Romănulŭ, iulie 1862 (Anul 6, nr. 181-195)
1862-07-01 / nr. 181-182
* înoda kalea nóstn. d’a iei, este o pretențiune ’liudati din partea Austriei a voi se ne împue kondițiunile sale. Servi fiulu principală ce’la amteptemü de la drumurile nóstre de fera nu este transitulű, ci esportulu; puntulu de vederea nationale trebue se’la punemu mai presusu de puntulu de vedere kosmopolita, d’aceia a nu putemu priimi ka vecina nóstri se ne dikteze condițiunile sale mi vomű usa de dreptulu nostru, de independința nóstri, mi vomu fane trasatulu liniei nóstre astafelu kumu este in interesulu nostru nationale, fir’a ne preocupa de liniile transilvane. Austria va fi silita prin interesele sale a împreuna kalea sau a nóstn, la acele punturi care le vom fikisa noi. Linia nóstn. principale este de la Okcidinte spre Oriinte la marea Négri cu ramifikirile spre Nordu mi spre Sudű, precumü amüaritatai în alte artikole; acesti linie este cea mai lungi, darű tocmai pentru acesta cea mai folositóre pentru noi; ea ne asiguri viitórea prosperitate a comerciului mi a industriei nóstre, pe kíndu o linie skurti de la Nordu spre Sudü ar compromite pentru totűdeauna viitoriulu nostru. Winterholder. Lemberg 28/39 Iuniu 1862. nali, kumü póte si se bukure mi si se mindreski națiunea kudinsa, kind limba sa e isgonită din ea, sau celu mullű numai tolerați ? Răndă astei dulci și scumpe limbi părintești nu i se recunosce dreptulu și rangulu de a fi limba (erei Nemika mai durerosu, d-le Redaktore, de kita constatarea ski zemuntului ce suferimi Bukovinenii prii akumu, în punctulu de vedere naționale, darűearimi, nemiliit mai dulce, mai imbukuritoriu de kita de a vedé, la cetirea bromurei în cestiune, kita e de adevirati zicerea strebuniei „Rommula nu pere!“ Vi laso d-le redaktore, ka în mire se aprețuiți mai bine mi mai în liniște dupe meritul ei, petițiunea fraților Bukovineni, de kare pini aci vi vorbim. S. * 4 DOMNULE REDACTORE. Vreau sa completezü corespondința mea adresați „Romnului“ din Kerniuți. Ceea ce ama a ve mai spune despre vekia capitale a Bukovinei, va fi imbukuntoriu pentru pri mi kare Rommi ce-mî iubesce țara. De mai multu timpu auzirimi, mi din gurile cele mai sincere, abusiri repezite asupra rominiloru Bukovineni, kum ki au perdutü ku totulu, cei de klasa mai kulti simțulu patriotiku, ki-mi faku o glorie de a nu mai trece de Romini, la mi ureskü limba materni. Bromura aliturative va dovedi din kontra. Unii numeri insemnata din tóte treptele societiiei Bukovinene pledezi prin asti bromuri pentru skoli nationale, pentru limba Romini, In cuvinte kum nama gisitű adese nici kiara prin scrierile cele mai patriotice din Principate. De la kultura unei națiuni, zikű subscriitorii bromierei, atirni tóti fericirea, viitoriul, esistinția ei. Kultura însi presupune scóle mi instituțiuni,1 în care se póte dobindi mi kare suntu unicile mijloce pentru respindirea eĭ. Lipsa mare, simțiți prin akuma la noi în asti privinți, mi karé au fostu causa principală ki ín íjéra nósta precum învățătura publică ama mi cultura Naționale, cu tóte binecuvîntatele sale urmiri, între care 8 anume mi deșteptarea simțul Horă naționale, acestu isvori viu adeverat alătuturoră virtuților unui poporă, nu au luatu întinderea și desvoltarea doriți au ínceputu a se vindeca ïnceta incetű, prin înființarea mai multoru skoli.