Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-01 / nr. 274-275

LUNI și MÁRIÁI. VOIESOE sr VEI PUTE. Vae și iubite ijilele afară de Lunia și a doua dî după Serbători. Adonarea pentru Bucurescî pe unii anii 128 lei Sene lune....................... ............ 64 — Trei lune ...................................... ......... 32 — Pe lună .................... ........ 11 — Unu exemplariu..................... .......... 24 par înșciințările linia de 30 litere............... 1 leu Inserțiunî și reci&w linia 3 lei Hr. 234.—215. Anii VI. ( PLAIUNI POLITICO, COMERCIALE, LITERARII). (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulü ziarhului: C. A. Rosetti. — Gerantu respunzretoriu: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul pariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 15. 1,2 Oktombre 1862. LUMINE PĂ TE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte pe anul..........152 ld Șase lune........................................... 76 Trei lune...................................................... 38 Abonamentele începu la 1 și 16 ale flecării luni Ele se face în districte la corespondinții isialmului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’ancienae comédie, 5; pe trimestru 20 franci. I în Austria la direcțiunile poștale și la aginițele de abonare, pe trimestru 10 fiorini arginti valută austriacă. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmeză a fi su puse TOTE stabilimentele de „bine-facere dintr’min Statu.“ (Raportu aici Hinist. Kultelorn catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmata la 4 Sept.). REVISTĂ POLITICĂ. BUGURESCU, yi3 Brumărelu. •nDeși nu e nimica nou în chestiunea romani, zise o corespondinții a Independinței, cu tóte astea speranția într’o soluțiune apropiați pare a se întiri; acestă soluțiune ar fi, dupi credinția generale, te a propuși zilele trecute de le Constituzione 1: Roma garantat! contra pri kirii ;învasiunî italiane, dar și Papa lisată, prin plecarea ostililor franiesi, în prestația supușilor ă sei, în aiestă kasa, nu e îndomingii pentru nimine ki Vittorio- Emmanuele va fi kiimata, de kitri municipalitiți într’unite, peste citeva zile.“ Aiea-ași speranții esiste și în Roma. Dokumentele publicate de Monitoriu au produsă acolo în poporațiune o impresiune favorabile. Komitatulu naționale Ie-a tipirită, komentatu, și distribuită la toți letițilinii, însoțite și de apresiurile ziarieloră strine și de soluțiunea de mai susă propuși de le Constitutionnel. Poporațiunea a primită komunikirile komitatului cu mare mulțimire, și în așteptarea soluțiunii se vede apropiindu-se, a renunțiată la orice demonstrrî și este fórte liniștiti. Pe d’altă parte însi la Vaticană consternarea este mare. D. Merode a propusă a se prepara, pentru orice masă, de aperare, însi jardinalele Antonelli și ceilalți, desi fusionați prin bibilia de le Castelfidardo, de birbiia armatei papale, numai voră asemeni preparative. Pe lingi acestea, kiară armata aktuale pontificale începe a se disolve, prin dese deserțiuni, și toti lumea este konvinsi ki, dupi plecarea armatei francese, kivdă se voră alia fații în fații ku poporațiunea, mercenarii Papali voră deșerta cu toții. Papa și kolegială kardinaliloră pare otrîtă, în orice eventualitate, a protesta nekurmată, fon a pleka din Roma, și lisindă poporajțiunea a faie se va voi. De o kamă dați, poporulă romană dimici o presființare despre seare de siropă a faie, kmdă oștirea franțese va evalua Roma. Elă taie o supskripțiune sekreti, kare, [în citeva zile, produse 20,000 de franii, și ku a iești bani kumpen ună frumosă dară de nunti pentru fiia regelui Italiei și aktuale regini a Portugaliei. Ku tóte uneltirile și fericirile poliției d’a o opri, banii s’aă strînsă, darulă s’a kumpirată și s’a trimisă. Fiindă kci suntemă la Roma, se mai însemnimă ai ki bealalti kurte se se afli stabilit! Ia palatulă Hiriale, curtea fostului rege de Neapole, lukrezi cu aktivitate pentru a întreține agitarea în Kalabre. Se fac diskursuri prin kari se anunța interferea la vechia stare de lucruri; organisirî de sete de briganți kari se trimită a arde și preda provinciele