Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)
1862-11-01 / nr. 304
VOIESCE ST VEI ELITÉ, Va eși in tóte filele afară de Liniia și a dona i* dupö Sărbătorriă. Abonarea pentru Bucuresci pe tritt ană 128 lei Seaeuue.................... ...... *....... 64 — Trei iune .................................... 32 —* Pe lună ........................................... 11 — Unu esemplariu.....................»..... 24 par însciintările linia de 30 litere. . ....... 1 leu Inserțiuni și reclame linia ..... ....... 3 lei îfr. 304. Anu VI. 1 Noembre 1862. JUCI PIARIU POLITICII, COMERCIALE, LITERARIU. ——— — ................. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) LUMINEpATE ȘI VEI EI: Abonarea pentru districte pe an5...... 152 AfSese lune........................................... 76 Trei luni.......................................... 38 — Directoriulti Jianului: C. A. Rosetti. Gerantă respund retoric: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorul spaltului d. C. D. Aricescu, Pos. Roman No. 13. Abonamentele începu la 1 și 16 ale forcării lune. Ele se fac în districte la corespondințile sia> riului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’aneiemtc Comédie, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiu.nio postai și lar gintele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. „Darea socotelelor” este o „regulă la care urmază a fi su„puse TOTE stabilimentele de „bine facere dintr’unu Stătu.“ (Raportu alu Minist. Kulteloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmam la 4 Sept.). rÍvistA POLEICĂ —'-•'i f >. • • r; I ■; nrîlPB'Crf Brumielu. uULUnr.etil. Brumariu. Astizi s’a înfujiistatu înaintea Kurijii Kriminale profesele intentate Redakțiuniî Rominului și d-lui Arigesku în sestiunea Greciei de Minister, Kulți publike. Citirea sentințiî s’a aminată pe Vineri. Riudat* întîmplare ! Pe kindă noi suntemă traduși înaintea kurții kriminale luptă în cculparea de apologiști ai Revoluțiiunii grele, ziariele striine vin pe fi* kare zi a repetitele se ziserimă noi în aiést* privinți*, și ie e mai liudatu este k* nu suntu kiimate niii de kumü înaintea Prokuratoriului. Aiestă lucru ne arît* în ie stare de plânsu se afH Francia, Belgia, Englitera, Italia etc., kita de reüțelege lumea acolo libertatea presei, de óre hg ziariele revoluționarie faku apologia faptului lelui însemnații se s’a produsă în Grecia, fin ka guvernele alelorü tere se se sburléski mii de kumü kontrile! |Heaa ie ne minima însi este kumü guvernulu nostru nu protest* printr’o not* diplomatik* kontra apatiei celoru-lalte guverne și kontra apologielorü se faku ziariele de pe aiurea revoluțiunii. Ar pute *nk*, mergîndu pe calea se a apukatu, se ier* oprirea autoră ziarie str*ine, se suntu de opiniunile nóstre, d’a mai intra în țări; aiesta e firéska konseiinți* a procesului se ni s’a intentată, și pe care n’o póte evita f*r* a se contrazise. Cititorii noștri și-aduku aminte k*, intr’unulü din numerele trecute, ziser*m k* dinastia destronat* din Grecia va protesta contra revoluțiunii grele, dar k* protestulü seü va merge a miri gr*mada protesturiloru Regelui Neapoliî , și ale altoru prințipi destronagi, și aiesta va fi totu efectulu seu. Ei bine ast*zi zikariele striine vină și ziku testuale iele se zisemmă noi. „Regele Bavariei, ne spune In dependinția Belgik*, a adresată celorü trei puteri protestarie ale Greciei o* protestare contra revoluțiuniî se s’a îndeplinită la Atena. „Protestarea Regelui va merge a însoți, în koleligiunea akteloră fineferitu, p’ale luî Franlisku II din Neapole și p’ale autoră alți prințipi, — aiestă lucru nu póte fi îndoiosit pentru nimine nici kiaru la Munichu Vorbindu d’aiestü faptă și de una artiklu ală Gazettei