Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)

1862-05-05 / nr. 125

REVISTA POLITICĂ BUCURESCI, gi6 Floraiiă. Adunarea nóstră se va deschide mxne Sxmbxtx. Kredemă însx kx nu se va pute completa numerusü ierpuii de lege, pentru kx deputaijii de peste Milkovat n’aîi veniții xn^ kx, nii prin urmare abia pe Luni Adunarea va începe lucrurile sale. Eu aiestx o pasiune s’aduiemü aminte d-loru deputații a’ntreba pe guvernă dakx sa înlixsuită banii se a remasă datoriă Statului d. Hiokanului pentru kariera kixzaiulu d. Millo. Se zice kx d. Millo n’a plătită, nii se mai zice kx Statulă karea pusă în vînzare averea d-lui hiiokană, n’a pusă mi nu pune mi p’a d-lui Millo. Pentru ie atestx osebire în aplicarea legiloră, iur pentru ie Statulu se ie bani împrumută mi se nu vorskx a înkxsui banii la are a primi? Despre alegerile din Moldavia, despre kari Monitoriulă nu ne a vorbită xnkx, mai afirmă kx la Dorohoiu s’nr fi alesă, în loculă d-lui Miklesku, d. Millo. Dară kare d. Millo? Ni se spune k’ar fi aiela kare a fostă deputată la Divanulă ad-hoc mi kare este ^ ună bărbată ku kredinge progresiste. La alegerile făkute la Teleorman, afirmă kx au fostă trei kandidat mi kx la xntîia votare au fostă dobîndită d. Grigorie Kantakozino 10 voturi, d. George Lenin 8, mi d. loan Krezzianu 6. Proiectîndu-se apoi la a doua votarea fostă alesă d. Grigorie Kantakuzino. La kolegiulă proprietarilor mari din Kraiova d. Ștefan Golesku a avută 11 voturi și d. G. Știrbei 21. Lupta însă între dd. G. Lenm mi Krezzianu nu s’a mărginită numai la alegeri, kxiî printr’o liudată întîmplare d. G. Leni este numită Vorunkă aiă kapitalii în lokulă d. Ion Krezzianu destituită, fxrx se stimă pentru ie, kxiî nu kredemă k’ar fi ună kasă de destituire aiele doue voturi ie a avut mai pujțină de kixtă rivalele seă, prekumă nu credemă kx kiderea d-lui Lenin în kolegială Teleormană ar fi lausată numirea domnieî-sale în funcijiune. London, 20 Maiu. în medinija de est a Kamerei komunitoră, a konstatatu domnu Layardux ambasadoriulu franțese domnii Mercier a plecată la Richmond fxrx instrucțiuni din partea guvernului seă; visita lui n’are nici ună felă de motive politice. — Bologna, 9 Masă. Vikariulă kapitulariă a fost condamnată la înkisorix pe timpă de trei ani, preotul Prokolo la înkisorix pentru mnăană. — Genova, 9 Masă. Făptuitorii furumingului kasei bankixmului Parodi surită arestați!. — Bruxelles, 10 Main. Iiitișă în „Moniteur beige“ kx starea sonetxyii regelui este în genere multixmitorix. De eri s’a aretată o îmbunătruire în afesiiunea plămîniloră. — Hannover, 10 Maiă. în camera deputațiloră domnu konsiliariă ală tesaurului Bothmer a sprijinită propunerea primitivi, destulă de susținută, ka guvernulă se desființeze în datx ordinile ka’i eskludă pe fomlii miniștrii din adunarea naționale. — Frankfurt, iO Maiă. nută o medinux straordinarix. L’a jji- Austria lui Prusia au propusu ka dheta konfederațiunii germane se invite pe hessia elektorală a desființja proiedura alegeriloră în kipuiă în care s’a introdusă. Hessia a cerută, după regula proiedurei, 0 konsiliare a komisiunei. — Torino, 10 Masă. bntiia medinyx a Parlamentului se va ajue la 1 luniu. — Trieste 10 Masă. Vaporea ,,Pluto“ a kompaniei Lloyd aduse nuvele de la Calcutta pinx la 8, de la Singapore pinx la 7 Aprile mi de la Batavia pinx la 31 