Romănulŭ, februarie 1862 (Anul 6, nr. 36-39)
1862-02-05 / nr. 36-37
ROMANUL!) ^ FEVRUARIU. sesssss 107 persone pe verile uitezi anume. Kontestiri a fostu ku neputinții a se fane, kini kindă mergea cineva din partea opuși uelor, înskrimi a-i kontesta, d. Prefekta îi areta ki este elu însămi kontestatü mi astfel in togi neî n ar fi putută kontesta fiindă opriți d’a kontesta miei, înskrimi renmeau buni alegitori. Afari<Bd’aués la Tribunalele afigară aste însirieri amia de în sekretű înaită niminea nu le putea iuti spre a le putea kontesta. D. Margiloman uitește o ordine a d-lui Ministru prin care in alti 'festiune deklari acelu trib de învisitori ale mi întrebi ne garanții mai pute ii ku unu asemine tribunale? S’a înskrisă pe liste slugi, ómeni servili, demoralisați mi pre auestua eu interesulu konservatoriloră de kare vorbia d. G. M. Sturzia? Auesta au ei de konservatu? 1. D. Gika a zisă ki unu ministru nu pote kunostie pe toți funkționarii ne întrebuințezi, pre bine, daru d-lui a protestată împreuni ku noi kontra aceloră funkționari ne încongiuraui, in timpulu Kiimikimiei, kolegieie elektorali ku baionete mi asti-zi totă d-luî pune în funkțiune paiei óineui, prekumu este mi direktoriulu prefekturei kare a fostă esklusu din Kamen la 59 Hindu ki fusese alesă akasi la d. Prefektu intr’une modă ilegale, mi karé dupine s’a alesă Domnitoriulă a kutezalu a tine în publiku ki anésti alegere nu va dimii nini 15 zile.Partea drepti miniurousă întrerupe pe d. Margiloman, d-lui urmezi). D. Ministru ală justiției ne spune ki o prelungită termenulă konstatiriloru, dară, dupi kuinu espliki Tribunalele, numai pentru inscrierile fikute în ultimele zile, mi pentru anea a s’ami trimis la mini— stemă are 20 de petițiuni pe care Trib zine ki n’a avută timpii a le nemeta. Terminind d. I. Margiloman deklari ki de sevoră conserva aceste liste ilegale fikute, d-lui socotenite de onorea sea a se retrage din trînsele. D. Katargiu mulțimeinte biuroului ki a oprită d’a se vorbi de Domnitoriu, kini ar trebui se reuiii mai presusu de diskusiurií. Ministeriul de ani mi va respunde la ori ne întrebare. D. D. Gulia, spre respunsii la nele zise de d. Margiloman, deklari ki nu numește ministru pe suprefecți, ni-i întiremte dupi recomandarea prefektului, anésta a fikutu mi astizĭ. La 59 d-lui n’a kombi tutu, zine, pe funkționari ni un principiu. D. Gika adauge ki n’adresată d-lui listele, ni unii funnkționari, pentru care mi fikuse raportă se lă destilue, mi kare prin urmare nu-lu putea ajuta d’ar fi voită a falsifika listele. D. I. Vernesku adiki nimte zise ale d-lui D. Gika, ki adiki kamera nu póte judika akusirile în gestiunile sisteloră, de ore ne nu suntă mi akusații fați, mi adune aminte ki în aiti împrejjurare asemenea anestica kmdă d. Yernesku susținea anesta Adunare mi d. Gika nu erau d’asti opiniune. D. Yernesku adauge ki nu nere se condamne nimeni fin nernetare, din kontra neră o nernetare riguroși kontra funkționariioru ne a fikutu ilegalitiți în konfekționarea listeloru. Anesta mi numai anesta neră d-loră. Venindă apoi la zisa d-lui G. M. Sturzia ki se împuți konservatorii oră falsifikarea listeloru, d. Vernesku ariti ki nu s’a fikută de lokă anosti imputare konservatorilor ă, adiki majoritițiî kamerei. D. G. M. Sturza a vorbită de ilegalitiți ne s’a komisă în Moldova mi a zisă ki s’a komisă luptă ministeriale liberale; d. Vernesku, referindu-se la anele monstruóse ilegalitiți ne a uitată, Intrebi nine era la guvernă akumă kindă s’a fikată aueste monstrie si tiți ? Urmindă argumentarea sea mai departe, d. Vernesku areti kumula muna aplikare a konvențiunii s’a komisă mulțime