Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)
1862-05-02 / nr. 122-123
Kr. 122—123. Vaui VI. « KE¥ISTĂ POLITICĂ HUCURESCÍ, yi4 Florariű. Intrarnnü In sfiruntu suptu renoita direkgiune a Postiloru mi se publikau condigiunile, tarifele si reglementele, mai lipsindu numai publikarea zileloru ț tij’a oreloru la care pleki postea scrisoriloru mi diligingele din fii-kare loka. Vomi reveni ín kuríndü intr’unu artiklu speciale asupra anestei însemnate nestnmî mi vomu supune publikuluî mi d-loru deputagi apreguirile nóstre, ka se pait. apói, lii kare in nerkulü seb, taie sau nu fane reldanurie ne este in dreptu a fane. Pentru astizi ne vomu intrgini in a artta ki pentru lu kare No. de ziariu se ie o tarist de 3 parale, neaa ■ie, în starea aktuale a lucruriiorii n’a postilorii, este a unide ku totulu ziariele mii mai ku semi publinitatea lerii pe toti ziua. Mai ’nainte kontraktarii postiilorii, deuii n’aveau nici o îndatorire de la guvernu in privinga tariiei pentru imprimare, au ingelesut mai bine de kttri guvernulu starea nóstri politiki ni’au spedizü tóté ziariele, l'trt nini o platt. Iliakum kind mulgimirile nóstre nu mai potii li burnițe, le renoima din noii kttre nieí Kombní, kari ingelegindu trebuinga neaptrati a ziariiloru, au fikutu, ei, nesne simpli parlikularî mi komerniangi, sakrifmiulü d’a le spedi fin nini oplati. In anulu trebutu, hindu se redete din noü posiiile in kontraktil, Hindu kt guvernulü d. Iepurianu nu voise se se okupe la timpul cu reforma postale mi se se progitesti pentru a le lua pe sema Statului, kontraktarii de minuni akuma n’aveau nici o obligare de la Stat, lisan, din a lor generositate mi patriotism, taksa pentru fiimare fóie la 2 parale, mi unii chiar gratis. Statul, guvernul, Parintele opstesku, kumu îi place a se numi, în ziua în care lui elfi asupri î fiiestü komerină, osindi indati ziariele în plata de 3 parale, mi fin ka ,jelii pugina se fi fikutu vr’o reformi in favorea lorii, adiki a se spedi regulatu în tóte zilele, a se spedi in tóte diseptiunile mari mi mini, direpte mi latura mie ui’a se împingî de kitri administragiune. Ku anesti taksi, unu ziariu se ’ndatorézi a pliti guvernului i de la 22,000 la 23,000 lel pe ami I pentru una mie abonajjí, mi mki, km I ziserimi, fin ka anele ziarie se fi trimise mi împuțite de kiti guvern in tóte zilele mi’n tóte direptjiunile La faierea legii de Pessi, guvernul n S puse îndatorire foi lord kari vorü ejiín tóte zilele, — m’aiésta fin welimai miku kuvíntii, — a depune 5,000 lei, In loku de 3,000, kiimü suntu ínu datorate a depune ielelalte l'oie, ueai ie este invederatü ki n’a fostu de ki - o lovire dab. de kitri guvernă mima a foiei aiesteia. Akuni puindu presiuli transportului în loku d’o para de foi o 3 m’aiesta numai in schimbulu unui serviciu regulată, la trei parale, este în- i vederatu ki guvernulu nu face prii 3 acestă faptă de kbtă a da ziaristice i în genere mi ziariului acestuia ma speciale mi mai d a dreptul ă, lovires ■ de marle ce n’a putută se-i de pe de- 1 plină cu legea de Pressle. Dali pur blikulă, Kamera, mi însumi guvernulu giseskü asemenea loviri drepte, bune mi’n folosulu najjihmi, apoi mintin-se acesti taksi, kiui noi n’avemu nici o alti kbdimu’b, dekbtă a protesta m’apoi a ne supune ori ."vii-a legi. Fali numai cerniți, vomi^fe, ka nici publikule nici