Romănulŭ, mai 1862 (Anul 6, nr. 122-151)

1862-05-05 / nr. 125

REVISTA POLITICĂ BUCURESCI, gi6 Floraiiă. Adunarea nóstră se va deschide mxne Sxmbxtx. Kredemă însx kx nu se va pute completa numerusü ie­­rpuii de lege, pentru kx deputaijii de peste Milkovat n’aîi veniții xn­­^ kx, nii prin urmare abia pe Luni Adunarea va începe lucrurile sale. Eu aiestx o pasiune s’aduiemü aminte d-loru deputații a’ntreba pe guvernă dakx s­a înlixsuită banii se a remasă datoriă Sta­tului d. Hiokanu­lui pentru kari­era kixzaiulu d. Millo. Se zice kx d. Millo n’a plătită, nii se mai zice kx Statulă kare­a pusă în vînzare averea d-lui hiiokană, n’a pusă mi nu pune mi p’a d-lui Millo. Pentru ie atestx osebire în aplicarea legiloră, iur pentru ie Statulu se ie bani împrumută m­i se nu vorskx a înkxsui banii la are a primi? Despre alegerile din Moldavia, despre kari Monitoriulă nu ne a vor­bită xnkx, mai afirmă kx la Doroh­oiu s’nr fi alesă, în loculă d-lui Miklesku, d. Millo. Dară kare d. Millo? Ni se spune k’ar fi aiela kare a fostă depu­tată la Divanulă ad-hoc mi kare este ^ ună bărbată ku kredinge progresiste. La alegerile făkute la Teleorman, afirmă kx au f­ostă trei kandidat mi kx la xntîia votare au fostă dobîndită d. Grigorie Kantakozino 10 voturi, d. George Lenin 8, mi d. loan Krezzianu 6. Proiectîndu-se apoi la a doua vo­tare­a­ fostă alesă d. Grigorie Kanta­­kuzino. La kolegiulă proprietarilor­ mari din Kraiova d. Ștefan Golesku a avută 11 voturi și d. G. Știrbei 21. Lupta însă între dd. G. Lenm mi Krezzianu nu s’a mărginită numai la alegeri, kxiî printr’o liudată întîmplare d. G. Leni este numită Vorunkă aiă kapitalii în lokulă d. Ion Krezzianu destituită, fxrx se stimă pentru ie, kxiî nu kredemă k’ar fi ună kasă de destituire aiele doue voturi ie a avut mai pujțină de kixtă rivalele seă, pre­­kumă nu credemă kx kiderea d-lui Lenin în kolegială Teleorm­ană ar fi lausată numirea domnieî-sale în func­­ijiune. London, 20 Maiu. în medinija de est a Kamerei komunitoră, a konstatatu domnu Layard­ux am­basadoriulu fran­­țese domnii Mercier a plecată la Rich­mond fxrx instrucțiuni din partea gu­vernului seă; visita lui n’are nici ună felă de motive politice. — Bologna, 9 Masă. Vikariulă kapitulariă a fost­ condamnată la în­­kisorix pe tim­pă de trei ani, preotul­ Prokolo la înkisorix pentru mnă­ană. — Genova, 9 Masă. Făptuitorii furu­mingului kasei bankixm­ului Parodi surită arestați!. — Bruxelles, 10 Main. Iiitișă în „Moniteur beige“ kx starea sonetxyii regelui este în genere multixmitorix. De eri s’a aretată o îmbunătruire în afe­siiunea plămîniloră. — Hannover, 10 Maiă. în came­ra deputațiloră domnu konsiliariă ală tesaurului Bothmer a sprijinită propu­nerea primitivi, destulă de susținută, ka guvernulă se desființeze în datx or­­dinile ka­’i eskludă pe fomlii miniștrii din adunarea naționale. — Frankfurt, iO Maiă. nută o medinux straordinarix. L’a jji- Austria lui Prusia au propusu ka dheta konfe­­derațiunii germane se invite pe h­essia elektorală a desființja proiedura alege­­riloră în kipuiă în care s’a introdusă. Hessia a cerută, după regula proiedurei, 0 konsiliare a komisiunei. — Torino, 10 Masă. bntiia me­­dinyx a Parlamentului se va aju­e la 1 luniu. — Trieste 10 Masă. Vaporea ,,Pluto“ a kompaniei Lloyd aduse nu­vele de la Calcutta pinx la 8, de la Singapore pinx la 7 Aprile mi de la Batavia pinx la 31 Martid. în partea orientale de