Romănulŭ, aprilie 1862 (Anul 6, nr. 90-121)
1862-04-01 / nr. 90
290 terix pentru țerx; daru ín kondițiu nile ín karé ne a aflxmű női astăzi a susține arendarea salinelorű, prekumű a fxkutű unii din membrii komisiunií konslituit'B de guvernű pen tru examinarea acestei cestiuni, ar fi, celu puțină dupe noi, a nu ave kunomtiuțx de țerx, de kondițiunile iei economice, militarii despre salinele nóstre, mi de însemnătatea ce potű ave ele, mai cu osebire în viitoria, în privința esportului. Daru ni se va respunde póte kx d-nii komisari au avutü în vedere pe kapitalimii străini; observămü mai intiiasă pentru kapitalurile ocidintali, singurile ce caută astăzi a se înstrăina. Romănia este necunoscută ănsă, din nenorocire, mi ele nu s’arű risika a veni la noi de kxtű în prevedere de mari beneficiari, pe kari ele nu le potu kunainte, nxci guvernulű n’a fäkutü nimikű ka se le puiă în vedere, Íntr’acestű kasű daru, kumű zice fórte bine d. Marțianu, o companiă strix n’ar lua arendarea oknelor n nóstre de bătu dacă i s’ar lăsa unu beneficiu kiaru din ceeaa ce suntu ele susceptibili da produce astăzi mi atunci ar trece peste otariu nu numai credințele ce ar resulta din întrebuințarea acelora kapitalurî mi a muncei strainiloru daru mi o parte din kapitalulu ce Dumnezeu a pusu la disposițiunea Româniloru. Darü se zicem a kă o kompaniă inteliginte mi kuragiosx pătrunzîndfi viitoriulu salineloru nóstre, ar priimi a da unu beneficiu guvernului. Intr’acestű kasu kiarű ne intrebăm O dată guvernulu este astăzi in posițiune d’a ave o ideix de cea a ce arendézx mi n’ar face mielü ka proprietarii din Romania kari, kandü s’au înfăcimatfl pentru ăntiia dată străini cumpărători de păduri, n'au micutu ce víndü mi le au daiu pe nimika, sleindü astü felü țera d’una mare kapitala în păduri fără ka se fi priimitu înapoi unű kapitale ecivalente; mi oservarea nóstră este ku atxta mai dreptx kăcî intr’unu asemene kasa arendarea nu g’ar face de kxta pe unu mare numere de ani. Consecința teoriei ce fxkurxma asupra salinelorű, ni se va zice póte kă este d’a retusa orice concesiune kapitalurilor și întreprinzătorilor străini. Nu mi, kuma oservă forte nementű totul. Marț’anu, pentru sploatarea salineloru miliiara a kirbunilora de pamintü, nu este necesitate nici de mari kapitaluri, nici de mulți ómeni de știință, kandü beneficiulu este mai însemnata de kătu în ori ce altă splontare, mi prin urmare nici nevoiă n’avemü de kapitaluri străine, nici ku minte este a da bogățiele nóstre strainiloru, nici bărbățiă ar fi kam’acesta mizulokű de aktivitate mi esercum alü facultăților nóstre se Ia oferimu strai nilorü, mi noi se ne intindemű la soré ka nimte Lazaroní. După ceștiunea sploatării salinelorű se pune o a doua, debitulu produktului acelei sploatări. Amü zisi că Statulu este proprietariulu tutori salineloru din Romănia, mi prin urmare elu are monopolulu sării, elű numai póte produce mi vinde. Daru ce este Statulu Ro mänü de kätü firma unei asoțiațiuni tacite compusă de toți Romănii presintî mi viitori? Uli dakă este amin,— mi negre mitu că nu póte fi intr’alta fel. — Statulu ar trebui se de pentru consumarea din întruparea necesariă fiecărui Români, ku prețulb ce l’a kostatu sploatarea mi fără nici unu beneficiu. Dacă daru Statulu vinde sarea konsumatorilorü Romănî ku una preță mai mare de katü ce-iu costă sploatarea, acestü suprapun iü nu este de kätü unü impositű indirektű ku karé Romăniî au konsimpliufl prin mandatarii lorű a veni în ajutoriu pentru cheltuielele genei aii ale societății, kari se fakű era de Statü. Amia daru prețiul sării, celu puțină la gura oknei, se compune de doue cifre; una, cheltuielele splontării mi cealaltă a impositului; mi kumit, după principiele economiei politice ce domnesce astăzi în lumea civilisată, nici unu impositu nu este folositoriu, nu este dreptu a se mai arenda, guvernulű nu póte se mai