Romănulŭ, decembrie 1861 (Anul 5, nr. 335-365)
1861-12-01 / nr. 335
B I N E R I. Va eși în toate filele afară de Luniari a doua-zi după Serbătoriă. Abonarea pe unu ana.................................128 lei. -ése Ioni..................................................... Ui __ Trei luni.................................................... 32 _ Pe lună............................. ........n ________ Unu exemplariu..................... 24 par înșciințările linia...................................... 1 leu Kr. 335 Anni V. QIABIO POM, COlBQUI, UTMRID. ■par Pfw—H— 1 DECEMBRE 1861. Luminedu-te si vei fi. Abonarea se face în Bucurescî, la Administra* tiunea Românului, Pasagiul Român No. 1? In județe la domnii Administratori, 1a cot* spondinții diariului și prin posle. In Moldova asemene. In Austria și în cele-lalte țeren ti ăine la direcțiunile postali și la agrnfele de abonați. Pentru județe și Moldova se adauge costul ® portului căte 2 parale de fóiá; era pentru străinătate câte 12 par de feiä, peste plata abonamentului, XÍa “t- -—........— , —*n , —----------— (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriul tipariului Romănulu și Redaptoriulu respundétoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15 Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. Voiesce și vei puté. PRINCIPATELE - A - UNI. 30 Brumar. 12 în drea. Rommil ksnosk atit natriotismsl mi eroismil ks kare Erpegopinenii mi Montenegrin!’! anin nimîntil lor nagionale kit au ssformßele cele mari aii denuidirile de fok, de am, de săbii mi de tot felul ce ai îndurat lui îndsri acel nenorocißi martiri al natriotismslui. Rominii au încenst asemenea a ksnoamle — iei ii»pin «inia snerira — ki oamenii kari ns s’ajsli ansi n’allsi în zisa nepoie nlitesk, mai kstînd sas mai tirziă, on nlitesk foarte slsmn acel res, nenorocit miriticit egoism, ini ki tot astfel este ini ks nonoarele, ki napisnile kari ns s’assii sna n’alta în zilele de dsrere lul de nevoie. Rominii uiliski sunt în Erßegovina sste de familii kare nici de ger mi de foame ne mai aBind nici kase a s’adinosti, niiT strae a s’akonemi nici kste kimnira obskipiki de nine. Facem dar anei kitre topi RoraviM lui kitre togi Serbii, Bslgarii, Greciî, kari sînt în aceste srîncinate a tinde o mini de frigii nenoro4igiior martiri din Erßegovina, fii care în monorpisnea aBeril m’a înduririi sale. * Se ns site nimine, “dinarisl Bids- BÎf„ de kare Borbeuite e Barigelia mi fiind ki ns noate da mai milt si se refsse d’a dalesi mi kiar firfirika sa. Acest anei îl facem asterisaßi de skrisori senile d’akolo m’ansagiim kissnakritrile se fak la d. Dr. în Medicim Athanasovici mi la Administra pisnea acestei foaie. Nici o uitire nosi m’acem din Konstantinopole. sistem însi aslzi s’afirmim cele 4e am nsblikal în zilele acestea desiire fasile min kari a treks! 'îestisnea Sniriî, adiki ki’n ademir Iloarta bronssese sn gsternator, mi miri indenendinie, nentri Moldavia, kamerele lokal osebite, Senatsrl mi celelalte Iskrirl minsnate mi ssblimi, demne de imaginapisnea ssblime a Ssblimii ITorgl. GöBernsi din Haris a protestat contra istor acestor ssblimi li pi m’a ordinal A ambasadorisisi ses a dekiara ilorgil kl Franga se retrage de la orice desbatere uti-ffli reserpi ksBîntil ges din srmi dsnele Romini i Bordane al lor, Aflim inki ki d. Negri a apst o nsrtare Rorameaski mi k’a deklarat norgei ki reissi toate a4ete ssblimiti pi mi aleaki îndati. Aceasti energiki atitudine atit a Franßel kit m’a renreslntantelsl Rommiel as nss ne gîndiri ne Ssblimea Iloarti, mi s’asiksm ki s’a ’nlîmnlat ui’aksra kim se ’nlîmnli tot deasna kind represintantele snel napisnl o represinti ks demnitatea