Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-01 / nr. 152
REVISTĂ POLITICĂ. BUCURESCI,31 Florariu. 12 Ciresiar. Se s'nie ki serbarea moriiloru nesilinga a fikut-o o gestiune politiki, mi forte nengroiiti. Suntemu feri Mijiî In. putemu publika astizi unu artiklu alu d-lui Zâne în aceasti gestiune mi kare n’are trebuingi se să 4 mai recomandimă noi, knî se rekomandi însumi alitu prin materia ne trateazi leită mi ni’n numele autoriuluî. Guvernulu c care retinsese proiektulu de lege pentru împirgirea gerei în patru Gubernie sau, cum se zicea mai nainte la noi, Kiimikimiî, l’a re’nfigimiatu ku modifikarea de 6 Kiimikimie în lokii de 4. întrebimă a~ kumîi pe ordine de este seriosi o asemene modifikare? întrebimă pe ne kuvîntu, Kamera kare refusase iele 4 Kiimikimie va primi akum 6? Intrebimu în slirraită daki guvernulu kare anunți mereu în Adunre și korabia Statului este sparți, íe api de pretutindine, krede ki korabia avea~a se va kirpi, împingindu gura în 6 Kiiikimie în lobu de 4, mi fikindu pe depui agii kari keltűin mai multe uiedinge spre a desbate iui respinge pro- 4 iektulu lelu ku 4 Kiimikimie se mai perzi din nou timpulu spre a desbate mi respinge proiektulu ku 6 Kiimikimie; iui ki iernii ku wea mai deplini asigurare kilă vorii respinge pentru ki nu este una singură kuvîntu de are kare valore d’a respinge iele 4 Kiimikimie m’a primi pe iele 6, afari numai ki pentru 6 se iere o keltniali mai mare de kitu pentru 4, iui ki d’atunci primulu ministru a deklaratu ki mergemu spre bankiruti. Eaki daru se bine se ’ntrebuingezi timpulu ielu pregiosu pentru a drege corabia se s’a fundi, aki kumü se revisuesku sokotelile, veniturile mi cheltuielile spre a skip a Stăturii de bankiruti, adiki de mórte. Ni s’a spusă ki dupe diskursulă . d. Kogilnisianu, unul din deputați invitindu, întindele Kamereî, pe d-nu ministru primariu a lua în mini mirirea mi ferisirea nagiunii m’a deveni unu Washington alu Rominiloru, d-sar ar fi respunsu ki: „nu se prindă musiile ku ogetă.“ Ne mirammă forte, nu de poesia se kongine atestă respunsu, si de îngelesulă seu; pentru ki nu puturimu înțelege dalii kuvîntulă d-lui Kogilnisianu este ogetulu sine se fii musia sar musiele se nu alergi la ogetu si numai la miere? Nu! Domnulu Kogilnisianu n’a voită a prinde musie, ii a’ndupleka ómeni, mi kiară dalii kuvintele sale n’au fostă mierese este o dovadi mai multă ki se gindea la ómeni, mi nici la ómeni tari în adeverii mi inteligingî, mi ki nu Voia se prinzi pe nimine, si se deștepte mi se lumineze spre a se vedea lui gi si adeverul, mi binele lesă mare lui generale. Se póte ka ómenii se difere de opiniuni, se póte k’aiea a a d-lui Kogilninanu se nu fii rea mai buni, nici odati Insi domnia-sa nu s’a putută gîndi a prinde pe ómeni mi mai * puainu tnici nu póte nimine se-i zile H #91ș ni © ma 4 ® tall# 4’? dupe musie. Uli pentru ka se nu-ni poti ziie ki imblimu mi noi dupe musie se ne adresimu kire nagiune mi se í faiemu kunoskutu ki sestiunile politiie se kompliki din ie în ie mi ki kumu zise Rommulu: „jeki ursură prin venintu Afari din strigarea nóstri de tóte zilele în kursu de linii ani ki postsiunea nóstri geografiki ne impune datoria d’a fi sau a peri, ziserimu kiarü în No. nostru de Simbita trekuli ki suntemu ameninuagi a servi ka unu lukru mortu, ka o