Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)

1862-09-02 / nr. 245

Pitagora nu se margini numai în aceste spekulasiuni. Pentru a le da autoritate și a le respindi, elu fumili unu institutu celebru, unu felii de ordine monastirii, compusi din 300 buini tineri, pe karii, unu novinatu suverü, ii prepari a primi descoperirile religiose, filosofice și politice ale marelui daskalú. Prin aceste korpii, jumitate sacerdotale, și jumitate po 1i— tikii, Pitagora voia se fakia predomina în statu împerigia înițelepciunii și a virtuții, în individu, împeruva rațiunii. Disciplina și intusiasmulu skolarilorü sei, îi kistigau în Krotona, Lokresa, Kaulonika, Taranti, Metaponto o autoritate care 4 învoise faki în aceste orașie o revoluțiune morale. Dar principiele unui guvern imintit aristokratika, ai kirui germini îi purtau în sine aceste doctrine, provocari o realigiune din partea poporului. Institutulu fu risipiții , mulți din adepți miși. Pitagora muri la Metapontîi. Ele au fostu privite de kontimporani ka o fiiijii supranaturale și în relagiune ku,eu. In totű kasulű însi trebuie se recunoscemuli sistema de edukbigiune a lui Pitagora se întemeia pe principiele de demnitate și destina giune a omului. Fundamentulű a tóte, e moralitatea în toti rigorea iei. Kultura sciintjifiki, rizimati pe matematiki, filosofii, musiki și religiune. 1. M. ROMAND DI l/lă SEPTEMBRE.813 Opiniunea publicului despre esposițiunea Romănescă din Brașiovu, în raportulu sub-scrisului fikută Adunării generale în 28 lunin ku privire în esposigiune, nu s’a zisă despre resultatulu acestei fragete încerkirî nimikă positivu, ci publikulă a fostă rugată ka și mergi, se vazi și se-șî formeze singura judekat’a sa. Jurnalistik’a nóstri e kiimati a informa pe publikul ă din afară despre opiniunea ce-și voră fi fikată cercetătorii esposigiunii în timpulü preziită aceeași stere deskisi, eară subskrisul ă se simpte îndatorată a turna óre și kumă în a formidalii nu mai multă, întai opiniunea maioritigii prekumpanitare a cercetatorilor esposigiuiiii și ku acesta a-și komplini raportulu seu din 28 Iulie. Mai înainte însi de a voi si ne facemu interpreni (tălmăci) ai opiniunii publice, se kuvine a ne însemna împregiurarea, kumă ki publikulă a konstatu din rommî și neromani; apoi kunoskutu este ki ku algî oki privesce o mami la fetală seu, frumosă sau urîtă, și earișî ku algii o persani streini. Preste acesti trebue se ne ferimü fórte a lua komplimentele spuse în facil de adeverurî eșite din konvikgiuni, ci ba în asemenea kasuri voindu se auzimü opiniunii france nefigilite, se cuvine a ne trage mai in dosulă publikului și a ne însemna judekigile ómenilor, alunei kindă ei nu suntă genagi (slugi) de nimikă și de nimikă. E bine, în acesti posigiune kare fure-și kumă resultatulu observagiunilorü nóstre? Eati-Iü în kite-va cuvinte. Majoritatea departe prekumpenisare a cercetătorilorii rominî și neromini a fost prea îndestulați cu esposigiunea rominéski. O minoritate are care se vezu apiti de bukurii pentru tată ce a întîmpinat mai virtosă în trei sate împinteau obiecte de esposigiune. O alti minoritate a fostă neindestulati ku numerasă celă relative mică ală obiecteloră. Cercetitorii îndestulagi preste totă au fostă din clasa aceloru ómeni, karii din kapulă lokului s’aă îndoită nu numai de vre-imă resultată are kare, ci karii n’aă crezută nici miliară ki se voră afla la romini și romane obiecte de acelea, kare se merite de a fi spose și puse in vederea lumii, prekum și dintre acei ómeni, karii alias ori mai nainte ku doui si ku trei luni, kumă ki între poporu se iigise o spaimi și