mi tiria snel napisnl libere, kare este olrîli a’mi ssspine drentskle ks ori 4e nepis, ki Iloarta a arsnkat în Bosfor toate nretensiunüe sale 4ele ilegali, ka se ne sksteaski ne noi d’a le arsnka In Dsnire sas în Dîmbo Bigi mi k’assii H skris sas ssoskrie snirea simnli ne piaßa Domnitorislsí mi fin níií o altikondißisne. Ni s’asiksri ki Frângă «r ii asif ne* né am aia mi noi. ki ni as drentsi striinii si ne dea nici kamere propinciali nici Senatsrl, fiind toate acestea do domenii astonomieî noastre. He kit intim însi, m’apem oare kare temeis a ne krede bine înformatî, mtirea dați de 8 nirea ki d. Negri a sosit la Iami este gremiti mi dsranealsî nîm erlinki era tot în Stambil. Intimie 4e apem din Italia le reurods4en mai la Bale unde se Ba Bedea ki, de mi desbaterea a fost kildsroasi, ministerist însi a emit triumfilor. London, 1 Deuembre. O edigisme ssntementarii a gazetei oficiiale nsbliki nomirea de esnortare nentri maf de nimici, saliiri, nitrat de sods mi nscioasi; aneasti nomire aîuvenit la 30 Noembre. Nivelele dens srms de la Newyork sunt de la 20 Noembre. Ziariele yearks a dovedits arestarea komisarilor separatistî n’ar fi de loc o ksikare a drentslsî gingilor mi ner înaintarea mi gratifikarea ksnitanslsi Wilkes nentrs kondsita sa energiki. Komisarii separatistilor se afls ka misoniiri în cetatea Warren. Jefferson Davis a fost ales de premedinte mi Stephens de Bine-nremedinte al konfederatismi amjudoBi nentri durata de mease ani. Torino, 2 Decembre. Miniștrii au asistat la o adunare a maiorităgii denstagno!’. D. Ricasoli a dat desumiri assura Neanolit un assura brigangilor konnentrali In Basalikata un ’n loksiiie de lings fruntaria nanale. în urma unei învoiri, trsnele francese vor da o koonerare energiks nentri ssnrimerea brigantismslsi la fruntarie. — Majoritatea a luat denisiunea d’a resninge sn Bot de ne’nkredere — ln medinga kamerei de la 30 Noembre s’a sotat mroiekul de lege, atingător de desființarea regstsrelor feudale în Lombardia k’o majoritate de 177 kontra 26 botari La ordinea zilei era monsnerea domniloi Pisanelii pentri încetarea noselor legi jsstigiarie ale Neanolii. d. d’Ondes Reggio a verst întinderea anesteî messre mi assnna Sinilie. D. Minghetti a declarat formale ki, ne kst timn Kamera ns Ba fi Botat încetarea, Balskra ka ksnd legea ar fi fost respînsă. Hronsnerea domnilor Baldachiui mi Carracciolo d’a diski’a acest mdekit de lege nsmaî atunci, ksnd komisiunea nentrs întroducerea noselor legi Ba fi nsmits, a fost înks BÜngats. Domns Allievi interneleazs atingstor de rsntsra relagis mitor diplomatice ks Snania mi întreabs daks d. Ricasoli noate înfsgîmia doksmentele respektive. D. Ricasoli fsgidsemte ksie Ba nresinta în skurt timp. D. Mandois Albanese zice: Eri s,a instiiiipat demisiunea sa si denstat akssat de ideîe antinagionali. Daks a zecea parte din ceea ce se vorbemte atingstor d'sn alt denstat, ar fi adeverat, dekorsi Kamereî n’ar mai astea se-1 lase în sinsl ei; d’acea*a 5 usee ks Kamera se cears doksmentele relative mi se nimeasks o komisisne, komissi de ne-neanolitani nentri cercetarea dokumentelor. Domns d’Ondes Reggions akords Kamereî drentsi d’a densita sn denstat din sînsi ses, d’acea resninge monsnerea domnsisî Mandois. Il remedintele cere ka d’o kam dats se se sssnendi monsnerea; la aceasta se îndoiește domnul Mandois. — Interne lagisnea domnslsi Mandois a fost atingstoaris de denstatsl Toffano, kare dens komsnikagisnea nremedintelsi Kamereî a înfigimiat sn relisis, cerînd a se uimi o komisiune spre cercetarea afacerii sale; d’acea a interne lagisnea d-lsi Mandois a fost amînatl nici dsna> se Bîrmita cercetare. Torino, 3 Decembre. în