de ilegalitiți în konfekționarea listelor din țara Rominéski, mi íntrebi din nou nine era a- i tonni la putere? ore liberalii? Nu, ni vestita kiimikimii. Prin urmare prin ni; uuidatorii kilkare s’a l’ikutu nu de toți konservatorii, nu de unii din konservatori. D. Vernescu adauge apoi ki mi d. Ion Giba mi toti adunarea (drepti mi stingi) suntu konservatori, diferința e numai ne voemte a konserva fii kare. Trebindu la cele zise de d. Sturzia in privința reformei elektorale, d. Vernesku arați ki neî ne aăstiruită pentru acesti reformi nu mai suntu pe bimele ministeriale mi ki d-lui nu pote primi ki tote ministeriele bugeti la unu feică, kită pentru obiekțiunea ki dup’o reformi elektorale ar trebui disoluți adunarea, d. Vernesku krede ki anésta n’ar fi de trebuinți, ci adunarea va continua lucririle sale nu numai după terminarea sesiunii aktuale se va alege una noui. Prin urmare d. Vernesku nu înțelege argumentele greșite ale d-lui G. M. Sturzia. D. G. M. Sturzia întrerupe pentru nestiune de regulamentări rogi pe chiur că a invita pe oratori a nu se adresa kitre persóne mi a nu kalifika kuvintele loru ku termeni de neadeverate. D. Vernesku deklari ki nu s’a adresatu de iokă kitre persóne, kint pentru d-lui ori ne personi se ni— minemte înaintea personei morali a kamerei. D-lui n’a zisu termenulu de neadeverată ni a zisă argumentare greșiti mi rogi pe. d. Sturzia se-i dea altă termenm mai parlamentariă. D. G. M. Sturzia respunde ki i s'ar n putută zice ki se insueli dară nu ki zise neadeviru. (Dup’o miki diskusiune de regulamentă d. Yernesku urmezi.) D. Yernesku reperemte ki guvernulu aru putea presinta proiektniu de foruri electorale firi si se disolve adunarea. kitu pentru dilikultunepraktine ne se obiekti, d-lui respunde ki nu póte priimi o asemene teorii, kimi attumi vinovații ar remine a nepedepsiți mi nei ku dreptate ne indreptațiți mi astu feliă dreptatea mi liniștea publiki s’aru sakrifika unoră mine dikultui prakime. D. Vernesku nu póte mii priimi teoria ki, nefiindui înființați curtea de kasațiune, funcționarii kulppini se fii judekați și pedepsiți de ministeriu, kare ar lua jokuiu kurții de kasațiune. Daki e vre o autoritate kare se poți judeka in iokuiu zisei kurți, e numai kurtea înalți kare, pîni la înființarea cetei de kasațiune, ii impunemte lokură; prin urmare e firivalore argumentarea ka nefiindă kurte de kasațiune nu se póte suspende listele. D. Vernesku priimește a se prelungi termenuld pîni pini la 15 fevruariu, daru aservi ki asti prelungire e nefolositorii, de óre ne kontestiriie nu se potă trimite la tribunale dekită prin prefekturi mi de are ne d. Ministru a zisă ki nu póte prelungi kontestiriie la prefekturi kmi ar kilka repea. Prin ne daru nu se va prelungi mi termenulă kontestiriioră prin prefekture. d. Vernesku repetemte ki prelungirea la tribunale nu e de folosit. D. Vernesku adauge kineră o komisiune de neretare, in urina kiria si se pedepseski funkționarii dovediți ki au fraudată miskaino tatii drepturile netițeniloru. Kstă pentru Trib. de Buzeni d-lui se mirginestie a nita ordinea d-lui fostă ministru de justiții de kare a vorbită d. Margiloman mi înscrierea în liste a d-lui premedinte alu Trib. mi a d-lui direktorul alu pref. în ziua de 25, firi simtte nimeni ka se-l poti kontesta. D. Bailoîu arați mai intită ki konvențiunea stabilemte ki ia prefekturi se reclamă kontra înscrierii unei persone mi kindă prefektura nu lațe nimiku atunnî se contestă la tribunale; konvențiunea ouremte termenulă reklamiriloră și ministerială nu póte kilica legea, iar alți konlestirilorü e neotrîtă d’aneea ministerială sua prelungită spre a se