marfi ie se va da spre reskumpirarea națiuniloru leloru vine. Astizi vine, din nenorotire Independința Belgică (6 luniu) mi spune: „Aielea un mtre urmezi a kirkula ín privintta negoiuriloru incepute între Austria si Frantia, despre o arangiare generale a afacerilorü Europei si mai ku semi a gestiunii italiane. Numai, dupe cuma se ztie astăzi, nu s’arămas bruta din partea Mexikului a se ridica unu tronu pentru archiducere Maximilian. DIN PROVINCIILE DUNĂRENE, in scimbulu khora Austria va iede Venegia.“ Ilii noi ziserimü ín No. de siar biti (1467 lunin.) „Se krede ki Austria se va’ndupleka a da Italiei Venegia, în schimbulu altora uere se se voră da Austriei mi kare voru fi aiese din aiele se suntu cu totulu desarmate, turtite, strivite, gata în sfirmitu d’a le pune suptă varga unui supînă sau suptă jugulă unui despotă. Ilii d. primă ministru la 23 Mai (4 luniü) zise în Adunarea Naționale ki primejdia este asupra capului nostru, ki totulă este deskuragiatu, înkurkatu , desmidulatu , demoralisatu, tóte legimintele gata a se rupe, bankiruta în sfirmitu, mi korabia ie api din tóte pirgile mi ne’nekiiun ku tojin.“1 Franiia, ziserimu noi de mai multe ori, voiemte a ridika in Mesiku unü tronu pentru Arhidutele Austriei, Maximilianu, daru ne remine a sii daki Mesikaniî se voru supune la aiesta. Stirile din urmi din Mesiku, zise Independinija, suntu ki politika adoptați de kabinetulu franiese nu este nici kumit aprobați miii de indigeni nici de striinii franiesi din Mesiku; mi totu independinaa ziie, ki „Franiiaáru kugeta si ndiie la Dunire unu tronu pentru archiducere Maximilian, fiindu mai solidă mi mai puținu anevoie d’a isbuti de kitu aieia de la Mesiku.“ Daru ne ziku unii din aiei kari n’au kredingi în virtutea mi voința națiiunii române daru kredu în virtutea mi voinjia stniniloru, ki nu ne va putea lua Austria fiindu ki nu va voi Rusia. Și vomă respunde m’aiestora ki ielă kare se’nkcrede în striină înstriinatu va fi, ki ielă kare kauti supînu, slugi va muri, mi ki daki Russia n’ară lisa pe Austria si ne îngröi, n’ară riska o asemene opunere pentru ochii nostrii iei frumoși si pentru pîntenile sale iele mari. Le vomă mai spune mki ki Petru nelu marea zisă Rusiei în testamentul- seu: „Kundu nu potji faie altuielu dj Austriei, bti este lesne apoi a lua ’napoi.“ Unii mai ziku ki se va da Austriei numai Rommia miki: lui noi propuneam acestora ki se împiinimă géra în 4 sau în 6 kii mikimiei pentru k’amă înlesni astufelă noi îmuine împlinirile în kasu kundu s’ar presinta mai mulai musieriî la tirgulă ie se va deschide : — „Ici pentru kimama mea sorai voru arunca.“ Se taiemu totu aii kunoskutu, fiind ki este în strînsi relatiune ku iele se zisenmü, ki faimósa sestiune a lokuriloru sfinte care a fostu provocat resbelulu din urmi alü Oriintelui era a venită pe tapetă. Eaki se spune ziariul frames guvernemintale la Patrie: „Priimimă din Konstantinopole informiri partikularie kari ne faku kunoskute fapte d’ună mare interesă. „Ambasadorii Franiiei ai Rusiei au ierută, de puțin timpu, Poráéi autoritarea d’a reconstrui kampaniia (klopotnjia) statului mormintu k care s’a ruinată. „Franiia lukrezi în aiesti împregiurare ka protektriie katolițiloră romani de diferite rituri, mi Rusia ka protrektriie a skismaticiloră de diferite sekte. „Porta a respunsu