Bavariei, kare zise k* numai regele Othon este esklusă de poporulü grekü de la trone, éra nu și familia sea, ziariulă La France zise k* Gazetta de Bavaria nu va înt*rzia a vede tóte ilusiunile iele dispirîndă. L’Opinion nationale esprime ér*si aieleașî opiniuni ku noi. Se vorbeste k* guvernulu italiană ar fi aprópe a da rekunosterea sea nouei st*ri de lukrurî, și se crede în genere, dup* limba giulă ziarieloră ofinese și luară dup* korespondințiele ^ și aprețurile se ínserez* kiara Monitorial Universale, k* niuî guvernulu francese nu ar înt*rzia a lua ui asemene ot*rîre.U80ili 1 I Kuma vede că lumea merge la perie; nu e destulă k* las* pe ziarie a faie apologia revoluțiunii greie; dară *nk* kiara guvernele se prepar* a o faie recunoscîndă de bun* aiea revoluțiune. O tempera, o mores! va striga guvernulu nostru. Amü f*kutü kunoskutü în fara nóstr* reforma judiiîari* ie s’a promulgată, printr’ună decretă imperiale , în Russia. Nu stimă și nu voimă a ne okupa aiii, prezumă au fikutu unele ziarie, despre modulă kumü aiost* reform* se va aplica. Konstatar*mu faptulă acestei reforme, kare ne arii* progresulu se taie livilisațiunea pretutindeni, afar* de noi , și dak* reveniimu astăzi asupr*~i este numai spre a reproduce aii kite-va linie din ziaristă La France, kare nu póte nicikuma fi chinuită de revoluționariă și demagogă, și ale kiruî kuvinte vină de înt*reskă lea ie am zisă noi d’at*tea ori asupra importanții reformei justiției, ș’asupra kizură atragemă seriosu atențiunea guvernului. „Aiést* reform*, zise acela ziariă vorbindu de reforma judiiiari* in Russia, coprinde tóte garanțiele ie în ideiele nóstre moderne, pară neseparabili de puterea judiciară* și administrativ*, jurați, inamovibilitatea magistraturei, proiectul* orale și publik*. „Prima trebuinți* a unui poporu și prima detori* a unui guvernă este justiția. Nimi ka nu compensez* ast* treia un nți* și nimică nu suplin este ast* detori*.“ Mai departe zisulă ziarist rekunoste k* organisarea justiției este anevoi* intr’a yér*, „unde magistratura are acele tradițiunî de independintță ce ,,o onoră și o rădică in ochii noporativ,,inloră Ku kitu îns* anevoviția este mai mare, ku ah tu meritulu guvernului se o va înl*tura va fi mai mare, ku at*tu magistratura, ne va sfi a ave acea independințiă ce o onără și o rădică în ochii poporațiuniloru, va fi mai onorat*, mai respectiat* și mai iubit*. Am dori ka guvernele și magistrații noștrise Ințeldg* atestă mare adev*ră; de aiea-a puser*mă luptă okii soră cuvintele antirevoluționariului ziaril La France, kare, ka fór* înțelept* și moderat*, va ave póte mai mult* autoritate înaintea okhilorü unor oameni; și kredemă k* voră iere toți ka și noi instituțiunea juraixilară și inamovibitatea judek*toriloră. Ziariele străine se okup* de o not* diplomatik* ie guvernulu francese a tr*masulelui italiană, în privința Romei, și la care guvernulu din Torino se prepar* a respunde. Aieste doue acte se vor publika în gazeta oficiale del Regno. P*n* k*ndü iis* se se putemă avea, se însemn*că au k* opiniunea publik* krede ka guvernulu Italiană va respunde ku energi* la orice propunere d’a se mai m*nține starea aktuaie, at*tă de prekari* și unde tóri*; și k* va st*rui pentru kurînda resolvere în sensul ă naționale a vitalii festimnî a Romei. Ritimă în ziariulă „La France din 5 Noembre: în depeșia sa italian* domnu Drouyn de Lhuys s’arît* fórte simpatikă pentru Italia, declar* îns* k* sestiunea roman*, prezumă o înf*lisez* domnu Durando, n’a fostă luat* nici odat* în considerațiune diplomatik*, și k* astăfelă nici nu póte fi atrasă în iericulă negoțiațiuniloru. — Recunoșterea regatului Italiei este o dovad* despre îngrijirea și simpatia Franței, este însă departe