Romănulŭ, iunie 1862 (Anul 6, nr. 152-180)
1862-06-10 / nr. 161
m ROMÁNULUIRIUNIU, sineva niil a adune noue turburirî pe fingianelea de kar suferime. Voeska numai si esplikü de ne Kom. Hentrali a lukratö prekumü a fikutu, de ne majoritatea e! nu s’a mirginitu în rolulu mekanika, în rolulu gramatikala în care ar fi voitu s’o reduki d. Kogilnigianu. Komi-siuoea Hentrali, d-loru, provedindű prekumü a fi kumu, rai a îndeplinitii o datorii, a urmatu kumü trebuii si urmeze unű korpü legiuitoru. Se-mi fii ínsi iertatü a areta mirarea mea de a vedea pe d. Kogilinianu, care are tendințe forte pronunțate pe totii minutulumi in tóte oasiunile de a emi din Konvențiune, sub protestii de autonomii, de a lu vedea, ziku, atita de multa iritatii în kontra Korn. Zentrale ki nu s’a ținută de marginile lai legiturile Konvențiunii. în gura nósta, kare n’avemű onorea de a fi prenumerați între liberali, între nel ne se numeskü amen de progresü, o asemenea kritiki mi arű avea kuvíntulü, în gura unui liberalii ka d. Kogiminianu, anésta este o anomalii, krii l’amü vezutu pe d-lui trekindü pe d’asupra Konențiunii kitti a fostü Ministru, rai nesobotindü dreptulü nelü mai sobru alü unui omü acela de a se putea apera, de a fi judecata mai nainte de a fi osíndita. Ku tóte acestea se-mi dea voii onor. Adunarea î areta ki majoritatea Kom. Zentrale n’a emitü din marginile Konvențiunii, ni rat a indeplinita misiunea în toti konsnninga. D. Kogiminianu v’a spusü, d-lora, ki Komis. Hentrale nu s’a mirginitü a revisui legea asupra îndatoririlorü reniprone, mi n’a avutu grije de a imbunitigi sórta țeranilor, prekumü era îndatoriți de Konvengiune, mi ku anesti o pasiune onor. oratorii ne-a fikutü o disertațiune gramatikale mi limbistiki fórte frumósi asupra cuvintelorü revoir, revision, lumdü ín ajutorulü seii mi dikgionarulu lui Bescherelle. Domnilorü, admirü prea multi, tai mî plane prenisiunea kuvintelorü kini fin asemenea prenisiune nu este posibilü a se înțelege ómenii între dinmi; trebue unu simbolu komunü, kunoskutü de toți, ba 81 ne putemu înțelege unii cu alții, într’altu-felu ne-amü gisi ín turnulu Babilonului. Insi, d-lorut, pe língi prenisiunea kuvinteloru, avemu trebuinți mi de o alti prenisiune care este viața, sufletulu kuvintelor, mi aneea este prenisiunea ideilor. D. Kogilinianu s’a preocupatu fórte multu de partea materiali a definițiunii un alisatu la o parte partea intelektuali, a luatu prenisiunea cuvinteloru mi alisatu la o parte prenisiunea ideii. Anésta este o tukuki de retoriki, mi dlul ka eminenta oratori era in dreptul a seüa o fane. Noi ínsi kari n’avemü asemenea pretențiune de oratori, noi kari suntemü aini ka si desbatema interesele publice rar a ne înțelege spre a ajunge la una resultata pratika, n’avemü si ne preokupuna intr’alta felu de kitü numai ka si ne ferima de kala nimili pe care ne póte arunca roua interpretrare a kuvintelor, neía ne a mi datu loku la nedreptele akusiri ne ni s’a adusu mi pe care vin akum ale respinge. El bine, d-lorü, viü sí afirmü ki Kom. Zentrale a revisuitü legea esistinți ín tóti puterea kuvíntuluí. în adevera, ne insemnezi revisuirea unei legi, iar pentru ne se nere ? ne resultată trebue se se kante Intr’o revisiune legislativa? Kmdu este vorba de o lege care oferiti drepturile civile, starea soniali a unei sau mai multora clase ale sonieticii, legiuitorulü nu se póte menține în operații de kalkule de aritmetiki, precum sane unu kontabilű sau unű datorü ku o sokotéli. Unii legiuitorü, kindü revisuesne o lege, pune principiu nou, adopți o sistemi noul de legislațiune, giindü sema de obiceiuri, de starea somali, de interese, dindu-mi