Kamera, nici guvernulu se nu se kiiaski d'aceste lovire de morte ce se face Pressei, d’acelu grozavii intuneriku ce prin acestu impositu ndiki între oramiele mi’ntre ómenii acestei gere î Arcinii se facernu kunoskutu asti-zî tină faptă din cele, mai serióse. Guvernulu Turciei a fikutu, prekumu se scri, unu imprumutu în Englitera, mi împrumutitorii au numită unu komitatu spre a vegia mi administra averea împrumutatului prni la jefuire. Marele mi puterniculu imperiu a priimită acești kondigiune, mi negregiitu ki datoria nóstri de ziaristă a fostă numai a face kunoskutu acestă însemnată faptă, a să însori de cite-va kuvinte, pentru a atrage asupri-i atenisiunea publikului m’a trece ’nainte Acestă faptă iusi aduse tristele sale consecinte m’asupra nóstri, kiTi este în natura lukrurilor, ka ajta se se rupi unde este slabi, ka statulu kare n’are o politiki din afan aptivi mi inteligente se suferi la ori ce mimicare mi lukrare se face in giurul seu, ka celu kare nu voiesce se faki astufelii iubită nu numai se aibă dreptate ; ui niki mi mai ku semi se pare, avea dreptate, se porzi totüdeuna mi ’n tale. Turna darii, pentru a pute pliti banii ne a luații imprumutii de la Enjglesi, mi Englesiî pentru a-mi puteaisigura înkisuirea banilor si lorii, au fikutii unii monopolja alii Statului vînzarea sirii, mi ’n legea se a promulgata simții akumu vr’o 20 sau 30 de zile se zine asta-felu. „Art. 4. Sarea din Principatele Danimane nu va pute intra în Turnia de kita numai prin Konstantinopole, prin Vama, prin Rusniuku mi Vidin. „Art. 5. Sarea egiptiani mi Moldo-Valaki, venindiî numai la antalele lokurî se va însoți de kure agingiî guvernului otoman, de la lokurü intnmî mi se va preda în priimirea epistagiloru guvernului kare vom pliti pregiuiri iei kite doue mi jmnetate parale pe aka pentru nea egiptiani mi mese parale pentru nea metaliki proveniti din Moldo-Valachia.“ „Art- 15. Sarea Moldo-Valaxieî kumpirati de guvernii in lokurile prescrise la artiklulu 4 se va vinde de kitre epistagiî pi ku pregiuiri de 30 parale okava.“ Astü-felü darii numai putemü in— trodune sare in Túrnia de kitü prin lokurile antate m’akolo n’o mai putem» vinde de kitü guvernului Ottoman» ku kite 0 parale okaoa. fiii guvernulú nostru n’a sniutü nimikü despre tóté anestea, îi’a lukratu nimikü, n’a negogiatü nimikü, mi nini piti’akumii n’a publikatü nimikü, astü-felü in kitii noi suutemü anei kari îrnplinimu kitre nagiuiie datoriile Monitoriului. S’a dusü daru lu anestü venitü mi kontnaktul, ne era atitii de ferinitü d. Mima ki a isbutitü alü inkeia ku guvornulü, éki-lii akumu kompromisű. Kredemü ki pentru asti-zi este d’ajunsü espunerea faptului mi reservmdu-ne dreptulü a reveni asupra nestiunii kmdu guvernuiu va vorbi, sail kindu Adunarea sau d. Mimia Hú va sili a vorbi, trenemü la snirile din afan. Dani m’anestea ne lipseskü as- ] ti-zi, fiindü ki postea austriaki de , la unü timpü inkóne numai vine de ( kitü la 2 zile mi une orí la 3 zile. Kare se fii kausa nu sniniü mi prin urmare ne rm-rn-inímn în q ri-> >- • vale snirile din afan ne nea remasi ne publikate in No. trekutü din lips' de spagiü. Berlin, 7 Main. Toti foustii deputati ai Berlinului au fosta realem ku esnepgiunea domnului Kühne; în locula acestuia s’a alesu D. Hennig-Plouchott din partita progresului. Telegramele sosite pun akum din provinnii