ H skris sas ssoskrie snirea simnli ne piaßa Domnitorislsí mi fin níií o altikondißisne. Ni s’asiksri ki Frân­gă «r ii asif ne* né am aia mi noi. ki ni as drentsi striinii si ne dea nici kamere propinciali nici Senatsrl, fiind toate acestea do domenii as­­tonomieî noastre. He kit intim însi, m­’apem oare kare tem­eis a ne krede bine înformatî, mtirea dați de 8 n­i­­rea ki d. Negri a sosit la Iami este gremiti mi dsranealsî nîm erl­in­­ki era tot în Stambil. Intim­ie 4e apem din Italia le re­­urods4e­n mai la Bale unde se Ba Bedea ki, de mi desbaterea a fost kildsroasi, ministerist însi a emit triumfilor. London, 1 Deuembre. O edigis­­m­e ssntem­entarii a gazetei oficiiale ns­­bliki nom­irea de esnortare nentri m­af de nimici, saliiri, nitrat de so­ds mi nscioasi; aneasti nom­ire aîu­­venit la 30 Noembre. Nivelele dens srms de la Newyork sunt de la 20 Noembre. Ziariele year­­ks a dovedi­ts arestarea komisarilor separatistî n’ar fi de loc o ksikare a drentslsî gingilor mi ner înaintarea mi gratifikarea ksnitanslsi Wilkes n­entrs kondsita sa energiki. Komisarii se­­paratistilor se afls ka m­isoniiri în ce­tatea Warren. Jefferson Davis a fost ales de premedinte mi Stephens de Bine-nremedinte al konfederatism­i a­­mjudoBi nentri durata de mease ani. Torino, 2 Decembre. Miniștrii au asistat la o adunare a maiorităgii de­­nstagn­o!’. D. Ricasoli a dat desu­miri assura Neanolit un­ assu­ra brigangilor konnentrali In Basalikata un­ ’n loksiiie de lings fruntaria nanale. în urma unei învoiri, trsnele francese vor da o koonerare energiks nentri ssnrimerea brigantismslsi la fruntarie. — Majorita­­tea a luat denisiunea d’a resninge sn Bot de ne’nkredere — ln medinga ka­­merei de la 30 Noembre s’a sotat mroieku­l de lege, atingător de desfiin­­țarea regstsrelor feudale în Lombardia k’o majoritate de 177 kontra 26 bo­­tari­ La ordinea zilei era m­onsnerea domniloi Pisanelii pentri încetarea noselor legi jsstigiarie ale Neanolii. d. d’Ondes Reggio a verst întinderea a­­nesteî messre mi assnna Sinilie­. D. Minghetti a declarat formale ki, ne kst timn Kamera ns Ba fi Botat înce­tarea, Ba­lskra ka ksnd legea ar fi fost respînsă. Hronsnerea domnilor Baldachiui mi Carracciolo d’a diski’a acest m­d­ekit de lege nsmaî atunci, ksnd komisiunea nentrs întroducerea noselor legi Ba fi nsmits, a fost înks­ BÜngats. Domns Allievi interneleazs atingstor de rsntsra relagis mitor di­­plomatice ks Snania mi întreabs daks d. Ricasoli noate înfsgîmia doksmen­­tele respektive. D. Ricasoli fsgidse­­mte ks­ie Ba nresinta în skurt timp. D. Mandois Albanese zice: Eri s,a in­stiiiipat demisiunea sa si denstat a­­kssat de ideîe antinagionali. Daks a zecea parte din ceea ce se vorbemte atingstor d'sn alt denstat, ar fi ade­­verat, dekorsi Kamereî n’ar mai as­­tea se-1 lase în sinsl ei; d’acea*a 5 usee ks Kamera se cears doksmen­­­tele relative mi se nimeasks o komi­­sisne, komissi de ne-neanolitani nen­tri cercetarea dokumentelor. Domns d’Ondes Reggio­ns akords Kamereî drentsi d’a densita sn denstat din sî­­nsi ses, d’acea resninge m­onsnerea domnsisî Mandois. Il remedintele cere ka d’o kam dats se se sssnendi m­o­nsnerea; la aceasta se îndoiește dom­­nul Mandois. — Interne lagisnea dom­nslsi Mandois a fost atingstoaris de denstatsl Toffano, kare dens komsni­­kagisnea nremedintelsi Kamereî a în­­figimiat sn relisis, cerînd a se uimi o komisiune spre cercetarea afacerii sale; d’acea­ a interne lagisnea d-lsi Mandois a fost amînatl nici dsna> se­ Bîrmita cercetare. Torino, 3 Decembre. în medinga de erî a Kamereî era la ordinea zilei interne larea atingitoarii de cestisnea ro­mani mi de starea iikisrilors în m­o­ Biacele neanolitane. Domus