arendeze consumarea sării pre~ kuma o făcea în trebutű. Amu ajunsu la a treia tase a cestiunii salineloru, adică esportulu. Ea în multe alte bunuri Dumnezeu a fostu multu-datatoriu pentru Romănia mi ku acestu produktu alu sării, ce este unulu din nutrimentele kapital pentru esistința omului. Osebită de sarea ce o putemű trage din ialurile sărate din Basarabia, păntecile pămîntului suntu pline de cea mai prețuită, de cea mai frumosă sare gemmă, militarii munți întregi de sare se rădică pe suprafația Romăniei, mi putemu astüfeli procura sare la o mare parte din Europa mi din Asia. Din tóte mineralele nóstre sarea singură a fostă sploatată; de mi acestă sploatare s’a fa cutü kamű intr’unű modü fórte defektosű însă din kausa abundanțeî sali— nelorű, din causa înlesnirii ce însăumeză sploatarea; mi din acea a a apropierii de Dunăre amu pututu face in Turcia mi Serbia konkursttia sxrisorii stăine mi mai cu osebire celora din Austria, kari, după indikațiunile d-lui Marțiano, indestulati intr’una timpu kiara o parte din Romănia de dinlóct de Karpați. In ceea ce privește esportarea, rolulu Statului Romanű se reduce dar la acelua alt ori kxrul altű produkatoriű industriale, ka se pot prospera trebue se s’aplice se produkă mai eftina de katü konkurinții lui, se-mi înlesneskă mijlocele de komunikare, se kaute mi se provoce pe cumperători se le fală tóte înlesnirile putinciose ka se le prefere konkurințiloră sei; ku aceste kondițiuni numai îmi póte îmmulți kirinții, întinde ceriulu afacerilor, învinge pe konkurinți mi-mi deskide gure (debouches) noue produktuluí seű. Guvernele nóstre din trekutű sciutu-aű ele se-mi implinéskx misiu nea celu puțină într’acesta? Nici kuma. Afară de Principele Stirbeiű, care avea calitățî administrative, toți omenii kău au ținută kurma Statului n’au avutu, nu cunoscința ómeniloru de Stată, nu cunoscințele de ekonomiă sociale ce astăzi le posede ori ce industriale mi komerciante, dară nici mxkara ekonomiă kasnikă. Ei nu seiură se fabrika Administratori mai multű de kata ce făceau ka proprietari, adică d’a arenda. Arendau Duanele, a cisurile, arendaü konsumarea sării, arendaü esportulü, m’akum mțeiegu kumű au mersu din arendare în arendare pân’ a arenda kiar funcțiunile publice. Dar se simți drepți mi se deklarămu kă amu pretinde pré multu de la vekii nomtrii slumbamí, kari nu rntturx până mai de unx zi nici un kare kolț de terx se află momtele loru mi kari imi fakű mnu meritu kiarű astăzi kă mi au risipită stările; a pretinde zik, nu ka se sole mi se pótx konduce ku sukcesu o asemenea întreprindere ko losale ka esportulü sxrií, darű kiar s’o înțelegă. Celü pun,ínü d. Barbu Katargiu mi kolegulu d-lui de la finanțe a avutu frankeța ka se deklare cel din urmă intr’un raportu mi celu d’intitu în kameră că o asemenea procedere este absurdă, impratikabiie. Daru se revenimü la subiektulu speciale ce ne preokupx intr’acestu minutu, esportul sării, în trecut, Statul o arenda pe o sumă de ani la una individă sau la o kompaniă dreptulű seu de a esporta sarea peste Dunăre; suma de sare eraotărîtă; kiarű în aceste condițiuni, pe txtű timpu nici guvernulu Românii, nici kontraktariî nu se lăsomită, sarea Romănă învinse sarea austriacă din Serbia mi din Bulgaria, dar pofta vine mănkăndii, zice francesulu, mi arendării kari aveau monopolulu mi kari nu se ingrijiau de katii de folosulu lorui de moment era nu deutoriul d esportului sării nóstre, ridicară prețiulu sării mai multu de bătii trebuia; sarea loru se vindu negremilii dar consumatoriî pățiți bătură ora la porțele Austriei. Atunci cericulu vinzării sării noastre începu a se strînge, mărginindu-se la localitățile acelea unde depărtarea și dificultatea transportului nu permitea săritorii Austriei se ajungb; atunci arendarii începuru a scăde, nu prețiul sării ci suma de okaie ce se ingajau se ié de ia guvernulű Romxnű in’astfelű din