de a coprinde în sine consimptimîntul ă altora pretensiuni și taie reservele cele mai formale. Franiia așteptă din partea Torinului cooperațiune, spre a pute efectua împtiuirea intre Papa și Italia, ar fi chiara afacerea Italiei d’a lua inițiativa. — London, 5 Noembre. Ziariul „Morning-Post” de astăzi zise: „Nu putemă spune, daka se vor ă lua arangjamente, kari vom îndemna pe puterile mari europiane a anula tratatul de la 1832, dară și f*r* acesta kandidatura ducelui de Leuchtenberg nu póte fi priimit* mai multă de k*tă a unui principe englese. Kandidatura komitelui de Flandria nu este espus* unoră asemeni obiekțiuni. Puterile protektorie suntü în acest* sestiune unite prin dorința d’a lucra pentru prosperitatea Greciei și d’a nu fi despărțite prin geloși*.u — Madrid. 5 Noembre. Unii konsiliă straordinariu ală ministrilor, a densă afere pedepsirea amerikanului, care a ofensată pavilionele spaniolă. Regina a priimită pe ambasatoriulă amerikană și i-a espresă pirerea iei de r*u pentru niște asemeni alte. Ambasatoriulă a asigurată k* guvernulu amerikană nu anterisase pe Montgomery la acesta. — Newyork, 25 Oktobre, sera. Konfederații au fostă bituți lîngă Pearidge, perzîndu artileria și totu ebi— pagîulu soră de resbelă. 1 Unu adaosu la istoria juridicțiunii consularie în România. * " A In anulu 1858 domnu G. B. Ghika, komisionariu espeditoru din Viena trimite 16 bolete de marf* adresate domniloru Teodor Dimitriu și nepotu Daniilopolu d’aiii, cu îns*rinare a le preda domnului Lorengu Ongario și a priimi de la dînsulu suma de lei 12.781 par. 14 pe komptulu aielorű bolete de mŭrfuri. Domnii Teodor Dimitriu și nepotu Daniilopolu pl*teski numitului komisionaru din Viena, d-lui G. B. Ghika, aretata sum*, daru ve~ zindu k* d-nu Onganio nu le pl*teste banii și nu-și ie marfa, se se afla la vama d’ais (unde se afl* și pîn* ast*zi) raport* aiost* împregiurare komisionariului espeditoriu din Viena, care dup* aiesta íns*mnez* pe domnu Koenizopolu a pl*ti domnitoru Teodor Dimitriu și nepotu Daniilopolu suma de 12,781 par. 14 și a priimi în a sa disposiniune zisele 16 bolete de marf* spre a se desp*gubi din vînzarea loru, at*tu de aretata sum*, k*tu și de alte cheltuiele și dobînzi se aru mai resulta. Domnu Koemzopolu, voindu a r*dika arele m*rfuri de la vam*, le g*sesie poprite de k*tre agioina austriak* d’aiu suptu kuvintu k* d-na Konstantja Bendelmaier din Viena ar fi înfiiniiatu unu serestru p’aiele m*rfurî pentru suma de fiorini 2666, ie zie k* ar ave se priimesk* de la unu d-nu Iosif Pelati, numitu de dumniaiei primulu vis*rin*toriu. Domnu Koenizopolu, vezindu aiost* poprire arbitrari*, intent* alegiuno în kontra dei Konstansa Bendelmuor la Tribunalele komerciale din Bukuresti și totu d’odat*, spre asigurarea dreptului seu, pune ferestru pe zisele 16 bolete de mirfuri, aflate la vămi, pin* se va deiide prin kanale judek*toreska kare din p*rijile üti— gingi are unu dreptu de desp*gubire asupra ziselorű mirfuri. P*rțile se luez* in judokat*, daru este kunoskutű k*te suntü difikultigile d’a da o luagiune, dar* partea ki*mat* in judokat* se bukur* d’o protekisiune str*in* și se afl* dominicat* in str*inetale. Procesulű daru se tota amint, fiindu k* la zilele fipsate Tribunalele komerciale nu priimise respunsu din partea konsulatului austriaö despre predarea luagiunii; in fine la 2 Deiembre 1860 tóte formele se g*seskru împlinite și at*ta reclamantele, dj Koenzopolu, k*tö și delegatulü onor. konsulatii generale ale Austriei, protekisiunea piritei, se ’nf*țișaz* inaintea judekitoriei, darii și atunci delegațiile konsulatului sere a se amina resolverea procesului pentru a doua zi din causa nevenirii piritei, kare, póte pentru greutatea drumului a