Romănulŭ, iulie 1862 (Anul 6, nr. 181-195)

1862-07-01 / nr. 181-182

SAMBATA mi DUMINICA VOIESOE ȘI VEI PUTE. Va eși în tote zin­ele afară de Lunia și a doua­ di după Serbălciună. Abonarea pe unii ?ne..............................128 Iei. Șase luni........................................... 64 — Trei luni........... ..................................... 32 — Pe lună..................................................... 11 — Unu esemplaniu............................ 24 par Insciințările linia................... 1 leu Hr. 181. 182 Anul VI. PIARIU POLITICO, COMERCIALE, LITERARII). (ARTIGLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) 30 iuniű mi 1 Iuliu 1862. ETIMIND IPA­TE­­ ȘI VEI Ä Abonarea se face in Bucuresci, la Administrați­ UM Românului, Pasagiului Română No. 12, în districtele de dincoce ți de dincolo de Oltu­ți Milcovü la cores­pondinții pariului ți prin poște, La Paris la d. Hallegrainmue de l'ancienne comed­e, pe trimestra 20 franci. In Austria la direpțianii poștali și la agințele de abonare. Pentru județe a adauge costum­ portului câte 3 parale de feidl­er pentru străinătate câte 24 par. de feid. Direptoriulfi pariului: C. A. Rosetti. — Gerantü respumgetoriu: I. Albescu. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administeratoriul <^iarinici d. C. D. Aricescu, Pos. Romăn No. 18. REVISTĂ POLITICA BUCUREscĂ, 5 S3ST­ D. Al. Odobescu a fost­ numită direptore alfi Ministeriulu! Kulteloru un­ instrucțiunil publice’ în lokulü d-luî Simeon Markovit!. Ku atésta o pasiune se fatemu kunoskutü si reformarea servitiiloru din întru a atelui minis­­teriu aslufelu prekumü a aparutu mai dem­xzi in Monitoriu, mi prekumu se lui pusese in parte ín lucrare s’a des­ființată, amia seift puțină ni se spune, de mi Monitoriulft n’a mai vorbitu ni­­mike in atestă sestiune. Eri a fost ft la ministeriul ft Instruc­­țîuniî publice solemnitatea împărțirii premiiloru, la care a asistatft insu­mi Maria­ sa. Ar fi bine krodemfi se pu­­blise­mi Monitoriulft numele premienți­­lorü, kumft se fate pretutindine, fiindft k’atesta este o insuragiare pentru stu­­dințî, m­’ar fi póte bine se se publice mi kxrțile te s’a datft fix­ kxruia, filindu k’ostufelft komisiunea însărtinatxku ale­gerea kxrților ft de premii ar fi fate póte o ma­­ltumi. alegere de kxtü a fxkutii p­in’akuinu mi kiarft în anulă atesta, kxndift s’a datu, prekumü ni se spune kxrf­ te niti intr’une fel« nu suntft pentru a se da de nift guvernu ka premie skolarilor ft. La atestx fru­­m­ósx solemnitate s’a rezutft ku pxrere de rxft kx n’aft asistatfi unii din ome­­nii nostrii sei emininți kumft spre e­­semplu dd. Pam­i mi Kogxlnitenu, mi informxndune despre kausx, d. Kogxl­­nitenu ne-a zisft kx nu putea lua parte la asestx mare serbare kxndft jumă­­tate din România era în dolift pentru lipsa skeleloru iei de mai mul­ft de 6 luni. 0 spunem ft atesta nu numai pen­­tru­ a felicita po­tel karii­le protes­ta­te prin nemergerea lerii la Ser­barea împărțirei premiilor ft ti mi í ku semx pentru a atrage atențiunea d-lui ministru asupra ateste­ durerose mi din tóle piuiturile vxtxmxterne situa­­țiuni. S’adutem ft xnkx aminte d-lui Ministru aptuale kx fostulu minis­tru a foștii