Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)
1862-12-01 / nr. 335
DEPESIE TELEGRAFICE. (Serviiiu partikulariu alu Românulu î) (Aieste depeșix sosiți în Bukuresti ori pe la 6 ore sera, nu s’a putută publika Hinduki directiunea telegrafului ne a trimisu-o ku cxteva minute ’nainte de miezulii noptii.) Warszawa. 11 Desembre. Tribunalele de resbelu a ginutii astăzi ședința publikx, suntii 64 akusagi de conspirațiune pentru o insurekgiune generale-Athene 10 Desembre. Alegerile pentru represintangi s’au sfîrșitii ku liniste. Voturile urmeză a fi favorabile priniinii pe lui Alfred, care a întruniți 70,000 semnăture. London 11 Decembre. Morning Post zise kx puterile protektorie vor sprijini candidatura pentru tonulu Greciei a lui Ferdinand, ta ti alu regelui Portugaliei. Adaoge kt speri kt Grelia va konsimpgi. Torino. 11 Decembre Ministerium s’a konstituitü. Farini, Președinte, Pasolini^ esterne. Berlin. S’a fxkutü are kare skim, bari în ministeriu. Komitele Eulenberg, s’a numită Ministru din întru. REVISTA POLITICĂ. BUCURESCI, 30 Duminikx Adunarea va ține ședința pentru deschiderea sesiunii ordinarie a anului 1863, care se va deschide de kătre primul ministru printr’un mesagiu, care va consinue negreșită darea de semi a situagiunii politice și materiale a gerei, precumă și programa ministeriului și proiectele sale de organisare și reorganisare. Adunarea apoi va proiecte kiaru în acea ședință, sau în cea de luni la numirea biuroulu' ș’a doue komisiuni, una pentru adresa Adunării Extre Tionii ș’alta pentru revisuirea regulamentului Adunării. Ailxmfi kx renumita monastire Neamțu ar fi arsă cu totulă, și ne minună kumă Monitoriulă nu ne spune nimicu despre aiestx noux kalamitate se veni peste noi. Fiindă kx vorbimă de kalamități, recomandândă litirea însemnatului ală douilea artiklu ală d-luî Stratu, în privința Skoleloră, le-lu publikămă mai la vale, prezumă și frumósa dimisiune ale lui Papiu Ilarianu de membru ală komisiunii esaminatorix, ca o punte între trebutele și viitoriele artisle în privinția finanțieloră se publikarxma și vomă publika, se punemă aii sub okiî kontribuitorilor ă, ai alegătorilor ă, ș’ai d-loră deputați o adigiune despre creditele straordinarie și suplementarie se și-a abordată guvernulă de la 23 iuniă 1862 pxnă la 27 Nov. inklusive. Suma totale a acestor kredite, adunată după Monitoriu, este de 3,993,479 lei și 41 parale, osebită de kreditulă de ună milionă de lei Ixsatu ministrului de finanțe a se împrumuta, dupe sumă spune ziariulă consiliuluî de miniștrii de la 16 iulie 1862. Aceste însemnate pentru iele din întru, treiemă la suirile din afărx. Depeșia se publikxmă astăzi nu di însemnata suire despre 70,000 semniture prin care s’a manifestată pîn’akumu poporulu elenă în favorea alegerii principelui englese Alfred, de rege alu Eladii. Ea se poti se se ïngelegi ce suntu acele semniture, se face că kunoskutu ki fotele din urmi sosite din Atena spună k’o telegrami de la London vestindu Eleniloru ki guvernulu englese refusi konsimpgimîntulu seu pentru alegerea principelui Alfred, guvernulu provisoriu alu Atenei a dekretatu îndati ki toyî Elenii se procedi, în ziua de 5 Decembre, la alegerea direpti, prin votă universale, a noului rege alu Greciei. Acesta dar este votului ce ne anungii depeși a nóstn de astizi, și prin urmare putemu zice ki principele Alfred este în acesta momentu alesu rege alu Greciei, ne va face altulnu Englitera? Primi-va sau refusara? Și de va priimi ce voru face Francia și Russia, sau mai bine