medinga de erî a Kamereî era la ordinea zilei interne larea atingitoarii de cestisnea romani mi de starea iikisrilors în mo Biacele neanolitane. Domus Ferrari a întrebat ce s’a fikst nim alsm nentri Roma? kici elseede ksm ki tot ressiratsi se reduce la trei dokumente, la trei komnosipism skrise, la trei eristole nartikslare, a kirora komindere se poate resima în aceasta: Dorim a merge kit mai kariad la Roma, kare ne este neonorat trebsiniioosi. Uli kare fs resnsnssi imneratslaí Nanoleone ? Kilianaus se afli disnss a intra în asemenea negogiiri. Spre onoarea coroanei nota domnilsî Rikasoli ns era ssnskrisi de rege. Ksi se kspine a tata assura afacerilor interne ale bisericei? Firn ’ndoiala Hanilor. — Ksm a nsist mînistrul Italiei se sisma acest rol; datoria lsi era a s’oksna de nolitiki. He scie el, mi ce intim noi togi, daka nsterea 1rimeasma mi nsterea snirii sale a flanei se not saS ns akorda îramesni?— Assuna frassi: „Biserika liberi în statul liber,a domnit Ferrari o serei. N’avem nici o biseriki liberi, nici un stat liber, nici tilim într’o stare escenyionale Cavour a proklamat, cismn enoria auesirilor, nosi principis al decentralisml. S’a vorbit atunci de regiune; dar togi as simlit trebuinga snei organisiri stabile, spre a face nonoarele atit de fericite, în kit se mai rosti amtenta în abdare kipi-Ba ani zisa cea mare. Ferrari între ahi, daki miniștrii as deslegat aceasti ceslisae? Ni meksnosk de lok, suineazi el, cea-a ce as fikst lokoteningiî mi ministul, dar ce ressirat am dobîndit? Es sa oratn k’o nonoragisne d’o jimitate de milion de loksitori, kizst în rindsi snsi oram inovincial, ka Cosenza, este obligat a da askihtare snsi oram mik, ki este guvernat de oameni ce nu sunt în stare aridică iesi, fiind ki ns ksnosk nici loksi, nici moravurile, nici oamenii. Daki msnßni Ssciilsi ns sunt liberi, kalea la Roma no este înkisi. Krez, simpazi oratorisi, ki kalea de la Magenta mi de la Solferino mai este deskisi, dar mi acea de la Marsala, Millazzo mi Palermo trebue se fii deskisi. Brigantismul poate fi stîrnit, iau prca îmlesnuicirea știrii Neanolii prin leg bsne, în genere prin suloatarea diktatsiel hi Garibaldi, sas urigtr’onstei, armați de ajsus de denslagî as ce rst, dar in dernert, messre energice. Miniștrii se us se ’urnele assnra brigan tismilsî. Brigangiî as o base strategiki mi 100 briganßi not resist« la 1000 soldați. în sfîrmit domnul Ferrari face un tablou snumîntitorii despre starea Iskririlor la Neanole. D. Alfieri desanrobi kondsita d-lsl Ricasoli, fiind ki n’a reksnoskst în destsl difiksltißile atingitoarte de Roma, mi ansme fagi ks FranciB, mi termini ks sneranya ki d. Ricasoli Ba asiksra katolicismsl, ki biserika romani bb fi resnektati. D. Massari este de nirere ki Italia se noate kouslitsi mi firi Roma, ki este o trebsinßi srginte a organisa administragîsnea din îutrs, aceasta este singsrsl mizlok d’a Bindeka relele I- taliei. Kind d. Massari sssgins ki Neanole este bine administrați mi dete gs~ Bernslsi Botsl seS de ’nkredere, fs întrersnt în mai mslte rmdsri de skomote. Domns Masolino a kombitst alianga francosé. Este nrobabile ki Garibaldi Ba asiste la medince de mine. Torino, 4 Decembre. în adunarea sa de erî, majoritatea Kamereî a luat decisiunea a trece la ordine de zi molivati, spre a confirma otirîrea medingei de la 26 Martis, în uripinga cestisniî romane, înkredingati fiind ki Ministerisl bu kontinsa în kondsita sa nagionale mi u organisarea regatilsi. în medinga Kamereî de erl, domni Masolino termini kiBîntsl sek încensta lallieri mi trage konkissisnea, ki gSpertisi nentri statorika sa încredere în ambigia Francei sas ki mi-a stat datoria sa, sas