griji mare de o parte, kumă ki daki ómenii vorüanta kare ce scie și ce póte, voră veni apoi finangiurii Statului și îi voră îniurba ku kontribugiuni, takse și ucise noue, multă mai grele și de Iată acelea pe care trebue se le plitéski în zilele nóstre, eară de alta, kumă in aceia barii le ceru manufapturi sau produpte mai virtosă spre a le trimite la esposigiune, nu se voră mai reî ntorce niciodată. Prin urmare judekindă dupi resultată, acesti klasi de cercetători ai estrosigiunii póte fi în adeviri prea îndestulați cu aceaași. Minoritatea koprinși de o bukurii entusiastiki lonsta ean mai virtosă din oment, kari pună celă mai mare temeiă pe judekata striiniloră, pe care auzindu-o nu mai putea de bukuri vezîndă kumă ki aceștia min liuda, bani mulgi din ei era suprinși ku totală de o esposigiune ki acesta a unui poporă, de la care dînșii ar fi așteptată orice altă pe lume, numai un asemenea kuragiă de a se mesura în arte și industrii ku celelalte popore konlokuitóre. Toți aceștia pretindă ku dinadinsulă a se tipiri nesmintită uă katalogă, din care se poti vede și posteritatea, ce a fostă în stare se produki Rommiî la a. 1862. Din kontra minoritatea cea ne’ndestulati (konstatare totă numai din rommî) afla vina la o parte mare a preogimii, ki cerkulariele arhierescî sau nu le a publikată nici de kumă sau numai a lene, ki nu și-a luată osteneli de a petrunde la însemnitatea lucrului, a o esplika și poporeniloră totă asemenea mustra și pe vntrele gingii mireni. In mai mulți din ei s’au purtată cu o nepisare demni numai de striinî; ki din cele mai multe ținuturi ale gierei nu s’a trimisă tokma nimică la esposigiune, ci anume Bukovinenii și ungurenii din Bihara, Satmară, Maramureșin etc. se pară a îi kiară despregiuită nu numai ideia esposigiunii, ci tokma și asociagiunea transilvani și asta mai departe, ci mai în scurtă, de la 600 mii de familii românesci din gerile monarhhice austriace de ar fi dată kite ună obiectă numai 5 familii din 100, totă era se iași 50 mii bukigi. Noi acestora judekitori atită de aprigi le respundemă asti dați numai pe skurtă ku proverbialu kunoscută, ki tatii iriceputulu este greu, prekumă și nu, nebumă Borna ci nici mikară mă satu nu s’a putută face numai într’o zi; era după acasta trecemu și la alte observagiuni ale nóstre mai speciale. Despre lauda kistigati pentru romiul prin espusegiune nu mai remine nici o indoiali. Oamenii înșiră uneori datina de a liuda și lucruri, deja nu strikiciase, însi cu lotură nefolositóre. întrebarea este: Cea folosită romimisor e acea espusegiune, pentru care ne sbuciumarimii cinci luni de zile prii și o vedemă în singi ? Folosufil unei întreprinderi de natura aceștia despre care vorbimă aci, póte fi dubiu , adiki umilă morală și altulă materială. Ristigula morală ce se trage din espusegiune este acela , lum-ki rommiloră fi se dete okasiune nom de a-șî cunosce și mai bine fakultigile spirituale, de a se încrede pe viitorii mai multă în puterile proprii, de a se face minuskugi altoră popore pe ună lerenă, pe care cerea învigaseri prin aliumu numai a’i despregui, de a !e insufla totii-odati respektfi, !:n pe viitorii“) si judece mai dreptă pe rommă, silinduse a’lă și cunosce mai de aprópe , in urmi prin acesti espusegiune se deschise kalea, pe kare mergîndă , preste cinci sase ani și njunghinu akolo, ka și konkurgemu ku ceilalgi kompalhogî, magiarî, germani și ce mai luută la o espusegiune komuni, unde si ne aritimă fn kare ceea ce suntemă în stare de a produce ku spiritulă și ku bragiele nóstre. Și întru adeviră, deși sub-skrisulă nu este de opiniunea acelora, kare în