ce kompensiri voru lua, îj imperiulu Otomanu, spre a contrabalansa pe cea luați de Englitera ? Și daci Englitera va refusa ce voru face Elenii? Cu tote aceste întrebirî suntui pline pintecile anului 1860, și kari d’akunrîi suntu atuit de inflate în kitu lumea întregi, popóre și ’mperauî se uiți la ele cu mari grije și mari speranțe. Se face mii însi kunoskutü ki soiele elene spunu tote ki, refusindu principele Alfred, Grecia va proclama Republika. Ziariulu nemuesku Börsenhal le merge niki pîn’a presupune ki pe suptă mini guvernulu englese ar fi impingîndu pe Grecia proklama Republika ș’a se pune suptă ocrotirea Engliterei, karé ka arvuni, ínapoiezi Greciei insulele Ioniane. Totu aceștii ziariii, studiindă acești mare cestiune, zice: „în contra tendințeloră Britanice, pirghiele Franciei și Rusiei se voru înfige în Principatele Duniriine, undeu...........................Suntemă siliyi a ne opri aci temîndu-ne se nu se supere pe noi Ministeriulu publiku, ki kurezimu a pune suptă okiî publikuluî cele ce publiki cele-lalte foie; rekomindimu dară guvernului și publikuluî a citi cele dupe urme numere din ziariulă Wanderer unde este reprodusă zisulă artiklu despre noi, și terminimă cu urmitoarele linie ku kari se sfîrșesce acelă artiklu. „D’acea a pare ki „tóte suntă in destulă de pregătite pentru o mișkare, ș’o schimbare în afacerile Greciei defavorabile pentru Francia și Russia, ar pute fórte lesne se „provoce la Dunărea de josă nisce e„venemînte ce voră descepta cu as,,prime adormita cestione orivitale.“ Și la tóte acestea noi nu mai putemu zice de kită una singură kuvîntă și kare este ki noi suntemă mai adormiți dekită însuși lungă adormitură Oriinte și ki, dupe ce se va descepta elă și va trece peste noi, atunci numai ne vomă descepta ka se vedemă ki cei kari dormă, kindă se descepti pre tirziă, nu mai suntu. koix, kare ii suprese de însași kava* lerix. La Megara, Elkusis și Livadia s’nă ivită konflikte de gxranî kari aă fostă suprese de kxtrx prefeligiî respektivi. Guvernul a înlăturată pregătirile pentru niste demonstrarî din partea partitei ruseștî în favorea Ducelui de Leuchtenberg. Fostul președinte de miniștri, Kolokotroni, care a sosită a laltx-eri la Athena a fostă silită a repleca din causa conduitei ameningatorix a poporului. Poporulă a silită asemenea pe redactoriul ziariului ,,Aeonu, cunoscută pentru simpatiile sale rusești, a prosigera. — Konstantinopole, 29 Noembre. După ie s’a stabilită kablulă (telulă elektrică) submarină între Vallona și Otranto se va întocmi la Vallona o stagiune telegrafikă italiano-turkă. Ună noă protestă ală principelui Nikolae ală Muntenegrului, în contra konstruirii de kastelurî (blockhauses) în Muntenegru, a primită ună responsă refulătorii din partea Porgii. Se zice kx Kabuki Effendi în Syria va fi înlocuit și de Aali Pașia. A puntamnentele mai multoră, mari demnitari și ’nalgî funkționarî au fostă repuse. S’așteptx în kurîndă destituirea Patriarhului greieskă. Nuvelele de la Teheran konfirmă împrtiuirea konfliktului ku Herat. — Smyrna, 29 Noembre. La teatrală d’aiti s’a fă kută o demonstragiune ku prilegiulu afacerilor greiești. Din partea konsuliloră n’au fostă presinge de kxtă numai lelă italiană. — Ziariulă .,Daily News“ (organă ală ministrului din afară) publikă un articlu înfuriată în contra Germaniei. Germania, zise, a refusată propunerile Lordului Russell ka ne’ndestulăterie și pretinde limpede și durată dreptulă d’a se mesteka în afacerile interne ale Danemarcei. D’aiea-a propunerile