sokotéli de efectele legiuirii nevoiesne a revizui. Legea esistensi, d-lorü, ne o spune singuri in preambululu el, ki este o lege provisorii; provisoriulu este karakterulu ei esențială, fundamentala. Din imputula el s’a supusu la o gestiune de timpu. Prin anesta kiara, sea d’miliü infyiliari* te «rms se*#? fski Kom, Centrele sau ka se planemü d. Kogilinianu, majoritatea Komis. Zentrale, era daka provisorium trebue si mai urmeze sau nu. D-lorü, o asemenea întrebare porti în sine o nestiune de prinnipii mi nestiunile de prinnipii sunt legate totüdeauna între dAnsele. Solugiunaa dar atírni de o alti nestiune, de nestiunea regimului politicii sub care ne-a pusü convențiunea. Legea în ființi, asupra drepturilor mi datorielorü reniprone, pune in principü reglementarea intereselorü a doue clase de ómeni, faorbirea proprietigii kitre kultivatorii, faorbirea kultivatoruluĭ kitre proprietariű. Intrebü, d lorü, daki unü asemenea principii mai póte fi menținutü ín legislagiunea nóstn, kmdü aktulü nostru konstitutivű konsakn libertatea politiki? Kum? Konvențiunea konstitue unü guverna konstituțională kare împlini în sine libertatea politiki iai libertatea civili; Konvențiunea kiami proprietatea de tota feluli , miki, rai mare, fonmari rai mobiliari, komerciali rai industriali a forma representațiunea naționali, destinat a controla actele guvernului, a desvolta interesele naționale; iar Komisiunea nentrali ar fi trebuită, pentru skrupululü de operațiune tekniki arevi suite!, si mmite mi se continue va orbirea proprietigii rai a cultivatorului? Si lase libertatea individuali lințuiti în munca siliti, iai proprietatea supusi la o lege analogi cu legea maximului din revoluțiunea Franniel? si mmnite interesele rai drepturile civile subtü o reglementare care nu póte fi debita deripimtóre libertiții politice rai intimitare prin urmare instituțiuniloră noul? Pentru oricine va voi fi rai anume okii cu seriositate asupra istoriei rai asupra sovietițiloră din timpii nostril, va vedea ki libertățile politice au fostu rai suntu în paralelu ku libertatea nivili; rai libertatea nivili nu esisti acolo unde legiuitoriulu vine rai reglementezi transakijiile, unde impune vaorbirea proprietitii rai a kultivatoriuluî. Kinbu Túrnia au inneputu si non sfaturi Europei, vizindu-rai decadența, raiul, domnilorui, ne li se respundea din tóte pirțile, rai de kitre liberali? respectați proprietatea, nsați-o liberi, daki voiți si mergeți înainte. Nlii d-vasta ați fi voită are ka comisiunea nentrati si minții proprietatea rai pe kultivatorii în iaerbie ? Komisiunea neutrali era dar datore si degajeze rai pe proprietate rai pe kultivatori de îndatoriri silite, de unii principiu de reglementare care este o lovire a libertatii civile rai nu pote avea alta efecta de kitü a lovi kiara libertatea politicii. Revisia (fiind-ki d. Kogilninénu ține mult la kuvíntulü revisii) nu se putea fane de kitü pe aneléral prinnipiî de libertate pe kare s'a revisuitü rai de puterile garantate konstituția politiki konsakrâti de regularoeiitulü organikü. Ni se zice Insi ki proiektulu Kom.nentrale n’a fikutu nimiku pentru îmbunatțirea sortei țeraniloru. Domniloru, d. Kogilnine nu diskutindü multu asupra kuvíntului de revisiune a antatü kita este de importanta a nongelege asupra kuvinteloru. Si ne întelegemu daru rai asupra kuvíntului de îmbunatțire, si bine-voiaski d. Kogiminenu a ne spune ne înțelege prin kuvíntulu îmbunitțirea sortei? Suna domniloru, ki în Europa s’a ivitu unele doktrine, suntu vre-o kițiva ani, kari au likutu mare sgomotu mi kare pretindea si reduki sonietatea íntr’unu felu de kasarine numite