“ Mai departe patrioții subskriitori al petițiunei kitre Em. La Episkopulu Bukovinai, arați ki skolile esistinte prin akumu suntu numai ku numele de Raționale, nici limba de predare nu e aci romini. ..Kum póte fi mi se numi o skóli, mai ziku ei, națio n La Moldova miniștrii Principatelor Unite au judecatu altu-felu lucrurile ROMANULUi 3 IULIU. ARTE OFICIALE. D. Radu Rosetti este numitü prefeptu alu Poliției kapitalei Direptorele Prefepturei Nemțu, d. Petre Gorovei mutată la direptoriu Prefepturei Sucéva, mi celu d’aci, d. George Grigoriu la Nemțu. D. Nikolae Froniu prokuroru la kurlea komerciale din Bukuremti mi d. Konstantin Otnesku kapu de sekțiune la ministerulü justiției în lokulü d. Froniu. D. George Duțu se numește supt chirurgii la Mehedinți, în lokula d-lui Niți Ionescu, depirtatu pentru negliginți de serviciu. D. R. I. Degeanu ajutoră la grefa kurții apel, sekț. 2 civili în lokula d. T. Baldovin, d. Mihalake Ioan, supstitutu la tribunalü corepționale secțiunea I. D. loan Popescu supstitutu la prokuroria secțiunii a II-a. D. Teodor Gusi kondukiloriü de klasa 111 la serviciulü de poduri mi mosele. (Deskiderea kolegiurilorü vakanțî.) I. Kolegiuru alegitoriloru primari ai județului Putna este convokata pentru ziua de 27 iulie viitoru la remedința primiloru sau okóleloru respektive ka si alegi kiite trei delegați de fiecare plasi sau okolu, potrivitu Art. 10 din aneksulu alu Konvențiunii. II. Kolegiurile alegitoriloru direcți ai județelor O Tekuci, Rîmniku- Siratu, Kovurlui, Romanu și Mehedinți, sunt convocate pentru ziua de 29 iulie viitoru în reședința județului kasi’iíii alegi pe deputatulu lor, la Onorabila Adunare, potrivitu articolului 11 din aneksulu alu Il-lea alu Kdvențiunii. III. Kolegiurile alegitoriloru direkțî ai Kapitalei Bukuresci mi ai oramului Vislui suntu konvocate pentru ziua de 29 Juliu viitorii ka si alegi pe deputații lorű la Onorabila Adunare, potrivitu articolului 12, din aneksulu al II-lea alu Konvențiunii. IV. Delegații primiloru sau oltóleloru ce se vor a alege la 27 Iuliu suntu konvocați la reședința județului respektiv în ziua de 50 iuliu viitorii ka si’mi alegi pe deputatulu lorű la Onor. Adunare, potrivitu Art. 10 din aneksulu alu II-lea ale Kon mențiunii. Ministru N. Krețulescu. No.. 8081 anulu 1862, Iuniu 28. singer, raportoriul acestui ziariu la esposițiunea Londonului: „între tóte produktele de pirmt arsu porcelanulu okupi necontestatu mtíiulu rangumi este o fapti netigiduiti în istoria invențiunilorO, ki s’a produsu mai multi ín Kina. Hine n’a cititü de turnulu de porcelanu kare s’a construitu In alű 13-le seklu lingi Nanking? bine nu kunosce pagodele stereotipe, arbori, omuleții mi femeiumile pe tasele mi vasele kinese? Póte ki tóte aceste picture au o Insemnitate istoriei, însi nei n’o kunoscema. Numai despre acelű omulețu skurtu mi grasu, kare nu lipsesce la porcelanulu kinesü, mai ku sé;mi la cele ordinarie, arheologii erudiți au pututu a ne procura are mari deslumiri; acesta omulețe amabile nu e nimine alta, de kita Pusa zeulu porcelanului, mi éka kuma a dobínditu rangulu divinității. înainte cu sute de sute de ani unu imperatu puteriku avu fantasia d’a komanda unu serviții dupi unu modelű non mi a ordina ka servițiulO se fii