lordului Russell s’ar pute privi în praktikx, ka resolute, ș’o învoire diplomatikx a ajunsă neprobabile. — Kassel, 5 Desem. în ședința de astăzi a adunării komisarială guvernului a declarată kx esistinga ministeriului d’au înainte s’a asigurată din noă; după acesta aespusă kamerei într’ună discursă mai lungă situagiunea miniștriloră în fagia konvepgiunii konstituționale a Kamerei. S’a înfăgistată bugetulă, s’a pusă în perspektivă înfăgistarea proiecteloră atingătorie de calea ferată Fulda-Bebra, de o basă de împrumutare și altele. Impositele se voră strînge provisoriă pînă la în cruvingarea loră. STXIDIE Asupra Instrucțiunii publice. (Vezi No. 332.) II. Despre consiliului superiorii de instrucțiune publică. Ama promisă în artikolulu președinte kx vomu da sema despre așea ie s’au fxkute și se taie în sînulu konsiliuluî superioru de instrukgiune publikx, și ne simijima datori a împlini akuma promisiunea nostax din doue motive. xntxiű lx e bine ka și publikulu sx kuneskx se lukrezx korpulu instituită pentru regularea și desvoltarea instrucțiunii publice, și se nu se fake nimică în tainx și pe askunsă, și al doilea pentru kx subskrisulă. kandă avea și elă onarea de a face parte din aiestă karpă a fostă provocată mulțime de ori atâtă de kxtrx profesorii din inși, * kxtă și de kxtre alijî letxijenî din Moldova karii se îngrijeskă de viitorulă skoleloră nóstre, de a spune pentru ce aiestă korpă nu aă dată xnkx pxnx akuma niiî ună semnă de vieux, ba, xnkx mai multă, aă fostă și akulată kx aorulă de Bukurești l’ară fi făkută se-și schimbe opiniunile și prinlipsele se le profesa în Iași în privința skoleloră, și se uite akuma cu totulă atâtă pe kolegii sei din Iași, profesorii demisionați, kxtă și datoria se avea de a lucra din tóte puterile sale la represintantele loră naturale, la resolverea gestiunii în kare aă fostă de o potrivă solidariă cu ei. Sum datoriă o justifikațiune personale. Eă sum totă aie să seamă fostă și înnainte, și nimică în lume nu m’ară pute fare se-mi schimbă niște konvikțiuni ie teamă expetată după lungx și matură reflesiune. Origindă opasiunea se va presinta voiă fi gata a da dovezi despre independința konștiinței mele, dar dakă nu am putută face nimică în sînulă konsiliuluî pentru gestiunea skelelorä din Iași, vina nu este a mea și a împregiurăriloră nefaste care mi-aă paralisată akțiunea, și aiesta se va dovedi mai bine din faptele se voi relata. Konsiliul ă s’aă convocată prin decretulă Domnescă din 15 iuliă trekută prin care se șice kx aiestă korpă este mixmată de a înlocui atâtă desființata Eforix a skoleloră din Bukureștî lixtă și fostulă konsiliă skolariă din Iași, și kx relațiunile între aiestă korpă și între ministerial de kulte și instrucțiune publikă se voră urma după disposițiunile prescrise în așezămîntulu scolariu din Moldova. Totă prin aielă dekretă se pune în sarcina konsiliului și elaborarea unui proiectă de lege pentru reorganisarea instrucțiunii publice. Din aiestă dekretă resultă pînă la evidința kx konsiliulă aiesta era miamată de a concentra în sine atribuțiunile fostei eforie din București și a fostului consiliu din Iași, adckx de a administra instrukțiunea publikx în țeza Romaneskx după legiuirile esistințiaicea și instrukțiunea publikx din Moldova după legiuirile esistinți aculo, și nui se putea interpreta aielă dekretă domnescă în altă kipă, fiindă kx almintrelea ar fi trebuită se presupune că kx guvernală ar fi komisă cu intențiune și în kunoștință de kausx una din cele mai flagranți nelegiuiri