falansterü, atelieru națională, pentru îmbunitțirea sórtei ómeniloru prin organisarea munii, kumü am zine noi prin drepturi rai datorii remprone filisate, reglementate. Aceste doktrine au postatü multu singe, mi multe turburrl. Frannia le-a esilatü. Nu krezu ki d-lu Kogiminénu si ne faki poliți la anele doctrine. Este ínsi o sminți, d-lorit, kare se numește ekonomia politiki rai kare se oa kupi cu deosebire de îmbunitițirea sortei ómenilor. Acesta ne recomandi libertatea proprietițilo raeziminte de binefanere mi de ajutare, asociații agricole, industriale rai komerniale, libere, înlăturarea de orice pedvnl în transacțiunile komerniului, desvoltarea intelektuali rai morali a sovietițiî. în asemenea instituții pune ekonomia politicii îmbunătțirea fortei, nu numai a țeranilor, dară a tuturoru oamenilorü. David. Kogilninenu înțelege îmbunitițirea sortei țeranilor si prin înavuțirea lorű, d-luî urmezi si snii ki îmbogițirea kmasisti în produkții rai ki produkția ka si se disvolte în toti puterea ei, nere neapirata armonia nea mal komplekti între kapitala mi munki. In loki de armonii rnsi, d. Kogiuinenu pune proprietatea (nelü mai puterniku kapitalü) în antagonismu ku munka. D-luî vine rai ne zine ki este unu pronesti între proprietari rai țeranii munnitorî, pune în lupți aneste doi klase de ómen!, mi sub kuvĭnta de îmbunatițirea sortii țeraniloră, voiesne si esproprieze o klasika și înavuțâski pe anea alti, ku unu kuvínta împroprietirirea tiranilor, rai desproprietirirea proprietariloru. Dați-mî voii akumü a vizita una faptă întîmplată ku Vachereau în Franța rai pe kare’Ju gisoskü în cartea sa numiți la Démocraie. lau sentința, dați de tribunalu în kontra sa. (Gitemte la începutul anestei kird sentința tribunalului korekțională de Sena prin kared. Vachereau e condemnatü la unii ani de inchisore pentru atakü adusu proprietiții.) Doktrinele anestea darü a fostu considerate mi în Statele civilisate ka uü ataku in kontra proprietiții. rainol venimü akumü si le susținemă ? remiiü , domniloru ani, kmí On. Kamen e obosiți rai mai suntu rai alți oratori înskriraî și vorbeski. D. B. Katargiu, președintele Konsiliului. Domnilorü, d. ministru al Justiției, onor. men kolegu, va anunțată ki va vorbi ka deputată; rai eu amu Indrisnek a ve zinea ki vo să vorbi rai ka deputată mi ka ministru. Ați auzită, domniloru, discursulă d-lui Kogilinenu, anelă diskursă a luată îndestule loviture grele, s’a sfiraiată în bukiți de elocuenții oratori ne au vorbită înaintea mea , ar fi dat o lipsă de generositate din parte-mi de a kita ka silă mai sfirată rai eă. Dar în anelă diskursă s’a uitată nele zise de mine: „Totulă pentru țari, niraibă pentru noi!“ Da, domniloru, amu zisă rai voiă zine anésta, dar vi daă de veste și asemenea vorbe nu mi voră fane si perză din vedere avea stea polari, kare, pentru mine, este Dumnezeirea la kare mi încină. Adevirulă, pentru ki adevirulă e al lui Dumnezeu rai că totăd’auna voiă kita și mergă pe kalea adevirului. Nu, nici odati nu mi voiă lisa a mi amigi nici de fumurile unoră laude pompese rai migulilóio ne nu-mi fakü nini unü efektu, nici de temerea de a displinea unei popularitiți nedemne de mine. Kindu amu zisă, totulă pentru Rominia rai nimikü pentru noi, că n’amă înțelesă ki Rominia e despirțiti în doi tabere, în ómeni fin avere rai în ómeni avuți rai ki nei d’mtîiă singuri suntü nația, iar nei d’ală doilea uisue paria, niste ființe atari din lege. Daka principiele de ekonomii pe care se reazimi unii din d-vóstii, nu vi daă altă mijlokă de a îmulți averile, de kitit a lua de la unii rai ada altora, apoi sirane suntă anele principie, putrede suntă anele