gata Intr’unu timpu atitu de skurtu in kitü nu era ku putinți omeneski. Kind se ficea observațiune? ki cere unu lucru ku neputinți, impiratulu, kare nu gisi în dikționariul O seű acestu kuvínta, ordini ku singe rece si faki ku putindi neputința. în contra unui spiritu atitű de perfekta nu era nici o obiekțiune posibile. Sukritorii erau întrebuințați pîni la cea mai estremi estremitate mi kunda nu mai putea de osteneli se împrospeta puterile loru prin bastonati. Pusa, era mi elfi în numerulű acestora lubritori, de la kari se cerca imposibilele, unu karakteriu desperații, revoluționariu, kare, presumű se zice, n’avea nimika de perdutu de kitű vidra sa, adiki unu proletariu kare lingi vidra sa fin valóre, n’avea nici cinci talere în kulia de ekonomie. Pusa, de simplinitate nu voi se iii bastonatii mi prefera a siri peste bambusű în kuptoriu arzitoriu. Decisa kumü era, arse mi se consumi ripede, daru acesti inkilzire straordinarii pare ki fu forte priinciosi porcelanului, niciemi din kuptorii într’o perfekțiune deosebiti. Ilii impiratulu ? Impiratulu se bukun forte multu de frumusețea porcelanului mi dekreti reposatului Pusa demnitatea divini a tot porcelanului, ceia ce — fii zisu cu totu respektulu — gisimű forte nepolitiku. Unu imperatorifi romanü (sau altulü) intr’unü asemene kasa n’ar fi luatu nici o notiții de sermanulü lubritorű, daru fiindü la speriința dovedise folosulu ce produce arderea de omu asupra porcelanului, ar fi ordinată ka în asemenea kasuri se se arunce totu d’auna late unű sklavü în kuptoriu. — Pe porcelanulu kinesü întilnimü adesea mi o femeiamii, kare uchi flori mi face okhi amoresați, dar despre dinsa tace mi istoria mi mitologia. Domna aceia are unu aeru modesta mi se vede forte bine conservati în privința virstei sale. La esposițiune este represintati în mare numerű ka mi nenorocitulu zeu Pusa, ka mi porcelanuli supțire ka kaja de ou, ka șorțurile galbene, verzi mi romié, ka mi smeii mi pisicele. Despre aceste porcelanuri pote citi cineva în kirți, skrise acumii sute de ani, saci pentru acești parte a esposițiunii cele skrise de atunci se pot aplica mi astăzi. Porcelanulii de la Japanu nu este în calitate întru nimiku inferioriu celui kinesü, dar în privința koloritului îi este forte superioriű.. în ambele țere fabrikațiunea porcelanului este de multe sekole kunoskutimi în mare înflorire înainte d’a se cunosce în Europa. Acesti învențiune n’o suntem datori unorű studie sau unora analise sciintifice, ci numai întîmplerii. §as§onia este cea d’intiíieri în Europa în care s’a fabrikatu porcelanulu mi éki kumü. Friedrich Böttcher, o kalfi de spițeră fugise de la Berlin, fiind denunțiată tribunaleloru d’akolo ka unu adeplu (omu kare s’okupi a produce aura cu ajutoriulu magiei) Augustă II, atunci principe elektoriű priimi pe june la curtea lui spre a învița de la d ĭnsulű artea d’a face aura. Böttcher însi, ka toți producitorii de aură, nu ajunsese niii la ținti de mi era forte aprópe. D’acea a înțeleptul principe elektoriulu puse supta priveghiarea lui Tschirnhaus, în alu kirul laboratoriu avea a continua lucricile sale. Intr’o zi însi fabriki una vasa de topită metale (creuset) care dupi ardere se prefixu într’o materii asemenea porcelanului. Atunci ideiele lui mi ale protektoriului seu principialiălisari