putea face konlestirile la tribunală. D. Biiiloiu adaogi apoi ki ori unde Ministerială va găsi abateri se va pedepsi, dar credeli n’ar trebui a kalifika, ku termenii ne s’a întrebuin« față de unii, pe funkționari publici, kari nu trebuescă condamnați pri’a nu fi dovediți, terminind rogi pe Adunare a pune kapeta acestei discusiuni. D. E. T. Grigoresku areti kamin la Praova s’a fixut ilegalitiți, s'a înskrisă omeni fin nini mă dreptă; o singuri persani a kontestatu 14 alegitori, 7 reintegrați mai ’nainte mi 7 din nei noui mi anesta la ultimele ore ale zilei espiirii termenului. D. Katargiu ministru repedesne ki nu trebue a se perde timpulu kare e kapitalele nelă mai scrumpă; d-iui credea ki, dupinele zise de d. Panu mi d. Gr. M. Sturzia biruia ii mulțimesne de kuvinteie pline de o logiki strinsimi tare, n’o se mai aibi nemilă de zisă; dar avezută deputați venindă mi spuindu-ne o miretenii de lukrurî, dîndă o listi de abusurile fikute , par’ki Adunarea ar fi ună tribunală ka se intre în amenunte. D. Katargiu nu zine ki nu s’a fikută abusurî; totă de una s’a fikută abusuri în țara nóstri din hausa relei edukațiuni ne avemü mulți inimă de mirturire, amă fi doritu numai ka d. Katargiu se mirtureski asemenea nine ne-a fi kutu anea edukațiune). S’a zisu ki kausa abusuriloru e ki lipsesne kutare saă kutare lukru, ki funkționarii nu surită buni, ki nu e kurte de kasațiune mi altele. Feneți legi mi atunnî abusurile se voru stăvili, de nu se voră kurma ku totulă. Jiara lui Europa ne privesne, se se aretimă ki merțtană increderea mi instituțiuniie ne ne aă garantată, se nu ne okupimă de diskusiuni fin kapetă, kare ne fakă de ne învirtim în nerbul Popilîă, înbit mine mi țăra mi Europa se ziki ki nu suntemu vrednici. Ministeriulu nu póte érni din lege, ne lă ierti legea alikută mi va fane totă deuna. Va prelungi dată termenul ă ku 15 zile, va fane o anketi spre a se pedepsi nei ne voră si kilkată legea. Pentru curtea de kasațiune noi amil stiruită pentru acesta faptă, mi daki nu s’a fikutu au foștii împregiuriri. Miria sea, în inalta-i înțelepciune 41", a sokotită de kuviinți an’ofane. D. Katargiu termini nerindă de la Kamen se se pun pe lucru, se faki legi, kari se imțuesti abusulă mi se emancipeze libertatea. Biuroulu a serviri, dupi espiikirile d-lui Președinte al Ministeriului, nu mai inkape diskusiune. D. Cogilnineanu nere cuvintulă spre a respunde la nesne grave akasiri ne i-a fikutü d. Gr. M. Sturzia. V. Gr. M. Sturzia astepti ka d. Cogilnineanu se se rosteski spre a-I respunde. D. Premedinte aserviri are kuvintulă d. Britianu. D. Britianu nederinduiu seu d-lui Cogilnineanu kare are a vorbi în gestiune personale. Biuroulă di d-lui Cogilnineanu cuvintură în gestiunea personale, dară d-lui deklari ki nu voesne a suprinde Kamera, mi nere a se consulta de voesne ală li sa se vorbeski în fondu. Kamera învoesne. D. Cogilninianu mulțimesne mai intîi. Adunirii ki nu i-a încisă gura mi ki iea ngajamentă ki tóte cuvintele d-sale nu voră avea definti de kitu împikarea. Cnă ilustru avokat frannese, începe d—lui, a zisă ki însirieriie elektorali daă în mina fii kiruia netițianu o parte din sortea patriei. Însirierea în liste de ni trebue se ne intereseze mai multă debită ori ne, kinî ea ne din mini fericirea mi viitoriulă Rominiei; îmi pare reu d-loră, se vedu ki o nestiune de o însemnestate amia de mare, kare trebue se intereseze, nu numai kutare sau kutare partiti, ui națiunea romini întregi, îmi pare reu zistă, ka o asemenea nestiune se devii una obiectă de discordii intre noi, o akii nțiune de la o partiti la alta. Nu doriam ka iudati dupi Întrunirea noștri se veră