fostu poprit* d ’a veni. Tribunalele akord* aiest* ierere, iis* la 3 Desembre nu vine nici p*rita niii delegaturu konsulatului generale, și fiindu orele în~ naintate, s’am*n* er*șî esaminarea procesului la 5 Desembre; niii atunii, dup* unii respecta de trei zile, nu s’arît* niii p*rîta niii unu prokuratoriu din parte-í, nici delegatulu proteküiuniĭ sale și Tribunalele, dup* at*tű estesű de indulging*, proiecte in fine în lipsa piritei, la examinarea procesului. Domnu Andrei Daniilova, prokuratoriulu domnului Koenizopolu, înfilifez*, spre constatarea pretensiunii kirintelui seu, urmitóarele alte: 1.0 skrisori* a d lui G. B. Ghika cu data de 10 Martiu 1859, prin care-lű imputernisez* a ridika de le vam* 16 bolete de mirfurĭ trimise de domnia lui și a se despigubi din vínzarea loru prin mitagiune de banii pistigi d-loru Teodor Dimitriu și nepotii Da ■niilopolu și de cheltuielele urmate. 2. Unü fertifinatu supskrist de d-nii Teodor Dimitriu și nepotu Daniilopolu, legalisatu dup* form*, prin care se bon* stat* k* d-nii Koemzopolu le a pl*titu suma de 12.781 lei 14 parale și k* are dreptulü a priimi aiele 16 bolete de marf* de la vam*. 3. 0 adres* supskris* de d-nu Daniilopolu kitre direkgiunea vamale, prin care ipre a se libera in priimirea domnului Koenizopolu aiele kolete. Ar*t*ndu dup* aiesta k*, mergindu kirintele seu la vam* spre a-și priimi menționatele kolete de marf*, le a g*~ situ ferestrate de k*tr* onor. e. r. agingi* austriak* din partea d-el Konstanga Bendelmaier din Viena, fere 8 i se preda aiea marf*, ferestrat* fir* k*dere de d-na Konstanga Bendelmaier, ktrita klrintele seű nu-i datoreste nimicai, pentru k* din vînzarea iei se se despigubesk* de suma ie klrintele seu a respunsu, dupŭ ordinea d-lui G. B. Ghika, domnilorö Teodor Dimitriu și nepotu Daniilopolu din preun* ku dobînda iei și keîtuele urmate, și la kasa d’a nu se putfe despigubi kirintele seu pe deplinu din pregu'ti se va resulta din vînzarea m*rfei, se fi* îndatorat* d-na Konstanga Bendermaier a-i pltti restulu. Dup* aiesta Tribunalele komeriiale alu Ilfovului pronunți* urm*tori a sentingi*: ȘEDINȚA TRIBUNALULUI. „In numele M. S. Domnitoriulul Prințipatelor-Unite. „Tribunalele konsideridă k* din actele infițiștate de d. Andrei Daniilovă, procuratoriulă d. Stefan Koemzopolu s’a constatatu k* 16 kolete de marf* suntu trimise de domnu G. B. Ghika la vam* ka s* se despigubesk* d. Koemzopolu de suma de lei 11109 ka dobînd* și cheltuiele se se urk* la suma de lei 12,781 par. 14 pe care i-a plitită la domnialui Daniilopolu dup* ordinea d-lui G. B. Ghika: „Konsiderndă k* pirita Konstanța Bendalmaier n’a venită ka se și arete kuvintele și basile pe kari s’a întemeiată de a sekuestrată aretatele mirfuri: „Avîndu în vedere art. 89 și 9^ din kodulu komeriialu, otirasie ka a iele 16 kolete mari*, kari se afli h vam*, trimise de d. G. B. Ghika și sechestrate de d-ei Konstanța Bendelmaier, se se vînz* prin licitațiune și de va eși ună preță mai mare de lei 12781 par. 14ku(dobînda loră legale de la 24 fevruariu 1860, din zioa intentirii procesului, și p*n* la desfaiere, kuvenit* d-lui G. Stefan Koemzopolu, aielu prisosă se se depui* la Tribunale prin se va areta persona aiea-a kare se va sokoti în drepturi i se cuvine. Baru dak* se va constata prin esperțî k* area mărfi s’a strikată din pricina secuestrului înființată de d-ei Konstanța Bendelmaier și nu va pute d. Koemzopolu a-și afla despigubirea komplekti, dupe kuma mai susu s’a disposată, atuncî se índatorezi d-ei Konstanța Bendelmaier a despigubi pe reklamante de paguba care a suferită kuarea mărfi din pricina sekuestrului, se va despigubi reklamantele pe lîngă suma susti litati de lei 12781 par. 14 cu dobinda legale, și de algi