neapolitane, asia de skrumpe, zise Independința helgiei, mimei paterne a lui Franziska II. Se anunții, adauge aiestă ziariă, ki 5 sau 6 sute de burboniani aă plecată de kurîndă din Statele pontificale spre a merge a întreține pe teritoriul neapolitană area propagandi kumina armati kare, luptă protestă d’a susțiine kausa regalitiții legitime, ataki neîncetată viața și proprietățile pasibililor locuitori de la țon. (Arestua e modulă cu care șiiă bourii de pretutindine a-și susține hausa, smerenia în afari, predarea și despuiarea în întru). Arestiri importanți pară în adevăru a se fi fixată la Neapole în noptea de 3 spre 4 Oktobre. Personele arestate sunt dintre partizanii lui Franziska II . s’asikuri ki s’ară fi gisită la dînsele chirtie de cea mai mare importanții și kare suntă fórte kompromițitorie. Este kită va timpă de lmdă guvernală ruseskă a despărțită Podolia de regatul Poloniei, speridă a o kontopi ku celelalte provinciie rusești. Dară fericirile Rusiei n’aă reușită. Podolia este polonese și polonese române. în adeviră o depești de la Brody, 4 Oktobre, ne anunțiți ki proproprietarii fonziarî din acea provinții adunați pentru alegeri, sau supskrisü o adresi kire împeratură Rusiei, prin care feră instituțiuni libere aii și reîntrunirea ku regatul Poloniei. Guvernatoriul provinciei aărofusată d’a trimite aiesti adresi la Peterburg ku tóte aiestea adunarea stiritesie în cererea iei. Aiesti manifestare are o mare însemnitate; ea ne arîti, niici o dați, kumă, ku tóte opresiunile despotismului, acolo unde simplimîntulă naționale este tare, el înfrunți tată și se manifestă la orice okasiune; pe lingi acestea, manifestarea Podoliei va da o noui energii și putere demonstrațiunilară naționali ală nefericitei Polonie, care de treizeci de ani sufere martiriulă relă mai teribile, fiica și perde uiii de kumă inima și kredinisia în viitoriă, în liberarea și realiarea naționalității sele. Ziariulă La France a nanțiți, după o scrisorii primiți din Warszawa, ki markisuiă Wielopolski, fórte desinimată, și-a dată demisiunea dată și marele duie Konstantină l’a rugată a remune la guvernă prin ie se va kunoște resultatulă kilotoriei komitelui Zamoiski la Santa-Petersburg. Resultatulăacestei kiletorie apoi nu pare nici kumă de naturi a ameliora situațiunea: „trimiterea komitelui Zamoiski în kilotorii va produse, ziue Independinssia, în Polonia ună efektă forte urîtă, și esilială Komitelui, — knî asti kiletorii nu e altă ceva de kită ună estică, — va sipa mai profunde mici urele naționali kontra kirorua marele duie Konstantină lupți cu atita greutate la Warszawa.“ Depeștele din Belgrad anunțiu ki mai multe konsilie de miniștri s’aă ținută în capitalea Serbiei, suptă președinția principelui, ba se desidi de trebue a se primi kondusiunile de paie stipulate de konferinția din Konstantinopole. Pîn’acumă nu s’a luată nici o ourîre; din kontra disposițiunile se se manifestă în majoritatea ministriloră este d’a respinge stipulajjiunile konferinjei; acestă simptimîntă este împriijită și de intrega poporațiune Șerbi, care se deklan ku totula kontra bastioră principali ale tratatului. Se pare, în orice masă, positivă ki, și daki tratatulă, în întregulă sex, nu va fi pate respinsă, dară guvernulă Serbă este otirîtă a face energiie reklamiri kontra mai multoră artikle, între kari se însemnezi și aielă privitoriă la striniunile kansate de bombardare și pentru kari konferinijia a deisă a nu se da nici o despăgubire. Nuvelele din Atene, 4 Oktobre, konfirmi amnistia akordativeloră doue sute de militari seră deșertată cu opasiunea reskólei din Nauplia și Kari fugisen în Italia. Ei au fostă graijiajji și autorisajji a se intórne în patria loră. Decretul ă prin care se akordi aiesti grapii a fostă dată cu omasiunea aniversirii atentatului lui Dosios, de care regina a siripată ka prin minune. Totuși amnistia n’a fost generale. Koronaios și Bulgaris, principalii kapi ai insurekisiunii, au fostă esklușî din grafia regale. Aieste paliative, aieste jumetijji de mesure însi nu raulijimeskă pe Gren; kni kumu, amu mai zisă, juametijjile de mesure nu fakă de kită areta subisiunea unui guvernă, și