ki ns nosede in destili inteligingi snre a ksnoamte treb singele gerei, sas ki se nsne în disnosigisnea snei asteri striine. — vorbind de Roma, oratorisl cerki a dovedi ki o indenendingi sairit sale ar fi ks ustingi mi fin nstere limenski, anci ki nici liana, nici Francisk II nu sprijine brigantismul, ci ki aceasta se face numai din partea Francei (Aci oratoriul este întrerut de nremedinte.) Dsin aceasta termini es deklaragisnea ki Ministerisl a dat, atit în cestisnea esterni bit mi in cea interni, doBezî de nekanacitatea sa nolitiki, min srmare monsngii votsi ses de ne’nkredere nentri gSBernsl aktsale. Akim încene domns profferio, k’o espresisne de ne’nkredere în contra Francei, desanrobi ne domni Ri casoli ki n’a dat asksltare inBegitsrelor Isi Garibaldi ksm iistem merge la Roma; desanrobi asemenea kon dsita gSBernslsi nentri molicîsnea ce a aretat în armarea gerei oii nentri îngratitudinea în contra nalrogilor mi deliiari ki Italians poate fi kreati de kit mintr’onstere aktivi mi de fagi a toatei nagisneî, în sfîrmit kondamni ce s’a filist în administragisne, niminte mi mromsigirile nejistifikabili, Borbemte de nerind sielele în ramurile noligiei mi js dekitorieî, de neajsnssi instrikgisniî nsblice mi boiemte mai bine se taki despre aligele firiangelor. El cere konfiskarea momielor eklesiastice, spre a astea sinisra imnositele ajunse atit de grele. DIns aceasta oratorisl ssnsne snei kritice seBere skrisoaria domnilsi Ricasoli kitre ksrtea romani mi termini ks însitarea, ka, In lok d’a face anei la diuiomagii, se ia mai bine în snanimitate armele, mi firi a rimne alianga stnini, se ns se sinsii iei, meserpindsmî indenendinga; aceasta singuri este kalea la Romani la Benegia. La sfîrmitsl medinyeí gSBernsl densne aktele atingitoarie de Snania. Kalkutta, 3 Noembre. Aici a sosit nsBela desnre moartea Lordslsi Elgin. Bombay, 12 Noembre. Allakabad a fost destinat nentrs reraedinga gs- Bernslsî nroßincielor nord-veste. La Kabsl xolera a încetat. Domns Richmond Shakespeare, aginte In India centrale, a msrit. FRAGMENTE DE STUDIE POLITICE. iii. „Poporul”, convinsă că uitarea și desprețul drepturilor naturale ale omului simtă singurele cause ale nefericirilor lumii, a otârîtă a espune într’uă declarare solemne drepturile sele sacre și nealienabili, pentru ca toți cetățiănii, putândă compara neincetatu actele guvernului cu scopul oricării instituțiuni sociale, se nu se lase nici uă dată oprime și avili prin tirania, pentru ca poporulă se aibă totă de una înaintea ochilor ă sei bașile libertății și fericirii sele, magistratură regula detorțeloră sele, legislatoriulă obiectul misiunii sele. „Scopul societății este fericirea comune. „Drepturile sele suntă egalitatea, libertatea, șicuretatea proprietatea. „Toți omenii sunt egali prin natură și înaintea legii. „Toți cetațianii suntă de uăpotrivă admisibili la funcțiunile publice. Poparele libere nu cunoscă alte motive de preferință în alegerile loră, de cătă virtuțile și talentele lor”. „Dreptul d’a manifesta cugetarea și opiniunile sele, stă prin calea presei scă prin ori ce altă modă, d’a s’aduna pacifice, liberală esercițiă ală cultelor, nu potă fi oprite. „Nimini nu trebue se fia acusată arestată, nici închisă, de cătă în cașurile determinate de lege și după formele prescrise de dînsa. Oricare cetățianu chiămatășeă rădicată de autoritatea legii trebue se se supună îndată, devine culpabile prin resistență. „Orice actă esercitată contra unui omă, afară din coșurile prevedute și fară formele determinate de lege, este arbitrariă și tiranică; acelu-a contra cărui a sară cerca ală esercita prin violențâ, are dreptul ă d’a-Jă respinge cu puterea,