Martid. în partea orientale de la lava domneste femete mi pregulă orezului s’a urmată iudoita. Pirații aă jefuită Manado, aă furată banii din basile publice mi ale guvernului mi aă dusă ku dînuul prisonierî peste 200 persone. — Hongkong, 31 Martid. De la Shanghai afirmă, ku data de la 22 Martid, kx trupele insurginyiloră „Taipungi,“ kari ameiiinijx Shanghai, au fostă din nod respinse mai înapoi mi se aflx alarmă într’o depărtare de 12 mile. Ei au suferită noue perderî mi o mialupe kanonierix englese a derxpenată 200 mialupe d’ale lord ku re’nforjixri mi provisiuni. La Nanking domnește nekontenită femetea. Trupele imperiali se aflx pe malură de la Nordă ală lui Yangtsekiang mi dominx rîulă. La Yeddo s’a fskutit ună atentată asupra ală doune ministru ală afacerilor străine, kare visx n’a isbutită. Mai mulții japonesi au fostă pedepsim cu asprime de autoritatea lord lokale, fiindă kx aă intrată într'o biserikx kremiinx. MOMIKSTIRI[iE] din ROMANIA. 0 (Urmare.) lakx skrisoria kxtre Aristarhi de kare vorbiama în No. trekulű. Stirboiu ba unu generală învinsă de tóte părțile, care ar fi perdută tóte lexibile într’ună resbelă, se resignesx concentrată in sine mi pare kx "iul ar zise: sx proektesă o altx espedin,iune pe o altă kale, pe unu altu sistema, bu ună altă metodă mi planuiă meă din urmă va isbuti. Dar din nenoroiire aiestă resignațiiune a fostă o obosire, o kompletx delxsare. Știrbei a lăsază armele pe kalea diplomatikx, pe kalea rea bxtulx, a lermeton de la străini kiară drepturile sale cele mai evidente, fxrx sx se mai armese cu dreptură sxă de Domnă ală unei n xri autonome. Bucuresci ls/27 Decembrie 1855. Către Agentulu erei la Constantinopole: "Amă primită scrisoria d-tale de la 8/20 Desembre No. 65, kxtă despre monastiri amă arătată, sokoteskă, destulă modernisiune mi îngăduire. Gonda mă kx sestiunea se va sokoti seriosx, mi se va oferi pe temeiă de dreptate, ba sx fixim după legi, crx sx nu ajungemă a ni se propune sx T Vezi No. 117. ni sx dheamnă se duce proemsisă în kipă de misx. ■Acesta a propus’o klerulă totă d’auna, mi mxliară kx Moldova a primită a i se da ună ajutoră kxte 12,500 galbeni pe ană, darx n,éra Romaneskx a lpxdată cu totală asemenea propunere. De aceea nui póte astăzi sx fakx altă felă de kxtă sx stxruiaskx in cererea dreptului ei, érx de nu, sx i se scrie kx n’are nici o dreptate, mi atunci va fi rxbdatare. »Aiestă propunere, nu numai Ex nu este de primită, dérx nui póte a se pune in lucrare. •Veniturile monastirilor închinate au fost ă: • în anulă 1828 de 30,000 gal. „ 1837 „ 100,000 „ „ 1851 „ 210,000 „ • Erx in anulă viitor noua arenduire va sui negremit venitulă anuală la ... . 320,000 „ • Dekx klerulă va voi să pue la vreo indoialx suma rea din urmă, la care znsemă kx s’ai sui akumă venitulă, puteai sx’lă înkredințiații ku o Ixrire kx la lintaipunea arenduirei, ie peste pufiimarea se taie, se va dovedi kx este prea mikx suma ie noi arxixmă, pe lingă aieea se va emi atunii, mi nu stirmită veiji arxta aielui literă, kx íjera primeste să răspunzx monastiriloră aiei 210,000 galbeni pe fix-bareană regulată, multțumindu-se ea cu prisosulă se va resulta din aiea arenduire peste susă zisa sumx, spre a întîmpina trebuința,eie amezi aminteloră de laiere de bine din aiestă prințipală. •Partea analogă: Hindu otxritx dreptă temesă de kxtre iele mai dinainte obmlemii Adunări, prekumă mi de kxtre leră de akumă obmteskă divanu, noi nu putemă nici odatx să primimă a ni se da ună ie dupe proemsisă.