vesteskü in cea mai mare parte realegerea foștii prii deputagi. pe an din anea zi anumii: O alti de ludekindu dupi telegramele din provincie kunoskute pini akumü, deputații noui ai Camerei surită mai togi din partita progresului, atitu prin realegere kita mi prin none alegeri. Fraktiunea katoliki mi anea a a domnului Grabow a perdutu din numerulii lorii; nea striktu konservativ» nu s’a immulgitu; este din kontra probabile ki va mai fi perdutu. Din kapanitgi konstitutionali lipsesku pini akum între algi, dd. Wincke mi Simon. Ministrulü Hoydt n’a reumitü in kologium seu elektoralé Elberfeld. Din miniștrii aktuali n’a fostu numită pinii akumu nini umilii, iar din cei dimisionari s’a aleșit Cornițele Schwerin. Ziariulu oficiale „Staatsanzeiger“ de aslizi publiki o ordine regeaski de de la ti, prin karc se konvóki ambele kamere ale dietei penlru 19 Maiü. Telegramele sosite akumu konfirmi resultatele alegerii mi de se vor purta biruingle a partitei progresului; ele au umit alegerea domnului Winckemi a fostului Ministru d. Paton. —* Bruxelles, si Mafii. Ziarulu „Indépendance1,1 de astizi anumit ki Prinnipcle Napoleon va pieka de sikurü la 10 Maiii la Neapole in sogilîi de domnu Emile de Girardin. — Bruxelles, 8 Mafii. Monitoulu belgianu de astizi anumit: Regele i prelrekutu era o zi destulu de buni, spre seri s’a infiqimatu o skidere a interiiorului dureri lokali. Dunele le Brabant a fostu reiuimatu mi se astepti la 10 ale lunei. — Paris, 1 Maiü. La senatü s’a iskutat petigiunea archiepiscopului de la Renes. Domnu Billault a apiratat drepturile guvernului; gestiunea prealabile a fostu priimiti. — London, 7 Main. In medinga de ieri a Kamerei Komuniloru, Lordul Palmerston a respunsu la o interpelațiune a domnului Griffith, zikimci ki guvernulu n’are nicî o miveli despre înaintarea trupeloru persane la Herat. Citiid în ziarulü .,Morninü-Postu de astăzi, Pasul ueTu a întreprins domnii Mercie: este desikurü fortestraordi nariü; prekumü kunósyemü n’a fostü sankyionatü prin niyí o kombinayiune europeam, mi prekitü putemü judeka din trekutulü politiyei in Amerika, nu putemü admite ki impiratulű Napó leoné ar fi pututü da d’odati instruk yiuni ambasadorului seu d’a lubra isolata. Trebue dar si presupunema ki domini Merciera operată fin instrukyiuni pe kompta mi respunderea sa, dar amtepurile nóstre despre isbutirea acelorü pasuri nu sunt mari. Aktualea mare a kampanii trebue si rea unii sfirmitu, mi dupi ce va fi incinata unu armistitiu, póte veni momentulu favorabile pentru negoyiiri. In momentulu aktuale oricare asemenea verbare, mai au semi intreprinsi de slriiiii, ar fi demerit mi fin timp. — Neapole, 7 Maiu. S’a datu un baiu de kurte forte stnlugiti. Domini Benedetti a anungiatu ofigiale sosirea Prinmipelui mi Principesei Napoleone. Domnii 1. Hudson a sosită aici. — Sibiu, 8 Maiu. Guvernulu transilvanii a respinsă representagiunea universitiyii nayionale sase. — Kassel, 7 Main. Din unusprezece main (preuidingi de munyipalítate) de gen, kouvokayi de direktorulu poligiei, inépte au refusatu recunosterea konstitugiunii anului 1860, patru au declaratu konsimpyimintulu lor. — 3Iostar, 6 Main. Ieri Muntenegrinii mi insurgingii, viind peste munyi au luatu Turgilorű intre Gatzko si Novosigne lingi Salmo peste 500 FOIȚI MIMULUI FAMILIA OG GGKMAiVDRE. de (Urmare.) CAP1TULU