declaratii în Adunare la interpelarea te i s’a fxkutii kx ’n­­datx te se va sfirr­i tertetarea te tx­­tfia, dreptate se va face telorft asupriți mi kx dreptatea atea­ a n’a mai sosita xnkx, mi kapitala României de peste Milkovst a fostă în anulft atesta ku sko­­lile sale închise, kalamitate te bântuia R­omania numai în timpii invasiunilorft kind și skólele sale se prefereau­ în ka­­lam­ie și spitalurî ale armateloru de ucidere a naționalității m’a vieții Ro­­mâniei. Se fatemft xnkx kunoskutu d-luî ministru kx m­ulft din profesorii din fam­i­c. Kim­iski, mi kare era telui mai akusatft de fostulu guvernă d’ako­­­o, kare a fostă xnkx mai multă de kxtu akusatft, kxti a fost­ arestată, „3 zile la poliție, 19 zile la krimina­­le, a fost ft ținută într’o inkisare unde era tifusu, prezumu s’a konstatatft de tri­bunale, i s’a oprită komunikarea ku ru­dele mi ku amitil“ atestă profesore a foștii auitatu de judekxtoria lokale, mi ku tóte atestea fostului guvernat n’a voită ka dreptatea se se falix. Se sperimft darii kx aptualeie Ministru va faci Indflix ku venita dreptate un­kx va profita mi de timpului varianțiilor si spre a organisa în totx România instrucțiu­­nea publikx kare este ku totulu desor­­ganisatx. Se fatemft asemene kunoskutu Mi­­nisteriului mi mai speciale domnului Ministru alft Justiției kx domnu Pro­­kurorft alu Kurții Kriminale n’a dat ft xnkx armele de luksft proprietarilor fi­lorii, de la kari dumnealui le a luații în contra legii, mi kx n’a napoiat ft xn­kx niti d-lui C. A. Rosetti epistola­re i-a luat-o prin violarea cea mai mare m’a dreptului m’a moralității n’a prolutații naționale, violării pentru kari amnii protestată, protest xvist mi vomă protesta. Trekxndu akumft la tele din afa­­rx mi reluxndu darea de semx de un­de o ’ntrerup serxmft în No. trekutft, rekomandxmft titirea estraselor ft din foile austriace în privința Serbiei m’a Turciei te­le reprodute mii mai la va­le, mi vomii da ati semx despre tele t­e gxsimft în foile Austriei despre ge­­stim­ea tea gravx te este între Un­garia mi kasa imperiale. Se ține min­te kx ministruiu de Stătu a declaratfi in kamera deputațiloru kx se sileste mi sperx kx va reerni a împatini pe Ungaria cu Austria, m­enținindu-se în­­sx In terkulu konstituțiunii oblid­ate de imperatuist. Gazeta Dunării, care e­­ste organulft d-lui Smerling, (tentra­­listu) konstatx kx Ungurii nu voru se fake kontesiuni în terkulft konstituțiu­­nii mi zite: „Kontesiunile fiind ft in­dispensabile pentru a ajunge la o în­voire, tine te va fate dakx Ungaria se refusx d’a adute telu mai mikst kontenginte? Pe kxtîi vederau dacă sunn­­temft în dreptu­l krede kx Ungurii vor se propue base de ’mpxtiuire te știu bine kx suntu necompatibile cu inte­resele vitale a Titregii monarchie.