* înkeemă aiestx epokx septenalx a Balta-Limanului printr’ună ziurnală ală d-lui loan Kâmpineanu ministrulă kulteloră mi ală aktualului Mitropolită Nifon, in privinița schimbarei igumeniloră greii, îmi plaie se v’ză pe vechiulă kampionă ală libertx.u,floră Româniloră mi ală autonomiei ni,grei loru, îmi plaie se vxză pe Kâmpineanu luptândă ku dikxiix pentru drepturile ijereî pxnx in momentulă bxndă a mai putută da din degetă; mi suntu noroiită kx mai până mi astăzi se stringă ku rekunosiiijx mina vechiului amikă mi daskxlă ală meă, în silința iubirei de patrix. Aiestă ziurnală se póte studia din mai multe punturi de vedere, cu multă folosit de extre ateia se voră fi kernați într’o zi de o kameră imună guvernă națională să de a o soluțiune definitivă acestei sestiuni naționale. Ziurnală. •Astăzi joi, luna Fevruarie 17 anulă 1855 in adunarea urmată la Sf Mitropolie de kxtre noi Mitropolitulăijereí mi merală departamentului trebiloră bisericesti, utindu-se scrisorile prea osxrijitului patriarhă ală Konstantinopolului cu data din 2 ale kuvonlor I-ŰI..U Mitropolie mi departe bisericeskă, prin kari inkunosiiiniiézx kx, iietindă de la o vreme arhiereulă îoanikie din kiriarhia eparhiei Ioanini, dinpreunx ku aiesta, umezx să inieteze mi igumeniile letoră de alti monastiri anume: Sf. lon din Bukuresii, Mistea din județulă Prahova, Serindarulă din Bukuresii mi Dedulesii din judeițulă Rîmnikulă Sărată; mi kx în urmarea mijlocirilor ălelui aktuală kiriarhă ală zisei eparhii kiră Partenie prin eforulă să archiereulă Effessă kiră Parse mi a leloră de akolo deplini imputernilifii epitropi din partea obmtii din Ioanina, Zagoriă mi Jiiia (in kopiinsulă kxrora se aflx kiriarhiiesiile monastiri, la care aiestea de a fii arătate mai susă suntă închinate) fere a se lua cuvenitele disposisiuni pentru asigurarea veniturilor acestor monastiri, mi păstrarea loră in departamentulă bisericeskă prix kxndă voră veni noul ipgigggag FOSTA Murau FAMILIA DE DEUMAIVDUE. de dhkjojblg-íesss s^.mn. (Urmare.) CAPITULU IX.1) Suirea era atâta de răpede încâte înlătură curunda orice ceremonie și chiar orice conversațiune. Hortence, ve^înduse degraba fără resuflare și rea asigurată pe pietrele rostogolitorie, trebui se accepte uu braciulu daru măna și câte odată ambele măne ale Cavalariului spre a pute escalada stăncele golașie, și ’n momente de frică și de amețelă căută cu aviditate acesta protecțiune necesariă. Din partea sa, domnulu de German< dre, fericita și mîndru de rolulu seü, reluase ecilibrulu seii morale, cäutândün a Veal No. 118. ' sicura bine p’acelu-a ală personei sale. Ela părea fisiresce destulu de slaba și natura nu-l înzestrase cuă statură vigurósa; daru obiceiulu lucrului dedese mușculiiorU sei dă putere adeverată și totu d’odată uă adresă superioaiă, astafelin în cäta acesta barbatii, care nu scia nici se ămbie, nici se salute, nici se șe^lă pe unü scaunu în societate, mănuia uneltele cele mai tari și rădica povarele cele mai grele cu aceaași ușurință, cu care Octave mănuia caii sei și armele sale. Domna de Sevigny, pe care în mai multe locuri periculose ale preumblării trebui s’o rădice sau s’o țuă in bracele sale, era pentru