la lava domneste femete mi pregulă orezului s’a urmată iudoita. Pirații aă jefuită Manado, aă furată banii din basile publice mi ale gu­vernului mi aă dusă ku dînuu­l priso­­nierî peste 200 persone. — Hongkong, 31 Martid. De la Shanghai afirmă, ku data de la 22 Martid, kx trupele insurginyiloră „Tai­­pungi,“ kari ameiiinijx Shanghai, au fostă din nod respinse mai înapoi mi se aflx alarmă într’o depărtare de 12 mile. Ei au suferită noue perderî mi o mialupe kanonierix englese a derxpe­­nată 200 mialupe d’ale lord ku re’n­­forjixri mi provisiuni. La Nanking dom­­nește nekontenită femetea. Trupele im­periali se aflx pe malură de la Nordă ală lui Yangtsekiang mi dom­inx rîulă. La Yeddo s’a fskutit ună atentată a­­supra ală doun­e ministru ală afacerilor­ străine, kare visx n’a isbutită. Mai mulții japonesi au fostă pedepsim cu asprime de autoritatea lord lokale, fi­­indă kx aă intrată într'o biserikx kre­­miinx. MOMIKSTIRI[iE] din ROMANIA. 0 (Urmare.) lakx skrisoria kxtre Aristarhi de kare vorbiama în No. trekulű. Stir­­boiu ba unu generală învinsă de tóte părțile, care ar fi perdută tóte lex­­ibile într’ună resbelă, se resignesx con­­centrată in sine mi pare kx "iul ar zise: sx proektesă o altx espedin,iune pe o altă kale, pe unu altu sistema, bu ună altă metodă mi planuiă meă din urmă va isbuti. Dar din neno­­roiire aiestă resignațiiune a fostă o obosire, o kompletx delxsare. Știrbei a lăsază armele pe kalea diplomatikx, pe kalea rea bxtulx, a lermeton de la străini kiară drepturile sale cele mai evidente, fxrx sx se mai armese cu dreptură sxă de Domnă ală unei n­ xri autonome. Bucuresci ls/27 Decembrie 1855. Către Agentulu­­ erei la Constantinopole: "Amă primită scrisoria d-tale de la 8/20 Desembre No. 65, kxtă de­spre monastiri amă arătată, sokoteskă, destulă modernisiune mi îngăduire. Gon­­da mă kx sestiunea se va sokoti se­­riosx, mi se va oferi pe temeiă de dreptate, ba sx fix­im după legi, crx sx nu ajungemă a ni se propune sx T Vezi No. 117. ni sx dhea­mnă se duce proem­sisă în kipă de misx. ■Acesta a propus’o klerulă totă d’auna, mi mxliară kx Moldova a pri­mită a i se da ună ajutoră kxte 12,500 galbeni pe ană, darx n,éra Romane­­skx a l­pxdată cu totală asemenea propunere. De aceea nu­i póte astăzi sx fakx altă­ felă de kxtă sx stxruia­­skx in cererea dreptului ei, érx de nu, sx i se scrie kx n’are nici o dreptate, mi atunci va fi rxbdatare. »Aiestă propunere, nu numai Ex nu este de primită, dérx nu­i póte a se pune in lucrare. •Veniturile monastirilor­ închinate au fost ă: • în anulă 1828 de 30,000 gal. „ 1837 „ 100,000 „ „ 1851 „ 210,000 „ • Erx in anulă vii­tor noua arendui­­re va sui negremit venitulă anuală la ... . 320,000 „ • Dekx klerulă va voi să pue la vre­o indoialx suma rea din urmă, la care znsemă kx s’ai sui akumă ve­nitulă, puteai sx’lă înkredințiații ku o­ Ixrire kx la lintaipunea arenduirei, ie peste pufiim­are­a se taie, se va do­vedi kx este prea mikx suma ie noi arxixmă, pe lingă aieea se va emi atunii, mi nu stirmită veiji arxta aie­­lui literă, kx íjera primeste să ră­­spunzx monastiriloră aiei 210,000 galbeni pe fix-bare­ană regulată, mul­­tțumin­du-se ea cu prisosulă se va resulta din aiea arenduire peste susă zisa sumx, spre a întîmpina trebuin­­ța,eie amezi aminteloră de laiere de bine din aiestă prințipală. •Partea analogă: Hindu otxritx dreptă temesă de kxtre iele mai dinain­te obmlemii Adunări, prekumă mi de kxtre leră de akumă obmteskă divanu, noi nu putemă nici odatx să primimă a ni se da ună ie dupe proem­sisă.