la o parte fabrikațiunea aurului mi se îndreptăr la confekționarea porcelanului. D’acum înainte trebui se faci esperimentele sale în celű mai mare sekreta, intțmű la kastelul Albrechtlíngi Meissen mi pe urmi la Koenigstein. Tschirnhaus remase ku d ínsula píni la sfirmitulu vieței sale, dar Böttcher isbuti numai în anul 1718 a produce unii adeviratu porcelanű, atunci principele elektoriu întokmi cea d’intitu fabriki de porcelanű în Europa ini numi pe Böttcher direktoriu. Istoria lui Ioan Schwarz, kare kililorindü bigase de semi ki kalulü seu remmea ku piciorele în lutu albă, mi aduse ceva din acesta pimíntu kleiosu lui Böttcher mi kuma acesta rekunoskuta acestu lulu adeveratulu pimíntu de porcelanű , este destul de kunoskuta mi facemu numai mențiune de dinsa, spre a dovedi ce mare rolă a jukatu întimplarea la deskoperirea fabrikațiunii de porcelanű. — Kaum asemenea s’a întimplatu mi în Francia. Akolo konsortea unui chirurgu deskoperi iutii pimîntulu albii; ea în simplicitatea iei ekonomiki îmi închipuise k’acestu lutii si punosu s’ar pute întrebuința pentru spilatulu rufeloru; întrebi pe birbatu-seu, kare din parte-i se adresi la unu spițerm mi acela konsulti pe Kimikulü Machuer. Sfírmitulu era întocmirea fabricei de porcelani la Sévres, care în scurta timpu ajunse rivala celei de la Meissen. Intîmplarea a jucatu roluri principale mi la introducerea porcelanului în Englitera, de multu timpu secreturi radikale se transportase prin lubritorii de fabrika de la Meissen la Viena, Miunich mi la alte oramie ale Germaniei, astafelű ar fi d’una interesă istorika secundariü a urmiri împruntiarea sucesivi a acestei invențiuni. Astizi porcelanulű se fabriki oriunde într’o perfekțiune mai mici sau mai mare, precumü ne arîti o visiti a diferitelor despirțirî ale esposițiunii. In kapu însi se afli astizi ka m’akumu una sekolü totti Francia mi Germania mi dupi ele Englitera, kare în trebuți zece ani a fikutit în acesti ramure de industrii mai mari progrese de kita în oricare alta, mi acesta fin vr’o subvențiune din partea Statului, firi se se fii întokmitu vr’o fabriki ku keltuiela Statului. Se* tt Ăi. f« La 28 iunie a începutu înaintea Curții de Casațiuîi o procesulu d-lui Mires. Care în urma ordinii marelui pǎstratoru al sigiliului statului (garde dunceau) se va decide „în interesulă legii" de cătră întîia Curte judecătoresc; a Francei Raportatoriulu, consiliuriulu de casaținie Faustin Belie și procuratoriulü generale alț statului Dupin, au vorbitu amîndouî cu multă energiă în contra sentinței acitătoriă a Tribunalelui Superioriu de la Douai. Vă depeștă telegrafică de la 20 anunțță că sentința a fost casată. — U Serlinge află acum uâ machină nouă interesante. Ea lipse^á în timp a două jumetate de oră cu mici și grupuri de metalű la uă părechiă de ciobote (cisme), botine sau pantofi tălpile dimpreună cu tocurile, pe cari le taiă și le pregătesce în același timp. Omeni competing arată lucrarea de Indestulatoria, împreunăndfi soliditatea, eleganția și ettrietatea. Sunt doue feluri de acésta machină, după cumü voiește ciobotariulü a se servi cu dînsa, și ejlîndul sau standu în piciore. Machina este patentată. — Citimü în gazeta militară a Austriei că, din nouele tunuri ghintuite cu bumbacü fulminători, s’au produsu pînă acuma 