“ Ali mai la vale, Gazeta Dunării vorbindu de artiklii ziariului ai­ticist, „Noutxjuile ungurești“ zice: „Este unu fenomenu din cele mai tiudate a ve­dea într’o fóie guvernemîntale vorbin­­du-se fãrx metaforx de unu scapă fina­ic la care se va ajunge cu sau fără aju­tor fată ministrului de Stată. Astu­lelfi daru totului pxn’akumu ne aratx kx Ungurii nu pot fi mi nu vorul priimi konstituțiunea Austriei făr’ a abdica drepturile lerii de națiune autonomx mi kx Austria la rîndulQ iei nu póte face contesiuni Ungariei prin care se trekx peste konstituțiune, ku aixtu mai ku semx kx fxkîndu-se pen­tru Ungaria se voru tere­mi teie-lalte naționalități mi pretinsa unitate a Au­striei s’aru spulbera. Este de prisosii a mai spune ati kx noi susținemu pe Unguri in tote drepturile soru de na­țiune, prekumu susținemu mi pe te­ie-lalte naționalități atxtu în privin­ța Austriei kxtu m’a Ungurilor ft. l­ea­a însx te voiam astăzi a arxta ati este kx Austria, ka mi Turtia, ka mi Rusia mi pxnx la ore-kare punții ka mi Prussia se aflx fórte înkurkatx în tre­­bile sale din întru, kx este fórte mi­­natx mi kx o skintee de vakxdea póte fate sx sarx mina tea mare a națio­­nalității orii m’atunti... atunti vai de națiunile atelea kare ka noi în ki dujo­­ki î ’naintea periplului, în solist d’a­lfi afrunta ku okiî mi ku xnima deskisx m’a trete peste dînsulu. Ziariul fi­­ras de următoarele a­­mănunte despre intrarea marelui dute Konstantin în Warszawa: „Marele dute a sosită la Warszawa pe la 5 ore Poporațiunea s’a purtată prekum­ se putea aștepta tine­va, ku­rxtel’ mi indiferintx fxr’ a emi mxkarft ’nain­­tea lui. Agințî ai poliției degisațî, mi kxți­va kuriomi, adunați ku mare munkx, de poliție, așteptați pe marele Dute. Aginții poliției strigau Ura mi vivatst1 Publikxmft mai la vale m’o epi­­stolx a d-lui Michelet kxtre damele Polone, pe kari o rekomandxmft fe­­meilor fi nóstre, kare n’aft înțelesst xnkx kx România nu va fi pînx kxndft fe­meia nu va sti se se prețuiaskx mi se se respecte, pînx nu va sti te este mi te póte fi. Ea se putem vedea kx lupta cea mai mare între trebutut mi viitoriu este în totx lumea mi kiarfi in Frantia, mi ka se mai vedemfi odată mai multă kx reakționarii se servx pretutindine ku atelea-mi kuvinte de Revoluționari etc. etc. se punem fi luptă akiî publikului kx­­teva linie din ziariulu Opinion Naționale de la 4 iulift. „Ziariele legitimiste mi­llerikale atakx Revoluțiunea ku o violință din te în ce mai mare fiindu k’aft do­­bxndu­ft nu ziteinft o noue putere, ti o dupe arnix ilusiune în tele de ku­­rindst manifestări ale Papi m’aie epis­­kopilor ft. Rezeminduse pe cele doue manifeste, pline d’o­urx arbx kontra tendințelor fi generose ale epotei nó­stre , avokații trekutului, aplixtorii papi­ regelui, profesorii opskurentismu­­lui arunkx kontra­ ne anatema mi­ne akuzx kx voimft a pune forța brutale în lokulut dreptului, arbitrariulfi în lo­­kulu justiției, anarhia în lokulfi or­­dinei, „Ar trebui însă se ne ’nțelegem despre cuvîntulu Revoluțiune, din care se sileskft a fate o spaimă. Revo­­luțiunea domină lumea. Nimiku nu este stabile, totulu este supusă schim­­bării, mi mai ku semn în omft care a priimitoi germenile unei desvoltări ne­definite. Nemiuikarea este în contra na­turei și adversarii nostrii suntu ei în­mii revoluționari — mi de felule teift mai reft.