înnepîndă luptele, ridicîndu-se steaguri de partite; d’aneaa am vezută cu piiere de reă pe d. Gr. N. Sturzia ridikindă stegula konservatorilor în contra steagului progresiștilor. Misiunea nostri, mi mai ku semi a represintanțiloră de peste Milkova, era d’a fi ună elementă de armonii, de infințire în acesti bieti țari sfirimati de lupte de partite, eră nu d’a ridica steaguri de partite, steguri de konservatori mi de liberali, mi mai alesă intr’o nestiune kari interesezi pe tóte părțile, kumă este nestiunea bunei credințe in lanerea listeloră. Nu misiunea nósti era d'andika anelst știa— dară mindru, strilunită mi mai frumosu mi mai iubită de ritu ală ori kiriî partite. Stindariulă Rominiei. D. Kogilinianu spune k’a auzită pe d. Premedinte ală konsiliului Iindividă logika d-lai Sturzia, mi ki tokmai anea logiki va kombate-o d-lui mi vine pîndă arați mai intită ki d. Sturzia a gisită în katastixulă d-sale ki s’a fikută nnni disolveri de Aduniri, d. Cogilinianu sune mnimai trei: doue aini mni una in Moldova. Pe celelalte doue bine voia ski ale areta d. Sturzia. D. Gr. Sturzia. Le voiă areta la tribuni. D. Kogilinianu, nemetindă katastimiele seie, gisemie mici ki nu este kumă a zisă D. Gr. M. Sturzia ki disolverile s’asikură supta ministerie liberali. Kamera s’a disolută luptă ministerială lepunanu, kare nu era de lokă liberale, ni ună ministeriă de fustițne, din care ținea parte mi D. Gr. Balmiu, care asuzie în ministerială aktuale. In 1860 listele s’au dresată suptă ministeriulu Cogilninianu, ministeriă progresistă în adeveră, dar care a demisionată la 17 ianuariu, mi după dinsulă a urmată Ministeriulă Panu Hurmuzake-Mavrogeni, mi nu kreză ki pote nineva zine ki D. Hurmuzake e progresistă. In 1861 listele s’aă fikură luptă ministeriulu Moruzi-Cantacuzino, kare asemenea nu se pré pote numi progresistă; deni listele nu s’a konfekționatu de ministerie progresiste, din kontra. Apoi Kamera s’a disolută de mă ministeriu de fusiune, an negreintă D. Gr. M. Sturzia n’a uitată ki atunnî mi konservatorii mi progresiștii s’aă întrunită spre a reclama buna credinții în alegeri mi o noui lege elektorale. Adună aminte mici d. Sturzia ki a protestată împreuna» ku mine, ka alegitoriu, kontra alegerii d-lui Dokan, fikuti suptă uă ministeriă konservatoriă; prin urmare progresiștii n’aă nici ună amestikă în tóte acestea, ne fundă fostă nici mnulă la putere pe kmndă se komiteaă. Schimbirile ne s’aă fibură in tîmpă de trei lune suptă ministerială din urmi din Moldova au fostă mai multe de kită suptă tóte ministeriele progresiste. Pe fu kare zi Monitoriulă publika kiste 20 destituiri mi numiri. D. Ministru primariă ne a spusă mai alaltierî ki, indată dupi numirea ministeriului unitariă, s’a dată ordini ki se înceteze ministerială separatistă de dincolo de Milkovă mi se remin direktori numai însirninați cu spedirea lucruriloră. Ei bine, d-loră. Ministeriul din Iami a funkționat pînă la 29 ianuarie, adici pîni dupi închiderea listeloră. Am avută, kumă vedeți, dreptate kindă zineam mai demizi Ministeriului aktuale se nu prikacski klironomia din Moldova, nici khiar suptă de nafmia de inventariu. Venind la gestiunea prelungirii termenului, d. Kogilinianu zine ki nu este destul numai a prelungi termenul, kmine’va folosi anesta unui netațiană respinsă prin sentinți judekitoreski, luptă unu ' guvernă în care kapusă Administrațiunii immi alu justiției. D. Kogilniki; susține apoi ki ministeriulu nu póte priimi reklamiri mi judeka în Iolulu kurții de Kasațiune, mi ki legea pentru anesta fiindă votati mi promulgați. Adunarea n’are debită a nere înființiarea anestei kurți iar ki va fi