anű in anű esportulü sxrií in lokü se kréskx a skxzutű in kxtű in anulu acestu a nu s’a pusu in licitațiune pe komptulu Romaniei de dinlóct de Milkova de kxta 10 milióne. Acestü singură faptu kx esportulu skade este destulă de puternika ka se kondamne sistema d’a arenda salinele. In artiklulü viitoriü vom stabili mai Ixmuritű acestü prmcipiü. Ion Brxtianu. art. 261 din Regulamentulű Organikű, mi a face îndată citații porțilorii pe termenu sórțp «turtă pentru înfățințarea și otărîrea pricinei. G. Verneska. află, lucru neauditu, o reservă compusă de răniți, cari sângerați precumű erau, făceau serviciulu. Și în acesta timpu, contrastă admirabile. Adunarea, în permanință la capitolu, delibera supta bombe și bale. Pînă căndu tunurile nóstre fură în stare bună, respuraseră. Daru la 29 sóra, celu din urmă fu demontatu. v . • 1 A Foculu nostru se stinse. Spărtura făcută la bastiunea a 8 era practicabile. Murula de la porta San Pancracio și bastiunea Nr. 9 se clătina. Prin urmare noptea de la 29 caslu pe Roma ca unu lințolist. Spre a împedica separațiunea sperjurelor, artileria francesă tună totă noptea. ■Fură nópte teribile. Tempesta cerului se amestecă cu a pământului. Tunetul, bubuia, fulgerulü se încrucișia cu bombele, trăsneltul D, cășlu în două tocuri. Ci cum« ar fi voita a sacra prusiulu ROMANULUI APRILIU. INTERPELARE. Interpeleza pe d. Ministru al justiției ka se-mí esplíce kumű înțe lege d-lui art. 80 din Legiuirea Kurgei de Kasațiune karezice: »Ministeriulu Justiției nu va mai da deslegxri in pricini judekatoresci, nici d-lui în procesul ă dintre Sandulake Muscelenu cu pretinmii moștenitori testamentari ai Safti sora celui d’’ntíiű, mi-a permisă a da onor. Tribunalu de Praova ordin, in anulă 1862 Fevruariu 28, prin care se skne tribunalelui a desființa atâta disposițiile luate de guvernele precedinte in susa menționatul procesu, kxtű mi lukrxnle tribunalului, kxci d-lui, după ce onor. Tribunalu a respunsu la acest ordin prin raportü ku Nr. 1Ö86, 862 Martiü 12, scrie din nou Tribunalului la 1862 Martin 26, a desființa lukririie preaedente tiindu kontracte disposasiilor. Cu tóte că era serbătoria sântului Petru, cele doue armate continuară duelulu loru de mórte. Nóptea, ca cumu s’ar fi asceptatu la unu atacü în Intunereca, totu orașiulu fu iluminată, totu, pînă și marea cupolă a Vaticanului. Afară de acesta, e și obiceiulu Romei la serbatoria santului Petru. Cel ce în sera acesta și-ară fi opritu privirea asupra cetaței eterne, ar fi vezutu unula din acele spectacle, pe care omulü nu le vede, de câtü uă dată în iursuiu secleloru. La piciorele seie, ar fi ve^lutu că se întinde oă mare vale plină de biserici și de palate, tăiate ’n doue prin ocolurile Tibrului, Are părea unu Phiegeton: la stânga, una munte, caprioluiăț pe tronul căruia flutura în viata stindarmiü Republicai; la drepta, Silueta posomorita de la Monte-Mario, unde flutura, din contra, unite, stindamere francese și papali; în funda cupola lui Michel Ange înălțăndu-se in nouritóta cormată de lumină, în fine ca cadră tabloului taniculuiü și tóta linia de San- Pancrace, iluminată, daru prin fulgerulu tunurilor ș’alu muscheteloru. Ș’apoi pe lăngă acesta cea mai mare, de bătu lupta materiei, lupta bunului ș'a realul, lupta lui D țlcu cu satane, a lui Anmana cu Oromasü, lupta suveranităței poporului contra dreptului divinu, a libertatei contra dispotismului, a religiunii lui Gristu contra religiunii papitoru. Pe la medium nopței cerulu se lumină, tunetulu, și tununie tăcură, și astüfelü tăcerea sucedă mugirii infernale; tăcerii timpului caria francezei se apropiau și mai mult de mult, in câta luară cea din urmă bastiune, bastiunea a 8" La două ore de diminață, se auriră trei detunări de tunuri, trase la distanță egale. Santinelele strigară alarma, trompetele sunară. Bersaierii totu d’auna gata, toto dauna infaticabiil eșiră din