zilele din tiiă ale espusegii ufi.i ka kumă și a patra parte din obiectele ce se vidă, ar putea figura prea bine tocmai și în espusegiunea din London, susgină însi firi friki de a fi rușinagî, kum ki celă pugină jumitate din aceleași obiecte potă eși la konkuringii ku orî-kare altele de aceiași itali ^orii, ce ară eși din minile celor ălalgi kompatriogi ai noștriî, cari în acesti privingii mi provocă nu numai la opiniunea censoriloră aleși de kitri adunarea generali, ci totă odati și mai virtosă la judecata aceloră striinî, adiki netransilvani, karii nepreokupagi de micele rivalitigi nagionale, nesciindă kiară déla obiectele espuse suntă totă numai rommescî seilki ku aceleași aă konkursă toți locuitorii patriei firi alegere, își deteri opiniunea foră liberi și nesfiiți. Și întru adeviră, orîcine auzi pe acei striinî judekindă arta pictorilor. Mihailo J. Popă, K. Popescu și Vladerea, a skulptorului J. Popă, A. Andronie și Nik. J. Popă, a skulptoriului giiană din Borgia anume Grosea, a piktoriului și auritorului Al. Istratesku, ori cine a judecatu mai de aprópe măiestria minitoră femeescî, cu care s’a esekutată brodiria (busetura la gergelă) a lui Michail bravată în doi esemplare, unulă de o domni binuieni, iar altulă de o domnișiori transilvani, kumă și a edificiului skoilelor, rommesci ku piră din kapă, a lui Romulus și Remus, o mulgime de lucruri finite , anume în cele două pandlice de stegü, în perine, în kovóre, în batiste și dintele (horbote), altele ku mirgele și cari și altele în pele, în céri, în askiî supgiri, kumă și în multe alte materialuri; ori cine a cercetată de aprópe cele mai felurite gesituri și alesituri și singhiseli din sute se vedea în șalele Nr. 2, 3 și 4, — orî cine a vezută tóte acelea, ’i-a fostă preste putingi ka si nu’i salte inima de plicere și bukumii. Și ce si zicemu are de acele panaririi de la Reșinari și Sicele, de kojokirii, piliriile și de kurekiriile venite de la mai multe pirgi, kare tóte se potă misura prea bine cu totă ce suntă în stare a face miestriî cei mai renumiți ai sașilor transilvani. Avurm cel puțin de doui mii din mai bine cincizeci de manufapturi miiestrile femeiesc, kare ară merita una bite una o descriere înadinsă și kumă ziku francesiî detailați. Noi însi despre femeiele nóstre oservimă asti-dati pe skurtă numai atita , ki ele aă întrebută pe birbagi, s’aă întrebută și pe sineși , spre onórea nóștri și a lorii. Femeile n’aă filosofată multă ka noi, instinctulă loră re-a șioptită kurindu ce însemnitate ară avea o espusegiune rovimeski; fokuliî sakru se aprinse în peptulă loră și — eati-le ki apukindu flamura progresului purceseri ’nainte, înbită pentru femeiele girane, acestea inkai demonstrari lumii, kum ki loki prea pugină le pasi, deki esiști sdă nu în lume fabrice de pinsi și de pinuri, pentru ki dînsele în ki totă mai suntă în stare a-și îmbrika prin minile loră pe intrega familii și kasi. Deși in numeră mică era însi representate tóte soiurile de gesituri trebuinciuse la o familie bine grijiti și îmbrikati, înkită pentru modelele de mori și de alte instrumente economice așezate în sala No. 1, apoi la privirea acelora se lupta in peptură românului bukuria ku întristarea, bukuria pentru aceea se vedea, cari întristarea pentru kite n’a fostă rominului ertată a înviga in trekută. Din tóte acestea în siemă , kumuki rominiînă trasă din espusegiune ună învederată kiștigă morală. Și vedemă akuma , kare póte fi înki și kiștigulă materială , pe kare ce e dreptă, cei mai mulți omeni îlă kauti mai ’nainte de tóte. ■ • Kiștigură materială karea resultată din esposigiune se lui asudati