* în­keemă aiestx epokx septenalx a Balta-Limanului printr’ună ziurnală ală d-lui loan Kâmpineanu ministrulă kulteloră mi ală aktualului Mitropolită Nifon, in privinița schimbarei igumeni­­loră greii, îmi plaie se v’ză pe ve­­chiulă kampionă ală libertx.u,floră Ro­­mâniloră mi ală autonomiei ni,grei loru, îmi plaie se vxză pe Kâmpineanu lup­­tândă ku dikxiix pentru drepturile ije­­reî pxnx in momentulă bxndă a mai putută da din degetă; mi suntu no­­roiită kx mai pân­ă mi astă­zi se stringă ku rekunosii­ijx mina vechiu­­lui amikă mi daskxlă ală meă, în silința iubirei de patrix. Aiestă ziur­nală se póte studia din mai multe punturi de vedere, cu multă folosit de extre ateia se voră fi kernați în­­tr’o zi de o kameră im­ună guvernă națională să de a o soluțiune defini­­tivă acestei sestiuni naționale. Ziurnală. •Astăzi joi, luna Fevruarie 17 a­­nulă 1855 in adunarea urmată la Sf Mitropolie de kxtre noi Mitropolitulă­ijereí mi merală departamentului tre­­biloră bisericesti, u­tindu-se scrisorile prea o­sxrijitului patriarhă ală Kon­­stantinopolului cu data din 2 ale ku­vonlor I-ŰI..U Mitropolie mi departe bisericeskă, prin kari inkunosiiiniiézx kx, i­ietindă de la o vreme arhiereulă îoanikie din kiriarhia eparhiei Ioanini, dinpreunx ku aiesta, um­ezx să inieteze mi igu­meniile letoră de alti monastiri anume: Sf. lon din Bukuresii, Mistea din ju­­dețulă Prahova, Serindarulă din Bu­kuresii mi Dedulesii din judeițulă Rîm­­nikulă Sărată; mi kx în urmarea mij­­locirilor ă­lelui aktuală kiriarhă ală zi­sei eparhii kiră Partenie prin eforulă s­ă archiereulă Effessă kiră Parse mi a leloră de akolo deplini imputerni­­lifii epitropi din partea obmtii din Ioa­­nina, Zagoriă mi Jiiia (in kopiinsulă kxrora se aflx kiriarhiiesiile monastiri, la care aiestea de a fii arătate mai susă suntă închinate) fere a se lua cu­­venitele disposi­siuni pentru asigurarea veniturilor­ acestor­ monastiri, mi pă­­strarea loră in departamentulă biseri­ceskă prix kxndă voră veni noul i­pgigggag FOSTA Murau FAMILIA DE DEUMAIVDUE. de dhkjojblg-íesss s^.mn. (Urmare.) CAPITULU IX.1) Suirea era atâta de răpede în­câte înlătură curunda ori­ce ceremonie și chiar­ ori­ce conversațiune. Hortence, ve^înduse degraba fără resuflare și rea asigurată pe pietrele rostogolitorie, trebui se accepte uu braciulu daru măna și câte odată ambele măne ale Cavalariului spre a pute escala­da stăncele golașie, și ’n momente de fri­că și de amețelă căută cu aviditate ace­­­­sta protecțiune necesariă. Din partea sa, domnulu de German­­­< dre, fericita și mîndru de rolulu seü, re­­­­luase ecilibrulu seii morale, cäutândü­n a­ Veal No. 118. ' sicura bine p’acelu-a ală personei sale. Ela părea fisiresce destulu de slaba și natura nu-l­ înzestrase c­uă statură vigurósa; daru obiceiulu lucrului dedese mușculiiorU sei dă putere adeverată și totu d’odată uă a­­dresă superioaiă, asta­felin în cäta acesta barbatii, care nu scia nici se ămbie, nici se salute, nici se șe^lă pe unü scaunu în societate, mănuia uneltele cele mai tari și rădica povarele cele mai grele cu acea­ași uș­urință, cu care Octave mănuia caii sei și armele sale. Domna de Sevigny, pe ca­re în mai multe locuri periculose ale pre­­umblării trebui s’o rădice sau s’o țuă in bracele sale, era pentru dînsu