dînsu ușioră ca un pena, și cându s’arunca spre dinsula tremurându, părea că piciorele lui se ’mradacinau pe stăncă la marginea abisului, împregiurările cele mai simple, cele mai materiale, dacă se pute Zice asta felu iéu câte uă dată uă deosebită importanță din relațiuni și semena a domina, cu totu energia faptei naturale, subtilitățile gândirii și delicatețele simptimentului. Hortence, sosită pe culmea stăncei nu mai era ce fusese c’uă jumătate de oră mai nainte, căndă se dedese rosit din trăsura sa. Nu mai era femeia alesa, tare prin ideiele, obiceiurile și instinctele sele. Era un bună fetiță care avea uă mare frică și care pentr’unii nimici ar fi îmbrăcișiată pe verula seu ca p’una tată iubito, care o purtase și-o scăpase, îi era oaida și se simpția ostenită. Aruncă pălăria sa de paie pe arba și s’aruncă singură acolo la umbra micei capele, ripindu de ostenela sa și strigăndu că ar da unu regatu pentr’unu paharu apă rece. Labréche voi s’alerge la sorgintea vecină, darü cavalariuiü ilü popii. Era pre îndată, Domnel de Sévigny îi era pré caldu încă case be acea apă înghințată, și nu trebuia se lapede și aluiă în momentulu în care avea mai multă trebuință de dinsulu. Și Hindu că Hortence se revoltă în contra acestora doue prescripțiuni, omulu câmpului o ’nfășiură cu cașimirulu c’unu simptimĭntu de autoritate parintéscá, care uă petrunse ca d’una fluidă curatu și putericu, întrebă pe Labréche dacă adusese unu pahariu cu dinsulu, și fiindu că acestua era ăntîiulă lucru la care acestu mare spiritu nu se gândise de locu, luă din busunariulu seü uă tasă de piele lustruită și alergă s’o spele și s’o împle; apoi lăsă se se mai încălziască pucina apa la sere înainte d’a o presinta verișiarei sale. Câteva secunde după acesta, Îi dede vdă se privescu cu lacomiă cirașiele ce straluciau ca nisce mărgăritarie negre p’una cirașiă selbatica. Labréche se grăbi a căuta pe colinde unu altü ciașiu, daru nu era de câtu acestua singura și ela crescuse între stânci tocmai pe marginea abisului d’asupra căruia era înclinată cu mai multă grabă de câta soliditate. Sermanul Labréche credea de datoria sa a s’apropia da dinsula nu fără temere; nu era născutu bravu; daru cändu Hortence ii ordină a nu se risca și declară că nu mai are cea mai mică poftă de aceste fructe atâtü de bine pălite prin periclu, cavalarulu se desbrăcase de vestmintulu seü și de pelăria sa și se sui pe pomă ca uă veveriță. Elă aduse ramuri lungi încărcate cu fructe, dar o găsi pe Hortence palidă și cu lacrimele în ochi. Ely se pusese într’adeveră intr’unu mare periclu și ce e mai multă încredîndu-se în adresa și practica sa, nicî nu luase sema la acesta. Negreșită Ootave aru fi făcutu totu atâta, daru nu fără a-și atribui valorea faptei sale, pe căndă campianul nu înțelegea nimica din temerea și recunoscnța verei sale. Ea iü invită se sâțlă lingă dînsa și amîndoul culeseră drașie din aceaașî ramure; dederă uă ramure lui Labréche, care șezuse ceva mai departe și nu cuteva a se amesteca in conversațiune, fiindu că figura Cavalariului ilu ținea în respectă mai multü de câte oricare aftă ce venuse vr’uă dată. Ca unü om nutritü de romane și de aventure, Labrèche își zisese că, suptă acesta vestminte țerănescă, cavalariul ascundea maiestatea unui principe deghizată, și astfel a se consola de rușinea d’a fi foști)