Ferrari a întrebat ce s’a fikst nim alsm nentri Roma? kici els­eede ksm ki tot ressi­­ratsi se reduce la trei dokumente, la trei komnosipism­ skrise,­ la trei eristole nartikslar­e, a kirora kom­indere se poate resima în aceasta: Dorim a merge kit mai kariad la Roma, kare ne este neo­­norat trebsiniioosi. Uli kare fs resnsn­­ssi imneratslaí Nanoleone ? Ki­liana­us se afli disnss a intra în asemenea ne­­gogiiri. Spre onoarea coroanei nota domnilsî Rikasoli ns era ssnskrisi de rege. Ksi se kspine a tata assura a­­facerilor interne ale bisericei? Firn ’n­doiala Hanilor. — Ksm a nsist mînistrul Italiei se sism­a acest rol; datoria lsi era a s’oksna de nolitiki. He scie el, mi ce intim noi togi, daka nsterea 1ri­­measm­a mi nsterea snirii sale a flanei se not saS ns akorda îram­esni?— Ass­una frassi: „Biserika liberi în statul li­ber,a domnit Ferrari o serei. N’avem nici o biseriki liberi, nici un stat liber, nici tilim într’o stare escenyionale Cavour a proklamat, cismn enoria aue­­sirilor, nosi principis al decentralism­l. S’a vorbit atunci de regiune; dar togi as sim­lit trebuinga snei organisiri sta­bile, spre a face nonoarele atit de fe­ricite, în kit se mai rosti amtenta în abdare kipi-Ba ani zisa cea mare. Fer­rari între ahi, daki miniștrii as deslegat aceasti ceslisae? Ni meksnosk de lok, suineazi el, cea-a ce as fikst lokoteningiî mi mi­nistul, dar ce ressirat am dobîndit? Es sa oratn k’o n­onoragisne d’o jimitate de milion de loksitori, kizst în rindsi snsi oram inovincial, ka Cosenza, este obligat a da askihtare snsi oram mik, ki este guvernat de oameni ce nu sunt în stare a­ridică iesi, fiind ki ns ksnosk nici loksi, nici moravurile, nici oamenii. Daki msnßni Ssciilsi ns sunt liberi, ka­­lea la Roma no este înkisi. Krez, si­­mpazi oratorisi, ki kalea de la Ma­genta mi de la Solferino mai este des­­kisi, dar mi acea de la Marsala, Millazzo mi Palermo trebue se fii deskisi. Bri­­gantismul poate fi stîrnit, iau prca îm­­lesnu­icirea știrii Neanolii prin leg­ bsne, în genere prin suloatarea diktatsiel hi Garibaldi, sas urigtr’o­nstei, armați de ajsus de denslagî as ce­­ rst, dar in dernert, messre energice. Miniștrii se us se ’urnele assnra brigan­ tismilsî. Brigangiî as o base strate­­giki mi 100 briganßi not resist« la 1000 soldați. în sfîrmit domnul Ferrari face un tablou snu­mîntitorii despre starea Iskririlor la Neanole. D. Alfieri desanrobi kondsita d-lsl Ricasoli, fiind ki n’a reksnoskst în des­­tsl difiksltißile atingitoarte de Roma, mi ansme fagi ks FranciB, mi termini ks sneranya ki d. Ricasoli Ba asiksra katolicismsl, ki biserika romani bb fi resnektati. D. Massari este de nirere ki Italia se noate kouslitsi mi firi Ro­ma, ki este o trebsinßi srginte a orga­­nisa administragîsnea din îutrs, aceasta este singsrsl mizlok d’a Bindeka relele I- taliei. Kind d. Massari sssgins ki Nea­nole este bine administrați mi dete gs~ Bernslsi Botsl seS de ’nkredere, fs în­­trersnt în mai mslte rmdsri de skomote. Domns Masolino a kombitst alianga fran­cosé. Este nrobabile ki Garibaldi Ba asiste la medince de mine. Torino, 4 Decembre. în aduna­­rea sa de erî, majoritatea Kamereî a luat decisiunea a trece la ordine de zi molivati, spre a confirma otirîrea medingei de la 26 Martis, în uripinga cestisniî romane, înkredingati fiind ki Ministerisl bu kontinsa în kondsita sa nagionale mi u organisarea rega­­tilsi. în medinga Kamereî de erl, dom­ni Masolino termini kiBîntsl sek în­­censt­a lalli­eri mi trage konkissis­­nea, ki gSpertisi nentri statorika sa încredere în amb­igia Francei sas ki mi-a st­at datoria sa, sas ki ns no­­sede in destili inteligingi snre a ks­­noamte treb singele gerei, sas ki se