numai la ală douilea lokă și numai ki pe întîmplate, pentru ki din kapulu lokuluî nu și-a propusă nimini a inkasa din esposigiune nu se in ce kapitalurî colosale, ci skopulă pniinir’aici fusese acelă dedusă mai susu a diki celă morală, karele prezumă viziunimă, s’a și ajunsă pe deplină. Cu tóte acestea nu e nici o îndoieli, kum ki uă folosă materială înki se arați, cari același este de doui feluri. Unulă este relative uniku, adiki acela ce va resulta din vînzarea obiecteloră diruite pentru fondulă Asociagiunii, care însi suntă mai puține de kită se trezuse mai nainte de regulata improtokolare a tuturoră obiectelor , altulă însi fórte mare consista în acea semingii minusi ce se arunci între poporă, în acelă stremuru (boldă, stimulus) mare ce se dete industriei nagionale, în acea rivalitate ce nu e indoieli kumki mai curîndă ori mai tirziu va strebate pr intre poporă, pentru ki se mergi intrekînduse elă cu sine și însuși întru deskoperirea și Cultivarea tuturoră arte, meserii și ramuri ale ekonomiei, cu ajutoriul ă khora și-șî poti îmbunitgi modulă viețuirii și asigura viitorulă familieloră. Ore vinurile cele minunate venite din celariile metropolitane de la Blaștă, din a le d-soră Alesandri Gavra de la Arada, Absente Severu de la Alba Iulia, kumă și din alta de la Krikara, care tóte pot ă sta la konkuringii siguri ku renumitele vinuri de la Renă, se nu fii în stare de a da îndemnă puteresă tuturoră proprietarilor de vii, pentru ki pe viitoră se sile kultive dupi ună metodă are kare ragională și asiguritorii de ună kiștigă neaseminată mai bună de kită îlă a~ vuseri prii akumu ? Oare soiurile de griă trimise de d. proprietariă Nikolae Molnaru de la Klușiă și de peroiculă Popoviciă de la Uzon ș. a. se nu înduplece pe cei mai mulgi agricultori îngelepgi a-și schimba semingia gineloră pe care ie au din strămoși, însă cu totul degenerate, încrunte în1 grmngie, pugine în spikă, mici în pară? Eari strilucita probi dați de d. protopopu Jane Petriku, de d. Molnaru junele și de algî mai mulgi, kumă ki kultura de mira se póte nainta fórte bine în patria nóstri, se nu impintene pe togi kigi voră fi avindă kite, o bukigiki de gridini, ki îndati din yiitórea primivora se și íncópi a sidi sa fragari, pentru ki în doi trei ani se fii în stare a skaté din frunzele loră 50 — 60 —1000 pungi metase se… celă pugină gogoși de metase, din ală kiroră venită se-șî întimpine o parte insemnizare a speselor. Rasei sale? Eri aceia karii venindă la Brasiovă aă vizulu kumă dealurile cele picturege și ripediste suntă prefikate de multă în gridini de pome, din ală kui'oru venită se ginu peste una sau familii, se nu vrea a propaga în ținuturile loră ku toti puterea kuvintului kultivarea gadinelor și a pometului? Altă folosă materială ce se maii trage din esposigiune este și acela, ki omenii neadipagi în selinge mai nalte, karii în cele zece luni trecute nici de kumă nu putea pricepe, de ce se se însirie dînșii ka membrii și se pliteski pe fii-kareană kite 511, la fondul unei societiți despre kare-șîi închipuia ki este numai pentru kirturarii cei mari și pentru selingele loră cele înțelese totă numai de ei, acum vizîndă și îngrijirea asociagiunii este tokma pe atită de mare pentru naiitarea binelui loră materială, pe kstă este și pentru cultivarea selingelor înalte și a arteloră, că și începută a se konvinge, kum-ki ei nu mai potă remune la o parte, dala nu voră se fii aruagi ku degetulu, ci ki interesulă propriu și onorea îi konstrînge, ka se konkurgi și ei pe fii kareană ku bagatela de 5 11. la fondul ă asociațiunii. Lukru prea fireskă acesta. Orice poporă