la aiesti ierere ki va fi priimiri favorabile, numai Sultanulă, suprindă in interesulă supuinilor kreștinî din imperiul ă seă se fii admis a kontribui k’o a treia parte la cheltueiele de reconstituire a aiestui monumentă venerată. „Se asikuri ki aiosti proposiaime n’a fostă priimiti de cele doue mari puteri mi ki va fi asemenea respinși ideea de mai ’nainte a Po aeî d’a contribui Austria, Spania, Bavaria, Italia mi celelalte state katoliie la reconstruirea bisericei din Ierusalimu. „Daci informirile nóstre sunta esakte Franiia mi Rusia ar persiste în o politiki se repausi pe neste drepturi nediskutabili mi n’aru admite miii Porta niii vre o alti putere a kontribui ku ele la reedificarea biseriiei suitului Mormîntă. „Este ku neputinat d’a prevedea viitoriulu, dar daci festiunea Orivnteluî s’ar îngaja din nou pe aiestu terimu, iele doue mari puteri alti dați inemite, astăzi aliate, ară vede grupindu-se împregiurulă soră ku neste titluri diferinti tóte poporagiunile kreștine din Oriinte.“ Ali d’ai trebîndă la Serbia gisimu suirea ki guvernulu acelel natiuni vine a adresată puterilorii garanții o protestare kontra purtirii garnisónei turiesií. Guvernulü deklim ori ie respundere despre evenimintele care, dupe dînsulu, se voru produse din kausa purtirii Turiiloru. Kredemu ki tóte aiestea vorbesku atită de tare prin ele înuiile in kitu nu mai au trebuingi de nici unu komentariu mi d’arena, pe lingi stirile din afari se publikimu mai la vale, trebemu la cele mai însemnate din Italia. D. Crispi a propusă parlamentului italiană o serietare parlamentarii în privința arestirilor a fikute in unele pirjji ale Italiei. Desbaterea a fostă kildurósi. Ministeriul- a pusă ■ • știu* nea de încredere ĭn kabinetu asty^felu în lotă numai putea se remvț nyfi [ ne’nțelegere asupra votului ce s’a dată mirare a fostu 189 pentru ministeriu kontra 33, mi 28 apijineri. Rapus ă kabinetului Italiană a insistată din nou asupra trebuinței d'a convinge Europa despre dreptulu Italiei, ui’a nu se servi de mită de mijlocele morale spre a ajita voinga națiunii Italiane d'a intra în posesiunea Romei. Nu suntemă are mai bine noi kari nu întrebuingimă mijlocele morali d’a convinge Europa despre drepturile noastre, nici kiară în cestiunea monastiriloră zise închinate mi ki lisimă pe kilugimî strimi se riposki proprielilile nasjionali mi iiki se faki Stată în Stată administrindu-se? Generaliul Garibaldi a scrisă premedintelui Parlamentului o epistolizare s’a citită Adunirii, pe care vomă publika-o în No. viitoriă, mi prin kare konkci de la necesitatea pentru Italia d’a on da o organisare militari ka acea a Elveției m’a Prusiei. IUi noi vai o ceremă acesta în topi anii, mi guvernulă ne respunde ka Papa de la Roma „con. possumus.“ Kamera deputațjiloră din Berlin a priimită kite-va amendamente în proieptul ă de adress kire Tronă relative la kompletarea konstitugiunii, la crearea unei administrajjiuni komunale mi kantonale independintjt, mi la reducerea impositelor, la proporțiuni kari se respunzi la averea imposagiloru. Acea adresi a fostă apoi votati mi dali Regelui, alătirui-a respunsulu publikimă mai la vale. Grecia. Situatiiunea nu se îmbuniiijesce în Grecia. Scrii din Atena, de la 30 Maiti, anungu ki Ministeriulă a renouită oferirea dimisiunii, dară ku Regele estti a o