nsne în disnosigisnea snei asteri strii­­ne. — vorbind de Roma, oratorisl cer­­ki a dovedi ki o indenendingi sai­­rit sale ar fi ks ustingi mi fin nste­­re limenski, anci ki nici liana, nici Francisk II nu sprijine brigantismul, ci ki aceasta se face numai din par­­tea Francei (Aci oratoriul este între­­r­ut de nremedinte.) Dsin aceasta termini es deklaragisnea ki Ministe­­risl a dat, atit în cestisnea esterni bit mi in cea interni, doBezî de ne­­kan­acitatea sa nolitiki, m­in srmare m­onsngii votsi ses de ne’nkredere nentri gSBernsl aktsale. Akim încene domns profferio, k’o espresisne de ne’nkredere în con­tra Francei, desanrobi ne domni Ri­ casoli ki n’a dat asksltare inBegits­­relor Isi Garibaldi ksm iistem merge la Roma; desanrobi asemenea kon­ dsita gSBernslsi nentri molicîsnea ce a aretat în armarea gerei oii nentri îngratitudinea în contra nalr­ogilor mi deliiari ki Italia­ns poate fi kreati de kit m­intr’o­nstere aktivi mi de fa­gi a toatei nagisneî, în sfîrmit kon­­damni ce s’a filist în administragis­­ne, niminte mi mromsigirile nejisti­­fikabili, Borbemte de nerind sielele în ramurile noligiei mi js dekitorieî, de neajsnssi instrikgisniî nsblice mi bo­­iemte mai bine se taki despre ali­­gele firiangelor. El cere konfiskarea momielor eklesiastice, spre a astea s­­inisra imnositele ajunse atit de grele. DIns aceasta oratorisl ssnsne snei kritice seBere skrisoaria domnilsi Ri­casoli kitre ksrtea romani mi termi­ni ks însitarea, ka, In lok d’a face anei la diuiomagii, se ia mai bine în snanimitate armele, mi firi a rimne alianga stnini, se ns se sinsii iei, m­eserpinds­mî indenendinga; aceasta singuri este kalea la Roma­ni la Be­­negia. La sfîrmitsl medinyeí gSBernsl de­­nsne aktele atingitoarie de Snania. Kalkutta, 3 Noembre. Aici a so­sit nsBela desnre moartea Lordslsi Elgin. Bombay, 12 Noembre. Allakabad a fost destinat nentrs reraedinga gs- Bernslsî nroßincielor nord-veste. La Kabsl xolera a încetat. Domns Rich­mond Shakespeare, aginte In India centrale, a msrit. FRAGMENTE DE STUDIE POLITICE. iii. „Poporul”, convinsă că uitarea și desprețul­ drepturilor­ naturale ale o­­mului simtă singurele cause ale ne­­fericirilor­ lumii, a otârîtă a espune într’uă declarare solemne drepturile sele sacre și nealienabili, pentru ca toți cetățiănii, putândă compara nein­­cetatu actele guvernului cu scopul­ ori­­cării instituțiuni sociale, se nu se la­se nici uă dată oprime și avili prin tirania, pentru ca poporulă se aibă totă de una înaintea ochilor ă sei ba­­șile libertății și fericirii sele, magistra­­tură regula detorțeloră sele, legislator­i­ulă obiectul­ misiunii sele. „Scopul­ societății este fericirea comune. „Drepturile sele suntă egalitatea, libertatea, șicuretatea proprietatea. „Toți omenii sunt­ egali prin na­tură și înaintea legii. „Toți cetațianii suntă de uă­po­trivă admisibili la funcțiunile publice. Poparele libere nu cunoscă alte mo­tive de preferință în alegerile loră, de cătă virtuțile și talentele lor”. „Dreptul­ d’a manifesta cugetarea și opiniunile sele, stă prin calea pre­sei scă prin ori ce altă modă, d’a s’a­duna pacifice, liberală esercițiă ală cultelor­, nu potă fi oprite. „Nimini nu trebue se fia acusată arestată, nici închisă, de cătă în ca­șurile determinate de lege și după formele prescrise de dînsa. Ori­care cetățianu chiămatășeă rădicată de au­toritatea legii trebue se se supună îndată, devine culpabile prin resistență. „Ori­ce actă esercitată contra u­­nui omă, afară din coșurile preved­ute și fară formele determinate de lege, este arbitrariă și tiranică; acelu-a con­tra cărui­ a sară cerca a­lă esercita prin violențâ, are dreptul ă d’a-Jă res­pinge cu puterea,

Next