femeie pe care voiți a vi sprijini. Akumă si ne okupimă de kestie în aminuntele ei. Acesti kestie s’a pusă în diskusie prin discursură d-lui Kogilinenu, pe care l’aă analisată mulți rai cu talente superiore, fin însisi la kalifine, si-i dea o formi. Anea figuri i-o voiă dacă. Anelă disimrsă a fostă o kimen, o kimen niudaU, paradoxale, o kimen ku kapuid de porumbei, figiduîndă mulți, blindețe, ku trunchiulă de aspide plină de venină, rai ku kuda de rasopîrli miglisitóre; kini, dupe ne ne-a figiduită împriiuirea, abnegația de pasiune rai de interese meskine, apropiirea mi mințirea, a stigmatisată proprietatea ku cele mai înveninate kuvinte, ku cele mai degnditóre kalomnie, ku unu kuvíntü a sanktifikatsi principtele lui Proudhon, kare zine ki proprietatea e o soție, în fine a încheiata nemda, ku multi umilinți, a se da tiranului, ka unu felu de milostenii, pimíntulu ne kultivi astizĭ, tiranii, domniloru, suntu partea nea mare din nație, iai o nație nu tnierate prin milostenii. Daka voiți și fanețî pe tirană liberă, trebue si faneți virtuosfi, rai ka si fu vîrtuosu trebue si lă moralî sați. Oare anésta e virtutea ne trebue si antați nații; a xnpi ne este ală altuia? a fene dintr’înraii nirate milogi, nirate nerraetori kalabresi kari, ku espengola în mina, si non de la nei mai avuți de kita ei punga sau viața ? Anésta e virtutea ne trebue si aibi o națiune kare aspiri la libertate ? Nu, virtutea ne trebue a învița pe națiune este de a respecta ne est' ală altuia ka și i se respecte rai eî într’o naționale nea ne e ală ei. zi dreptată Virtuțile acestea surtă adeviratele virtuți kari întireakă o națiune, kare o legi în tóte midulirile ei, iar nu a-i insufla spiritulă desbinirii, spiritură de invidie prin spiritură de xnpire contra proprietiții, kare e elementulă rai izvorulă tutuloră bogițieloră. Nu, domniloru, si nu ne aisimă a fi amigiți de diskursuri ne, ka sirena antiki, în kmta pe nei ne voia a atrage, iai dupe nei sfiraia, îi plingea; nu, nici fimă birbați, si mergemă pe posibilitate rai si lisimă la o parte poestele — ele suntă frumóse kiar kmdă ascundă otrava rai desbinarea, dar nu mai puțin omorítóre-rai si trauimă asti nestiune din puntură de vedere de dreptă rai de ekonomii politiki. Domnilorü, subiektură netraumă se împarte în trei; elă înfuțra azi o kestie de dreptă, o kestie de ekonomii rai în fine kestia politiki, kare, kuma veți vedea, nu are nea mai mici parte în nele neamă a zine. Vi voiă anta, domnilorii, mtîi, ki, ka proprietari, trebue a ne susține drepturile nóstre de proprietate rai de naționalitate, kinî, susținândă proprietatea, susținemă nația. Vi voiă anta mki ki, daka e vorba si fanem jertfe, vomă iuti a le fane, dară nu lumdă de la unii rai dividă altora, ni ka omeni politici. S’a zisă ki Komisia nentrale , în loka si revisuiaski Regulamentulă, dupe zisele Konvenții, ea a voită și faki o lege noui. Respektul ă mei kitre konvenție e destulă de sfintă. Dar vi întrebă, nerîndă a se prefane in venírikü principiulă unei legi kare are în kapulă ei vorba de provisoriu, are nu e o resturnare komplekti a legii? Veni-voiă akumă a vi analisa kare suntă drepturile proprietății în Rominia? Nu, s’a zisă îndestule rai s’a skrisă mici rai mai multe in aști privinți, iai totală a fostă în zadar. O zisă in zadară, pentru ki legea, de rai presirie ki teranulă are dreptuli pe trei pogane, dar adiogîndă ki e provisorră, înțelegeți bine, domnilorii, kitit e de slabi avea îndatorire pe care detraktorii proprietății kauti a se întemeia. Akumă și vedemă pentru nelegiuitoriulă de la 1831 a pusă raia repetită ku atita premisie anea klausi de provisoriă? Se