ușioră ca un pena, și cându s’arunca spre dinsula tre­­murându, părea că piciorele lui se ’m­­radacinau pe stăncă la marginea abisului, împregiurările cele mai simple, cele mai materiale, dacă se pute Zice asta­ felu­ iéu câte uă dată uă deosebită importanță din relațiuni și semena a domina, cu totu energia faptei naturale, subtilitățile gândirii și delicatețele simptimentului. Hortence, so­sită pe culmea stăncei nu mai era ce fu­sese c’uă jumătate de oră mai nainte, căndă se dedese rosit din trăsura sa. Nu mai era femeia alesa, tare prin ideiele, obice­iurile și instinctele sele. Era un bună fetiță care avea uă mare frică și care pentr’unii nimici ar fi îmbrăcișiată pe verula seu ca p’una tată iubito, care o purtase și-o scă­pase, îi era oaida și se simpția ostenită. Aruncă pălăria sa de paie pe arba și s’a­­runcă singură acolo la umbra micei cape­le, ripindu de ostenela sa și strigăndu că ar da unu regatu pentr’unu pah­aru apă rece. Labréche voi s’alerge la sorgintea ve­cină, darü cavalariuiü ilü popii. Era pre îndată, Domnel de Sévigny îi era pré caldu încă ca­se be acea apă înghințată, și nu trebuia se lapede și aluiă în momentulu în care avea mai multă trebuință de dinsulu. Și Hindu că Hortence se revoltă în contra acestora doue prescripțiuni, omulu câmpu­lui o ’nfășiură cu cașimirulu c’unu simpti­­mĭntu de autoritate­­ parintéscá, care uă pe­trunse ca d’una fluidă curatu și putericu, întrebă pe Labréche dacă adusese unu pa­­h­ariu cu dinsulu, și fiindu că acestu­a e­­ra ăntîiulă lucru la care acestu mare spi­­ritu nu se gândise de locu, luă din busu­­nariulu seü uă tasă de piele lustruită și a­­lergă s’o spele și s’o împle; apoi lăsă se se mai încălziască pucina apa la sere în­ainte d’a o presinta verișiarei sale. Câte­va secunde după acesta, Îi dede vd­ă se privescu cu lacomiă cirașiele ce straluciau ca nisce mărgăritarie negre p’una cirașiă selbatica. Labréche se grăbi a căuta pe colind­e unu altü ci­așiu, daru nu era de câtu acestu­a singura și ela crescuse între stânci tocmai pe marginea abisului d’asu­­pra cărui­a era înclinată cu mai multă gra­­b­ă de câta soliditate. Sermanul­ Labré­che credea de datoria sa a s’apropia da dinsula nu fără temere; nu era născutu bravu; daru cändu Hortence ii ordină a nu se risca și declară că nu mai are cea mai mică poftă de aceste fructe atâtü de bine pălite prin periclu, cavalarulu se de­sbrăcase de vestmintulu seü și de pelăria sa și se sui pe pomă ca uă veveriță. Elă aduse ramuri lungi încărcate cu fructe, dar o găsi pe Hortence palidă și cu lacri­­mele în ochi. Ely se pusese într’adeveră intr’unu mare periclu și ce e mai multă încred­îndu-se în adresa și practica sa, nicî nu luase sema la acesta. Negreșită Oo­­tave aru fi făcutu totu atâta, daru nu fără a-și atribui valorea faptei sale, pe căndă campianul­ nu înțelegea nimica din teme­rea și recunosc­­nța verei sale. Ea­ iü invită se sâțlă lingă dînsa și a­­mîndoul culeseră d­rașie din acea­așî ra­­mure; dederă uă ramure lui Labréche, ca­re șezuse ceva mai departe și nu cuteva a se amesteca in conversațiune, fiindu că figura Cavalariului ilu ținea în respectă mai multü de câte ori­care aftă ce venu­­se vr’uă dată. Ca unü om nutritü de romane și de aventure, Labrèche își zisese că, suptă acesta vestminte țerănescă, cavalariul­ as­cundea maiestatea unui principe deghizată, și ast­fel a se consola de rușinea d’a fi foști)

Next