VI!.1) Du-te! du-te! țlise cu vioiciune barona superată de ideia că ar pute fi bănuită ci favorită pună complice. în acestă momentă, căndă Labrechu se precipită în galeriă, ca aății vocea gardului câmpului, care respindea ugul întrebătoriă nerodutu. — Nu seiii, nu seă nimică, ții se onestulă funcționariă rustică; dacă domnulă !" W doresce a vorbi domnului Labréche, este colea, și e că să însuși! — Da, da, respunseră voce, pe care barona o recunoscu că este a fostului abate de Germandre, cu domnul Labréche dorescu a vorbi. Labréche tuși spre a preveni pe baronă, ca se se retragă daca ar crede de cuviință; dară barona era prea curiosă se sciă ce voia abatele se 'ntrebe pe Labréche și ațărî îndată se asculte fără a fi vedută. Se ascunse luptă că perdea, și abatele, care voia se fiă singură cu feciorulă de casă, intră cu dînsulu in sala bibliotecei, fără a bănui presința unei a treia persone. Este de crezută că abatele arără de fină ca și barena, făcuse asolută aceluași calculă. Elă compta pe flecăririle lui Labréche și, ca dinsa, găsise mă protestă ! Intră în materiă de conversațiune ma resolută de cătă domna de Germandre. —la se vedemă, scumpară meă Labréche, îl țise, șe^îndă cu ore care ne’ncredere pe acelu așă fotoliu, pe care șezuse mai ’nainte baróna, vin se-ți facă ai întrebare gravă și seriosă, la care mă omű de spirită și de inimă ea dumniata nu poe refusa d’a respunde, căci este aă cesiune de viéța saă de morte. — Domnulă doresce a sei, respunse H’ostesoc Labréche, daca în eposatură domnulă marchisă a lăsată de zono? — Nu, nu, respinse abatele, scă că vea cea mai bună ordine și că era înongiuratu de omeni înțelepți și credincioși. Iară nu trebue se ne ascundeam că sirianulă meă frate avea ore care malițiă, izareriă ... pote ună grăunte de nebuniă, nu este adeverată? Ce găndesci, domniai domnule Labréche ? — Găndescă că domnu marchisul nu era nici reă, niei nebună, respinse Labréche, care și elă nu era omă reă, și care avea in sine mai multă nerodiă decăti nebuniă. — Este ună bună servitoară, soră, respinse abatele; dară, deși nie costă rănii p’unu frate, pe care lă am iubite otă d’auna, vorbele testamentului, cuvinulă de cercare penculosa și oferta d’a rennnțta la acea cercare după ăntîiulă esane alu slingoiul suntă in stare a face pe anexa a se gândi de două ori. Maniera apare laboratorilă este construita, cu folta sa cea grasa, cu îmbrăcămintea de grâunțil, cu separatiunile sale, după care are că spectatorii cercărilor cară pute se o adăpostescă, dacă nu voră sa-și espuiă sistința lorü, , , , , — Da, da, domnulu mea, in^elega, respunse Labréche c’una aeră de adîncă meditare. Dumniata te temi d’a fi împuscată d’uă piesă de artileriă ascunsă póte în acea casetă. — E bine! dacă ar fi asta, adică cifc ce nu? $ise abatele. Nu este asta oă nouă invențiune in contra furibră, care se aplică astăzi adesea la casele cu bani? — Domnule abate, me faci se tre== mură, $ise Labréche îngălbenindă. Căndă me găndescă că într’uă ^li... da, intr'uă ții, împinsă de diavolă . .. coprinsă d’uă curiositate ... de artistă, da, de artistă, domnule abate, pusei mana pe una din acele blăstemare casete!... Nu era sfingere. Era alta, numită fulgerula. Și eram se me espuiu, căndă în aceia momentă domnulă marchisa intră, și, făcîndu-mi niște ochi teribili, Nenorocitule! strigă, dacă ești sătulă