înființați mi reklamirile voru merge la dînsa. D. Premedinte ală konsiliuluî urmezi d. Kogilinianu, a fikutu apelu la împikarea partiteloru, mi a nerutu legi. *lea d’intíiü lege ne trebue se facemu este anea a care se apere represintațiunea naționale d’ori ne korupțiune, kmi numai prin anesta putemă asigura viitoriulă țerei. Ratele guvernului se intorbu fete apede. S’a vorvită de 3 seă 5 disolveri de Aduniri, kite ministerie însi s’a schimbată de 3 ani de zile înkua ? Nici unu omă nu zigiduește elastinitatea legii elektorale mi am de marturi pe mai mulți din aktualii miniștrii kari în komisiunea nentrale, să mi lukrată ia ună proiektă de reforme elektorale. D. Sturzia s’a indignată contra trimiterii la striini a anestei legi; a avută dreptate mi ea mulțimescă Ministeriului anelua, de mi opusă opiniunilor mele politice, kare a oprită anesti trimitere; dară spre a completa fapta sea, trimiți la Parlamentulă rommă anelu proiektă de reformi, kmi nu mai atunci vomă avea o lege care se ne konstitueski adeverații represintanții ai națiunii. D. Gr. M. Sturzia, învoită de Adunare, iea cuvintulă spre a respunde la zisa d-lui Kogilinianu despre ridikarea stegului konservatorii oră, ki d-lui n’a adikată nici uă stega, ni k’a zisă numai ki nestiunea listeloră kumă se punea părea a fi o akusare conservatoriloră. D. Sturzia adaoge ki pentru steguii Rominiei, nidine-lu alții, mi déki dumnealui nu l va urma, atuncî se-iă aduse. Pentru disolverea Adunirilor, D. Sturzia n’a akusată nici un ministeriu ală kutirii sau kutirii partite, din kontra a zisă și mai tóte ministeriele nu s’a azimată pe nici o majoritate parlamentarii, asemenea era mininisteriulă din urmi ne nu se rezima pe nimică In kamera, nu era nici konservatoriu nici progresistă, era adusă la putere de o politiki ku kare D. Sturzia nu se unesne. Se iitestă mai multe propuneri ne suntu la biuroă. Adunarea nere ordinea de zi. D. Britianu adune aminte biuroului ki are cuvintură asupra ordinii zilei. Biuroulă însi o nitemte mi voesne a o pune la votă. D. I. Britianu. Rmbă a vorbită Onorabilele d. Gr. M. Sturzia mi a kombitată propunerea, am nerutu cuvîntu spre a o motiva minor. Premedinte mi s’a abordată, conformă regulamentului, kare nu opreste pe nici mă depatatu d’a esplima o propunere ne presinti, a o desvolta mi a o susține, spre a fi, bine înțeleasi; daci propunerile s’ară pune la votă firi a se mai discuta, atunci Adunarea n’ară mai fi o kamen parlamentarii, nu numai o Kamen "votitorii. Amă vezută apoi ki mi-s a refulată kuvintulă. Am nerută apoi a vorbi asupra ordinii de zi mi mi s’a abordată, nerudeni a mi se da kuvintulă spre.. .întreruperi din drepta, la ordinea zilei). D. Premedinte aservi d-lui Britianu ki i-a abordată kuvîntulă dată ki singură a nesarvidulă seă D-lui Kogiliniann, ki ordinea de zi are prekidere asupra ori kiriî diskusiuni dupi art 48 alu Regulamentului. (Se cere din drepta ku skomotă ordinea de zi) D. Britianu. (in skomotă) Tokmai asupra ordinii de zi votă se vorbeskă. Strigiri ordinea de zi în dreptai Protestirí unanime in strigă: Protestiri avemă dreptu a vorbi, a diskuta ordinea de zi. Ku tóte aueste protestirî D. Premedinte pune la votă ordinea de zi mi fir’a se constata majoritatea prin numerare sau kontra nerkare, se ridiki mediația kuskomote, * IS adonem anunțe ki mai schis, klond d. Maigiloman snsnea ki direntorsl autsale ai nrefektsni atașa în niața nsbliks alețerea donmitorisisiai, d. B. Katargis a nerot ka usmeie Domniíoriölsi se us fia mestekat în diskssisne, mi ki ne srrai s’a «itat toate anestea negremit ka seneadunem aminte de rensmitsi refrer ,,Miria Boastri agi refogat*“