a face și mai simpljit lipsa de energii și kurezanjjii patriotiki ce ar trebui se aîbi ună guvernă nasjionale care are pretensiunea d’a conduce o najjiune, se doreste și aspiri la libertatea asoluti, la reconstituirea întregei sele najjionalitijjî. Eks pentru iecreiia nu este nici kumă linistiiti, și pentru ie guvernală este într’o nekurmati temere. Soietijjile sekrete lukrezi necontenită; aiea numiți konfriji ii inspiri guvernului cele mai mari neodine și este obiectulu unoră venetici și uimirire neînsetate. Vai înși de guvernulă acelua kare e redusă a frci nekontenită kufrika în șină și poporulă va konspira și se va ridica mine spre a Iű resturna. Ună asemene guvernă este condamnată dinainte, și tóte diktaturele, toti supunerea orbeski a kitoruva soldajji nu să voră siripa de sórteaie și kreezi singurii , kidă se pune kontra voinjței națjionale, kmdă nu se razimi în iubirea și simpatia poporarii. Stirile din Amerika sunt astăzi de mare însemnătate. Președintele Uniunii, Lincoln, a decretatăliberarea sklaviloră în tote Statele ie, la 1 Ianuarie viitorie, se vor mai afla în stare de rebeliune. El va propune congresului mesuje pentru a veni în ajutoriulă Statelor, se voră desființaia de buni voii sklavia, și se va sili a stabili kolonie de negri. Pe d’alti parte totji ai ei, kari se voră dovedi ki daă ajutoriă rebeliunii, voră fi lipsitiî de garantjia libertijjii individuale și supuși judekijjii militarie. Posisiunea armateloră luptitorie este aiea-ași. Unioniștii n’au trebură niki Potornakulă spre a urmiri pe separatiști în Virginia. Se astepti însi trecerea acestui rîu și ku okasiunea atesta o mare bitilii, nele și reală, spre a blestema în urmi pe autorii zeuluî se sufere și a închina bine fikitorilor ă sei o rekunosiinjji și o afekgiune nemirginiti. Și-iji sum datoriu rekunosiinjjii, o națiune englese, și-iji sum rekunoskitorii pe kstă este capabile sufletulu meu. Aî fostă amilia mea in timpulă frumóseloră mele zile și mi urmezi prejfrósa tea amilii în adversitatea mea. Dacă se te bine-kuvinteze! Rekunoslinjjia mea este ku atită mai viui, a binevoitórii najjiune, kni se ridiki multă mai susă de orice simpijimîntă individuale și se confunde în simpijimîntură universale între națiuni alu kiroră progresă îlă represintezî. Da, mcrijji rekunosiinjjia lumii, pentru ki da ună asilă sigură lelui infortunată, din orice parte ar veni, și pentru ki te identifici cu nefericirea acelorv-a pe karii ajuți și de kari te înduri. Esiliatulă franțesescă neapolitană gisesie în sînu-jjî ună refugiă contra tiraniei. Gisesie simpatii și razimă, pentru ki este proscrisă, pentru ki este nefericită. Niste Hainau, kalii neîmpilajji ai autokratjilor, nu vor fi susjjinutji pe pimmtulă sferei tele libere; ei vor fugi înaintea miniei tiraniside a generoșilor, tei kopii. Și teamă fi noi în Europa fondemnatea atitudine? Autokratulă póte lovi pe esilingi in alte sfere unde nu esiste derită o libertate bastardi, unde libertatea nu e dorită o miniiune. Dar asti libertate esiste pe pimîntură sakru ală Albionii. Eă la atijji alijii, kindă vezu kausa dreptojjii apesati în atite pirjji ale lumii, desperă de orice progresă umană. Dară kindă întorbă okimei spre tine, me simplă linistită oseuvindă mersulă teă fermă și mimosă spre aielă skopă la care gintea omeneski pare a fi fostă kiimati de provedinijii. Urmezi în liniște kala ta, o najjiune se n’ai fostă nici odati, kuieriti și nu aștepta spre a kiima najjiuni de surori pe calea progresului umană. Fi ună apelă najjiunii franțese ka sekoopere ku tine. Suntejiî amîndouo demne d’a merge, dindu-vena, în primulă rindu ală progresului umană. Dară aiestă apelă adresezi-i-lu. Cuvîntulă de konkordii a lesoră dóue mari surori se resune în tóte meetingurile vóstre! litimați-o în tóte modurile și prin voiea esibaijilor ă sei, prin a lui Viktor Hugo, preotulă sintei fraternitijji! Spunejji î ki buieririle astăzi suntă o aberajjiune, emanarea spiritelor smintite. Și pentru ie se buierimă sfere striine, kmdă trebue se simă tojji fraiji? Kiimagi-o, și nu ve temejji daki akumă se afli suptă dominarea spiritului zeului. Ea va respunde la tinapă; daki