30 baterie de calibru de patru și opta funțî, cari se voru împărți la alü 2-le regimentu de artileria la Viena, la al 7-le la Padua și la alu 11-le la Pesta; vechiele baterie însă, ce se înlocuescu prin aceste noue, nu se vorü trimite la arsenalu, ci se vorü depune de ua cam odată la magazinurile respective ale șliseloru regimente pînă cândü se va fi luata o demisiune finale pentru introducerea acestora tunuri cu încărcătură de bumbacu fulminătorul la tostă artileria. Desbaterile pentru acestă reformă continuă, asemenea și cercările cu noule materiale și d’acuma înainte într’uă dimensiune mai mare; anume se ocupă bărbați competiați cu învingerea unor dificultăți și înlăturarea unora defecte ce s’au observat. Predarea nouelor baterie la țisele regimente de artilenă are do uă carnü dată încă caracteriutlu unei cercări, și gazeta militară adaugă că este de prevedutü că introducerea costătoriă a nouei sisteme de artileriă nu se va decide definitivă pînă când numerasele cercări, făcute cu toată imparțialitate, nu vor fi depărtată orice îndoiela despre avantagjele și despre aplicabilitatea pe cămpul bătăliei a noului materiale. In Francia a făcută unui amatoriu de probleme aritmetice oă calculațiune interesante atingătoură de căile ferate. Tote drumurile de ferit a tota pămîntului ce se află astăzi în esplatare cuprindüuă lungime de 15,000 mile germane sau 110,934 kilometre, construirea loru a costată uă sumă de 29 miliarde de franci Acesta sumă în aură ar aveaă greutate de 8787 tone 878 kilograme, și pusă într’unu șiru în Napoleoni d’aura (unulü lîngă altul) acestă șiră de aura ar ajunge de la Parisü prin Europa, tota Asia, pînă la loculu superioriu în America, adică s’ar întinde peste trei părți din patru ale circumferenței pămîntului. In argintă greutatea sumei ar întrece 148 milióne kilograme, care face una numera de 8 miliarde 800 milióne piese de 8 franci; acestea puse într’una răndă una lîngă alta, ar ajunge pentr’uă încincită încingătorii de argintă împregiurulu pămîntului. Șinele acestora linie ferate puse simple la uălaltă ară ajunge nu numai pînă ’n lună, ci ară trece și mai departe ca vr’uă 40,000 kilometre. — Londonul coprinde acuma, după raportul unei comisiunî speciale a camerei comunilorü unu spaciu de 170 mile pătrate englesești și numeră pe acea întindere peste 360,000 case. In fabrica de tunuri de la Finspong în Suedia se lucrasză acum 200 tunuri de unu calibru de 30 funți pentru Italia, 70 tunuri pentru Prusia și diferite tunuri de probă pentru Suedia, Norvegia și Danemarca, între cari 2 tunuri d’unu calibru de 100 funți pentru Danemarca. După cele mai noue notițe statistice poporațiunea generale a totalămíntulu este de 1283 milione omeni, care se ’mparte astafelü: Europa 272, Asia 720, America 200, Africa 89 și Australia 2 milióne. Numerulü morților si într’unii anü este, în torme de mi^üioeu de 32 milióne; mortalitatea unei zi este, în termină de misiuJocO, de 87,764, prin urmare mare pe fie-care oră 3683 și pe fiă-care minutu 61 omeni. Numerulü nas» cerilorü întrece cu multă p’ală morților, căci pe fiecare minutu se nascu de la 70 pînă la 80 copil. ESPOSIȚIUNEA UNIVERSALE DE LA LONDON. țA vedea No, de ieri], Estragemű din gazeta de Kolonia urnutoriulö. artiklu de d. Max Schle z'/4 —a*®*»*®? 867