acepta pentru ki i-ar trebui, separndu-se de konsilierii sei aktuali, a face apelu la konkursulă oposisiunii înaintate. Fusese cestiune d’a forma ună cabinetă mistă, dară negojiurile angajate spre a realisa asti konbinare n’au reușită. — Ateneu, 31 Masă. Principele de Wales a sosită aici. Elu a refusată invitarea ce i-a fikutu regele m’a trasă la ună ospeță. LU’a doua zi a urmată kiletonia sa. La serbarea poporarii ce s’a giintă alaltieri in apropiirea regelui s’a slobozită, din întîmplare, ună pistolă — Milană 6 Iuniă. Perseverantia spune ki guvernulă a ordinată închiderea seminariului de la Rietti, fiindă ki ’n ziua sorbirii s’a aretată acolo ună drapelă Papale. — Berlin, 7 Iuniu. Reputagiunea adresei a fostă priimiti astăzi, sera la 5 ore, de citre regele, care ia respunsă: „Am priimită cu plicere espresiunea kredingei mi a devotamentului leale. Ve repetă ki voiu remi* ne neklintită pe terîmură konstitugiunii pe care am jurată mi p’ală programei din luna lui Noemvre 1858; p acestă terîmă me aflu într’o desevîrmiti unire ku ministeriulu met mi pot» aștepta a vede konfirmst« prin fapte simp« giminteie esprese ’n adresa dumniavostri. Findu ki agi relevată unu pasagiu alu programei mele din 1858, ne invită a lă studia mi ală medita findă ku rindă, atuniî végi kunóste pe deplină bugetirile mele.“ — Bruxelles, 5 lannă. Ziariul „Independance“ de astizi anungii ki tratatul de komeriiă franco-italiană a fostă supscrisă eri la 4. Ambasadoriul prusiană domnut de Bismark-Schoenhausen a avută o konferingi lungi ku domnu de Thouvenel, atingitorii, dupe toti probabilitatea de gestiunea rekunosterii Italiei. — Ne vine de la London o komunikare de cea mai mare importantii. In ierkurile diplomatice din acesti kapitale, este konvigiunea, de citeva zile, ki o rupturi intre kabinetulă Franiieî mi lell de la Washington este imininte, rupturile ar servi singulariă a face o diversiune in favorea konfederatiloră de la Sudü arhoră kausi, în faga progresului viktoriosu ală ostiriloru uniunii, ar fi, firi aiesta, perdali. Ne asikuri ki kabinetului de la Tuilerie este tare otrîtă a respunde prin recunosterea Sudului, la primula artă de fagi ostile din partea uniunii contra interveniri franțese în Mesikă. (Korespond. Scharf.) Liberalismulu Romănu. (A vede No. 151). XVI. Cugetările religióse ale lui Urechiă. E mare, e sublime figura lui Urekii, sau mai bine a Rominului din senluluarelui kronikariű, considerati la lumina strilucitorii mi egale a relegă Nikitre omulu n’a triitu mai în buni înțelegere kulemulu pistrindu-mi intrege, neinhibate de elű libertițile sóle kaoma, de kitu pe pimêntulü Prímipateloru Romme, Relegea de paie rai de friții, relegea Rommi fu lea mai demokratiki din tóte ramurile creștine. în aiesti kalitate a iei, su esplimarea bunei înțelegeri se domni neîntrerupți între altariumi rominismű. Altariumű rominii, niici din timpii iei mai vechĭ, nu lubrika se vadi prosternuțî la treptele lui, o turmi de bigoți, ii de indivizi, khora le recunostea o voință liberă (liberű arbitriu) aliturea ku voința lui D-zeu. Astüfelu mi Urekii, fin a faie din omu o ființi ku totulu nedependinte, ku totulu deasupra decreteloru divine, rekunoște alitarea ku puterea mi voința Providințeî, o putere rai o voință a omului. Atunii, afte ele, omulu triumfi în primite