aștepti resultate praktice și piptite de la kondukitorii sei. Mulgimea se convinge odată din cele auzite și de zece ori din cele vizute și cerbate. Verba movent, exemplu trahant. Grün ist die Praxis, gran die Theorie. — Scigî ki mai mulți înși aă rîsă de noi, pentru ce se le cereină la esposigiune pini și gane, pipușioiu, fasole, iiasive, linte șei. Unii ka aceia nu avum nici o idee de aceea ce se zice reforma în agrikulturi și gndinime. înici o singuri esposegiune de producte de ale agrikulturei kare asudiati fu prea pugină representati, și cei karii au rîsă estimpu de noi, voră bunosce atunci, kiei în agrikulturi suntă înki numai invagii cei. De ară esista în sekululu nostru censorii anticilor, romani, eredigi și de ei de la Samungi, apoi solii ki aceia ne ară înviga pe togi ce însemnn a kultiva pimînsulu și a ginea barnele aratrului și ne ar face se sakrifikimă cu totul alte suine în favoarea agrikulturei și a montmislicei, ori nu numai cinci horinași de c hirtii subgiriki mai ka și cea de sugare. într’aceea noi punemă temeiă mare de judekata cea simtósi a poporului, karele suntemă în kredingagi, ki în kurs de kigi-va ani va recunosce skopulă kuratfi și voinga kondukitoriloră sei de a lucra și osteni numai pentru prosperitatea și fericirea lui. Ku atita ne înceiemă raportul nostru al doilea privitoră la esposesiunea nagionale, ori în dejudekiri și mai amerunte ale obiectelor, nu ne fisimă, din kausiki nici akuma nu voimă a preveni pe censorii okupagi cu acestea lubriri. Zernescu, în ziua de schimbarea la fagii. G. Barigiă. (Gazeta Transilvaniei.) CLUBUL NATIONALE. D-nii abonați ai CLUBULUI NAȚIONALE .suntă rugați a se aduna 111 JAN- iwhc. a. sa ssi EJB.»rjra EJ« w.*., la 11 ore dimineția, în localulu Clubului, spre a se consulta asupra intereselor acestui dubă. .. ■ urwhi PEUF»ISTJITîI desbătută de proprietari și plugari la 1848 editată de C. D. AluCESCU. PREȚUL UN SPAN ȚUW. Se afli depuși la administrația acestei foi, și la libreriile d-loră Ioanid, Socek și Biliceanu. UE VERINDIQUE, revistă politică asupra Rusiei de PRINCIPELE PETRIJ DOLGORUKOW. ts'ß'H li-'- fi» 'i ' «k Se află la administrațiunea Romanului mai multe exemplare din acesta revistă, în care Principele Dolgorukov, ca rusă, și prin urmare deplină cunoscători a afaceriloru din Russia, descrie ce se petrece în imperială rusă. Prețulă No. 1, 2 franci (6 lei 30 par.) ASORI ALȚIUNEA AGRIKOLA ROMANA Regionarii asociațiunii agricole române sunt: invitați a veni negreșitu în persani sau prin represintari la Brăila pentru Septembre pentru alegerea Consiliului și încasarea celoră kite 10 la suti, kiară și de nu voră priimi la timpă adresa trimesi a legionariloru prin poști, scurtă fiindă timpulă pentru organisare asociațiunii. Komitetulă provisoriă, tine seu. Gr. Djuvara, G. Ceacîru, Gr. Constant, “CV CERERE. Se cere de la 4 la 5 mii galbeni, cu emaneta moșia și cu dobîndă de 10 la sută. Cine va voi se dea acest bani se s’adrese de la Sedapțiunea giamului (Caimata) de la 11 ore dimineța pînă la 4 dupe amiază. Ins utIțare. Gribescu a face cunoscută onora bililoră piringî de familie, kiroca amă adresată Apelulă din No. 175 ală acestei foi, anulă korentă, relativă la infiingarea unui pensionată de fete, ki termenulă linsată pini la 15 Augustă, pentru anunciulu înskrisu ce urma a ne face onor. piringî. de familie, ki ne voră onora cu încrederea d-loră, s’a prelungilu pini la 15 Septemvrie viitoră. Profită de acesta a adroga, ki fin o asemenea prealabili în kunoștiințare, subscrisa nu póte intra în beltuelile cele mari ce se reclami o asemenea întreprindere. Iutia Aricescu.