krezîndu-se competinte de a abroga prin calea ordinanțelor o legiuire esistente, și xnkx o legiuire atâtă de importantă ka aceea a instrukțiunii publice. Aiesta nu am voită, nu am putută se vre ministerială. Astăzi avemă xnkx în România doue legiuiri diferite privitorie kxtre instrukțiunea publikx, una în partea de dinkôie și alta în partea de dincolo de Milkovă. Lucrură pate fi kritikată karxă și vxtxmxtoriă instrucțiunii publice, nu e însă mai puțină adevărată kx numai kamerei legiuitorie revine o dreptul de a unifika aceste legiuirii a le modifika, sau chiară a le abrogai cu totulă. Convocarea consiliuluî trebuia dară se fix numai kurată o mesurx administrativi luată în intențiunea de a konsolida rfix multă legămintele Unirii și din punctură de vedere ală instrucțiunii publice, prin numirea unei singure autoritițî skolasti l ie în lobulă a doue ie au esistatu pintakuma, mesurx însă care nu putea micî odată se parte întru kată del puțină prejudițiu legiuirilor diverginte între sine. Pentru a ne resuma într’unălul vîntă kalea legale după părerea nóstră era ka konsiliulă aktuale se fix eforix în privința țerei Romînești și konsiliă skolariă în privința Moldovei, deși trebue să mărturimă kx judekîndă lucrulă din punktură de vedere kurată juridiku, amă găsi multe de zisă în contra numirii aiestuî konsiliă kiară în limitele care i le-amă asemnatu. . . . •». Deși după exteamă espusă pînă akuma, nu mai putea remxne nici o umbră de îndoieli asupra adeveratului jertfă de atribuțiunî a konsiliului, totuși, prin nu sumă deliudată întîmplare, actualele d. ministru de culte și instrucțiune publikă veni a-și forma cu totulă alte ideile despre natura acestuî lucru, și furtmă forte suprinsî auzindu-lă pe domnia sa de mai multe ori în konsiliă esprimîndă opiniunea kx, după părerea sa, aiestă konsiliă nu ară fi altă leva de kxtă numai simplu „mă comitemu consultativul Gxndirxmă multă asupra acestui lucru și ne silirxmă se ajungemă a înțelege prin fe minune una korpă kixmată a înlocui (vezi dekretulă de konvokare) doue korpuri kari aveau atribuțiunile cele mai întinse (consiliul scolariu din Iași avea în cele mai multe kasurî voie deliberativi astăfelă în lixtă fărx konsimpum înlulă seă ministerială nu putea se fakx kutare sau kutare lukrare, eforia din Cuhurești avea atribuțiuni unix multă mai întinse, ținea în minele sale și chiară administrațiunea materiale a skelelor( astfelă în Axtă Ministerială avea în fapt numai numele de ministeriă ală instrucțiunii publice), prin ieminune, zilemă, ună korpă mixmată de a înlocui doue corpuri, din kari nici unulă nu era konsultativă, se deviix konsultativă la rândulă seă. în deșertă însă mi-amă bututu kapulă, kxii nu amă putută resolve aiesta probleme. Dară e kuriosă de osservată kx kiară mai mulți din membrii konsiliuluî nu stimă la înțepută (nu stimă dakl sită aiésta maliară astxzî) se rolă jóki aiestă konsiliă, se atribuțiunî legale are, pînă unde merge competința sa, astăfelă xnuită mai la fix kare festiune ie London 6 Desembre. Ziariulă „Times“ de astxzî publikx o depeșix de la Athena, ku data de 1 Deiembre, kare zise: Interotată printr’o telegramă defavorabile, poporul ă a cerută de la guvernă o votare preliminare atingxtorix de alegerea principelui Alfred. — Athena 29 Noembre. La Patra să s’a întîmplată ună conflictă în timpul demonstrațiunii pentru prințipele Alfred. în Athena în zilele trecute, 40 de kxlxregi, voindă a aclama pe unul din ciiiierii de la Nauplia de kapă ală kavaleriei, fxkurx o mikx res