nu astizi, mine; și daki nu mine, va respunde mai tirziu la sunetulă cuvinteloră vastre generose și regeneritorie. Kiimajji, și îndati , pe puteriiii fii ai Elvețieî, și stringeiji-i pentru tată-de una pe inima vostri. Fiii resbelini ai Alpilor, vestalile festului sakru ală Iibertijjii kontiniatelui europiană voră fi cu voi. Și te aliajjî! „Kumajji marea republiki amerikani. Ea este, ori kumu , fiia ta , niskuti din sînulă teă; ori kare fii modulă iei de akisiune, ea lupți astizi pentru desfiinjjarea sklaviei, așiă de ku generositate proklamati de tine. Ajuti-o a eși din teribile a lupți în care este aruncati de aici se prekupejjină ku karnea omeneski. Ajuti-o și pune-o si sezi alituri ku tine în marea adunare a najjiunilor, opere finale a rațiunii umane. Kiami la tine najjiunile se dă o voinjjfo liberi, și nu întima o zi. Inițiativa te astizi o ai, mine póte se nu mai ai. Dzcă se te fereski d’ai est Cine mai birbiteste debită Franiia luată inițiativa în 89, Franiia pare în acestă momente solemne, a dată 1 mii pe zeița Rațiunii, a resturnatăirania și a consacra lu libera fraterntate între națiuni? Dupi aprópe un sedlu, ea este reduși a combate libetatea națiuniloru, a protege tirania și a întruni silingiele sele spre a întir pe ruinele templului rațiunii, monstruositate urinași și immorale: are papalitatea. Ridiki-te deui, o Bretanii, sin perde timpură. Ridiki-ți fruntea sus și arați lelor ălalte națiuni kalea ună a urina. Resbelulă n’ar mai fi osibile daii ună congresă ală cum ar judeca neînțelegerile între națiun Atunii n’ar mai fi armate permaniR ku kari libertatea este incompatibile înapoi bombele și skuturile defenisați se vin sapele și kasele, mii ardele cheltuite astăzi pentru unelte d destrucțiune se fie întrebuințiate a î blrbita industria și a împuțina sum miserielor, omenești, la iepî, o popor englese, de iubești pe D-zeă, viie marea ea a învoirii omenești și dotézi k’mnuașia de mare bine generațiunile de fați. Afari de Elveția, Belgia și alt tere ie se voră adika la apelulu teă vei vede și alte națiuni, împinse d bunurii simplă alu poporațiuniloră, alergindu la tine și unindu-se într’unul singură poporă. London fii astăzi reședința Congresului se va forma o inițelegere mutuale și o învoire generalei O repetu. D-zeu se te bine-kuvintezi și se te rekompense în deplinitate penttru binefaierile ku kare m’aî kumulatăl Eu recunoștinții și iubire, . alăteă G. Garibaldi. Varignano, 28 Septembre 1862. Adresa lui Garibaldi. către NĂȚIUNEA EH^LESE. Kinbu omulă a fostă lovită, de repetjite ori, totă de odati moraliiesie și fisnesie, simpte mai multă și bi Monastirile ^lise Brăncovenescii VII, în kaimikimia lui Alessandru vodi, dupi demna dimissiune motivaționrale. Domnu Skarlatu Kregulesku dela Ministerială Kulteloră, dupi protestulu slă kutre națiune de tóte delapidirile se se face în aiea epoki di triști memorie averiloru statului, dupmemoriulă detaliată și esplikatoră di tóte aieste delapidiri dată de kutric Skarlatu Krețulesku komisariloră puteriloră garante, a venită la aiestă Ministeriu D. Grigorie Bengesku kompatriotulu și amikulu d-lui Grigorie Brikoveanu și aktualulu arhivară allă Statului. Sub ministerulă aiestuia ’și ai luată începutu și s’aă petrekutu mai tóte viciirile și anomaliile seamă am tată pini an, în alea epoki a faimósselorîi arenduirî de moșii monastire și închinate și neînchinate,a vetreloru monastiriloru și skiturilor pimîntene ș a altoru kitorura moșii sustrasse di la prima licitațiune, spre a se pune din nou in vînzare —dupi ai înțelegere prealabile, póte,— tóte aieste vetre si moșii în fine kari se arendueskă astiziu mai multă debită îndouită și unele pini la împutrită de ceeare’ s’a arendatu atunci; în epoka atelieră arenduiri se au remas să proverbiali îi țdrn; s’aă arenduită șij de kitre D. Grigorie Bibesku 120 — moșii alle stabilimenteloră numite, de kitre d-lui și de kitre amikulă D-lui, Bnikovenesiî Modulă arenduîrii acestoră moșii a urmată negreșită progameî trasse de kitre dibaiulă se f amikă în acesti materii. Krónika, atitu în țârn kitu și în stnimtate, a lissatu sluți de kombinurile de maestru in ateliu plană.