vila Spada și alergară la porta San-Pancrace, lăsăndu doue companii de reservă ea se pâ^iască vila Spada. Ei intrau pănă n genuchi in noroiu. Me puseiu in capulu loru, cu sabia ’n mănă, Intonându íimulti poporanii ai Italiei. In momentulu acestua martureseu, cu totulu descuragiatu asupra viitorului, n aveam de câta ua dorință, se mora. Me arum alxu aiujii asupra lraucccilor. inca.1 Le se petrecu atunci? nu semne- In timpa de doue ore am lovita fără încetare. Licnnneța eram acoperit de sânge. N’avem nici Uă rană. Era unu miracolo. ” Iată cumü istoriculu Vechi, unul din cei mai curagioși apărători al Romei descrie acestă luptă: „Eram închiși in vila Spada, unde susțnema unü foci înfiorătorii de pusei și de carabine. Mumsiunile începură se ne lipsescá, cându generalmll Garibaldi se arată cu uă colonii de legionari și cu cățî-va soldați din regimentuiü alți 6 de liniă, comandați de Pasi, decisi precumu era a două ultimă lovitură, nu pentru scăparea Romei, ci pentru onorea ei. Reuniți cu INTERPELARE. Suntemű akumű în a treia lună de kinda sute de țeranî au fost arestați, cei mai mulți din trînmii se află înkă în kimi la Vălixresci. La cea intiia interpelare ce amu avutű onóre a face în acestă kausx, d. ministru de interne ne a Ixsatű se kredemü kx in kurxndü va pune kapetü acelorű arestxrí preventive mi kă cei akusațî vorű fi trxmimí naintea judekxții. D’atuncí insx a trekutű o lunx mi ku tóté kb ’n kursulü instrukțiuniî s’a numit prokurorü la kurtea apelativă krimi nale unü omü kare a dobinditű o ce lebritate pentru zelulű seu d’a servi guvernulű in asemene okasiuní, ku tóté kx se zice kx instrucțiunea s’a sfirmita, arestații de la Văliăresci se aflx totu în acea tristă posițiune. Vin dar în numele dreptății m’al religiunii mi rogű pe ministeriu se fakx ka serbarea Pastiiorű, ka învinirea mântuitoriului se numai fix pentru atâtea sute de familii de țeranî o zi de doliu mi de jale kumű a fostu, totu dintr’acésta nenorocită kausx, ziua de la 24 ianuarie. Kumu vedeți, d-lorü, nu este o interpelare ci o rugăciune ce fac guvernulu mxmei-sale Domnitoriului Româniloru, la mare rugăciune sperată se va asocia kamera întregă. Ion Brătianu, Em învniță, cu okasiunea nenumeratelor, arestărimi persekuțiuni de totu feliulű ce s’a falxza în klasea țeranilor, în facia nepăzirii legiiorii în privinția arestaților, kari suntu de mai bine de dóue lune întemnițați fxrx se fie judecați, am crezutu de datoria mea ka deputată a atrage atențiunea onorabila Adunări asupra unei stări de lucruri atxta de vetemxtórix la sute de cetățieni, atxta de vetemxtórix kiarű națiunii. La amindóne interpelările ce am fxkutit ministeriului în acestă cestiune, elü s’a mxrginita a amenința mi Kamera a trece la ordinea zilei, fxrx diskusiune, prekumu a fx kuta ku okasiunea tutori interpelăriloru ce am fx kulü. Kamera negremitű este omni- Ain acestă afacere locotenentulu Morosini, unu copiiü, ce n’avea de câte doueșieci de ani, luptă ca unu erou și fu omoritu pentru că nu voi a se da în mijloculu amestecului săngeroșu primim unu mesagiu de la adunare, care me invită a merge la capitolu. Sum datora vieața acestui ordinu. Ași fi fostu ucișu, companionii noștri!, ne aruncaramü asupra francesiloru, lovindu cu lănci, cu săbii, cu baioneta, pulberea și glonțele lipsiau. Francesii spâimîntați se retraseră mai intíiu, darü aici veniră, și totu d odaia și artileria, îndreptată spre noi ne ucidea șiruri întregi. Gercula Aurelianu fu luatu și reluatu, nu era loou se puiă piciorulu, de catu pe morți și pe răniți. Garibaldi intr’acésta nopte, fu mai mare de catu l’ave^luta cineva vre odată, sabia sa era una fulgera, ori ce om lovea, era morta. Sângele unui nou adversari, spăla sângele celui ce căsluse. S’ar fi slisu LeoniUa la Termopile, Ferrucio ia casteluiu Garussano. Tremuram o’o se*le vețiu câșUndu , dar nuiela rămase in piciore ca desticnla,