­­Suntfi doue feluri de revoluțiunii unele se falist dupe legile normale ale omenirii; eie constau în a merge î­n­­nainte, rodinda pămintulft pe kare trebu, mi fxkxndü din progresulft do­­bînditfi o treptx pentru a ajunge la alt progresă. Atestea suntu revoluțiunile n­aturale, ațele kari kokfi sotietatea mi destinxriie iei, kari daft viața po­­pórelora, mi suntem fi ómenii ateforfi revoluțiuni bine fxkxtórne. „lieie d’adeua naturx suntu revo­­luțiuniie nap­oi; kari­aö de skopfi a kombate drepturile tuturor’spre a remniti privilegiele unora m’a fate din regi, din nobili­mi din kxluguri dumnezeii pă­­mîntului. Acele Revoluțiuni ar fi mór­­tea popórelorü, dakx popórele ar pu­tea se le priiméskx sau se le indure; ele paralisx aptivitatea um^nx, strigă inteligința mi sterpesku însu­mi pă­­mîntulu. Adversarii nostrii suntfi óme­nii ateforii revoluțiuni mi d’ateea ei sunt fi revoluționari de felulă celü reți." Curtea de kasațiune verendft kx m­ulft din membrii iei, d. Bengesku nu vine la funkțiunea sa, mi fxrx nnft te­meiu bine­cuvîntat, mi dupe mai mul­te intvituri, d. Bengesku refusundft a veni, l’aft deklaratft destituită m’a fo­­kulft terere la guvernă a numi unft altulu in lokulft d. Bengesku. Relatxmft faptulu fxrx nici unu komentarift. Ziariulft Wanderer publikx unft ar­tiklu întitulates Italia și Oriintele, pe ka­­re­ist reprodutemft, lăsîndft ka cititorii no­ștri se falx Singuri dedukțiunile și apre­­țuirile lor ft. „ieia­te s’a ziști despre kondu­siunile te Russia a pusft pentru recunosterea sa a rigatului Italiei pare a nu se fi confir­­matot. Menținerea puterii lumești a Papei în întinderea sa actuală, pentru care ka­­binetului Petersburgului teruse, de nu o ga­­ranțx, darii vr’o învoire diplomatikx, atinge interesele Rusiei prea superficiale mi prea trekxtorii, în kxta se putem fi crede kx s’a fxkutii într’adeverit o asemenea terere. Ni se pare din kontra, kx puterea nordikx, prin completința sa kxl­e Frantia mi Ita­lia, voiește a strînge într’o altx direktiune unui kapitaist politikst. O fóix ofitióix a Parisului ne anun­­tie, kx Russia, mai ’nainte d’a recunoște Italia, a cerută concesiuni și o înțelegere în cestitonile priuntelui, mi­kx asupra atestui punții negoțioriie n’ar fi în kx terminate. Atestx nuvelx întru adeverii nn­clude putința, ka­kubinetulfi de Petersburg se fi fxkutli mi­o reservx kuratis formalx pentru mxnginerea puteri lumești a Papei. Darii, se știe forte bine to insemnezi a­­semeni reserve; în tratatul­ de la Zurich drepturile prințipilor si Italiei tentrale au fost­ asemenea reservate, mi dalix Austria n’a sobotita de kuviingx a tere împlinirea acestei stipulațiunî ín favorea aliaților fi­sei, negremitü kx Russia va face­mi mai pu­ține silințe a tere menținerea unei ase­mene klause în favorea Papei, dakx întru adeverii ar fi fxkutii se atim­e recunoste­rea sa de dînsa. O asemene klause, dakx esistx, pare a fi destinată numai spre a m­aska adevă­ratele planuri ale imperiului nordikc, pate a le înlojura d’unii felii de aureolx kon­­servativXi Nimine nu fate altui komplxtințe în dei­­ertft mi mai puținii se fakst asemene komplxtințe în politikx. Dakx Rusia este alXtft deamikale a­rokundstekreațiunea ko­­mună a lui Cavour mi Garibaldi ca unii fak­­torii noii alii dreptului publikst, ea voiește a trage din amabilitatea sa vr'unii folosit pen­tru sine. Kumst ar putea crede tine*va seriosft. kx Împeratulii­ Papa sehismatikft de la Nova va fi stipulata pentru recunoste­rea