înțelege, domnilorü, de ne este kmí elă kunosnea drepturile proprietiții în țeara Rommoski, kunosnea sorgintea ei, kunosnea temeliei, pe care este ausezati. S’a vorbită de Austria de Rus îa rai de alte țere, dar are proprietarii din acele țere suntă kamei de la noi? au el dokumente de pictinele de pirantă kumpirale, kumü le dă proprietarii români, de la kiaru stamorail tiraniloră acelora kiroră voiți a le da dreptulu a le lua îndintă prin o lege silniki? vagiă. S’a vorbită de sklavii, de ser Dar la noi venit-aă servagiulu din apisarea proprietariloru? înființata sau pentru interesul ă soră? Rituțî istoria țarei nóstre, pe care trebue și o kundsneți toți, lui veți vedea ki servagiulu a fostă introdusă de anelă mare bărbată ală României, de Mihai vitézulu, pentru o nenesitate a vremii lui, prin nirate miziene, barbare negremită, dar neapirate în împregiririle în care se afla. Eră vizîndă și populațiunea romini se împrindie, ba într’o zi o si se dezatepte singură pe pimîntulü Rominieî, fin oratire , fin finanțe iar prin urmare în neputinți de a mai susține diferitele resbele ne era nevoită a întreprinde pentru apărarea urei sale, ra’a zisă: Voiă si jertfeskă mai bine din libertatea nației mele ka și o scapă întreagi din robia streini. Kuma vedeți dar, servagiulă s’a filiură pentru o nenesitate politiki, iar nini kuma ka și flateze pe proprietarii de atumî. Vi mai întrebă akumă , în anele tere tóte ne ni s’a adusă de exemplu, se afli óre aneearai proporție de proprietari cu numitulă lokuitoriloră? aă ele a patra parte de iokuitori proprietari de pimintă, prekumu se afli la noi, firi a vorbi de aneia, ale airoră vînziri dovedite prin dokumente ne țină la mini proprietarii de azi, raină alienată pimintulu stamoraeskă rai kari prin urmare netigiduită arați ki pimíntulu Rommiei fu odati împirțită la toți, iai ki grinidirea unoră kitițimi mai mari în minile proprietariloru de azi n’a fostă prin npire, n’a fost prin dominația unui elementă stnină asupra elementului primitivă ală pimînteniloră, prekumü în Europa oridentale unde elementul ă gotic veni de înburat, de desmorateni rai redune în servagiă elementală rommă. Ați zisă ki, neîn proprietirindă pe tiran , nația se perde; are Englitera, anesta Stată mare, kare numimi 28 milióne lokuitori rai n’are de kita 250,000 proprietari, este o nație perduti? Oare ku aceste vorbe englesil nu s’ar sokoti insultați? are patriotismul ă se vinde ku kotulu de pimîntă? Nu, domniloru, patriotismulă konsiști în sentimente morale rai inteniti, în legiture de interese regiproue rai că sokotesk ki nu este ună singură romină, kare și ziki. Nu suntă romină pentru kiamnă mai puțină debită altulă, rai ki nu suntă slobodă a jefui pe qelă ce are mai multă debită mine. Adugeți-voiă de esemplu Italia? Vedeți acesti mare nație în ce ajunsese kind ura rai spiritulă desbinirii sufla într’însa, rai vedeți-o unde se afli astizî rai daka ea a întrebuințată akumă mijloge de desbinare, de jefuiri rai de deposedare ka si indeplineski înaltele fapte qe au siirratta, sau din kontra, a dată dovadi de cea mai stinsi unire, de gelă mai adinkă respectă kitre klase, kitre avere. Acestea suntă, domnule Kogilnigene, qele qe avémü a respunde la discursulă d-niei tale. Voiți asumă să venimă la ceea ce trebue si fagemă ka și îmbumuțimă sartea țeraniloră? Mai’nainte înși vodă a deslurat vorba îmbunitițire. Oare Konvenția zibnidă imbunitițire a avută rai ea în vedere acea ekonomie politiki barbari a lua qeea geală altuia ? Nu. Konvenția a vizută agi la noi a nmirații de barbarii, agisită lukrură silnikă; ui a sokotită ki ridikindü agesti institut iutiși vșkuN A 4 1