Italiei folose, nu pentru sine, ci pen­tru rivalele șeii de la îibert­ Singurului pre­­testat plausibile pentru o asemene credință (mi atestă pretestat aici esista pate în pri­vința situațiunii Poloniei pentru temerea rusestx de agitațiuni klerikale în atest­ rigatfi) piere, se redute la nimikist, dupe refleksiune mai matură. kxti Kurtea Pe­tersburgului nu póte crede kurtea roman! aixtst de simplu, a se face servitórea Ri siel m’a da ajutoru poliției ruseștî la War­szawa, nu­mai pentru umbra unei garanți pe hxrtie a posesiunii sale de astăzi. Sunt si alte Perspektive care promit mari isbînde, te se deskidfl politites rus­sesti, dakx va fi dobtnditft la Paris și îl Torino o înclinare pentru planurile sale orientale prin recunosterea Italiei. Daki zis rulü pariziane Patrie Vorbeste de nege tiori pendinți, atestx aretare are mai mulți probabilitate de kxta totft te s’a zisftasus­pra kauselorü te aft detisft pe Rusia a re kuneste­rigatuist Italia. Nu putem ft kalkula fasele în care va intra, mai kurîndft sau mai tĭrzist, gestiui­nea orientalx; în privința lorft ambițiune Russiei este asemenea nekalkulabilă. Esti o ambițiune care urm[reste skopulft sei pasft ku pasft, kxndft vede neputința a-si ajunge d’o datx. O ambițiune, kxre l­a tot mizu­etele îi sunt ft bune, pentru care tot isbîndele putintióse sunt ft prea mici, dar­ nici una în­destulă de m­ikx ka se fie des­­prețuitx. Este invederata kx politika ru­seskx, în urmărirea planurilorfi sale, plus teste în apele franco-italiane; prekumft stai lukrurile astăzi nu póte aștepta nift kon­t simptim întft de vr’o altă parte de kxift­ de la Paris mi Torino mi este nift lukru fortt naturale kx kautx a se alia ku atei, kari de la începutut n’aft luatft parte pentru asis­­tința dominațiunii turcești In Europa. Dakx lucrurile art trebuiții s’ajungx astefelu, dakx alte puteri, afara din Frantia mi Italia n’ar fi corespunsu mai bine in­teresului iorst, luxndu­ mai puțin o parte pentru ruina dominațiunii turcești te ame­­nință surparea, — atesta ne o va arăta unii viitorii, póte fórte aprópe. în presintü vedemfi numai kx ptrghiele s’au pustt spre a ridica tratatulu de la Paris din rîținele sale. Atestă tratatü superx pe Russia­ka unii ghimpe ln kame mi momentulft pro«­pite spre a înlătura o parte a acestui tra­tată a venirii akumift prin konfliktulil Ser­biei. Unii timpft forte skurtft desparte­­ is­­bucnirea ostilităților ft în Serbia de recu­noșterea Italiei de către Russia. dakx a­­îaste doue evenimente importante n’aQ niti o legaturx rotiprokx nu este probabile k* konfliktulft serbeskft n’a kontribuitfi multfi a îndemna pe Rusia se baute amitiția Ita­liei și Frantiei. Unii stata, kare trebue se fie pregătitil pentru mari skuciuiri în întru, pate fórte bine adopta ideia a okupa spiritele prin konflikte străine korespunză­­tóre ku siui pțimîntuuil naționalii alfi popo­­rațiunii sale m’a depxrta astiifelst furtuni a­­menințătore. O asemene putere va kxuta a-mi prokura aliați ku ori te prefft mi este silitx prin interesulft seft propriu­ a re­­cunoște o altă putere ka egalx fel, kare asemenea sperx a kastiga prin konflagra­țiunea în Oriinte, de mi — într’o altx di« rekitim“

Next