Romănulŭ, decembrie 1862 (Anul 6, nr. 335-365)

1862-12-03 / nr. 337-338

ROMANILII Vle DECEMBRE. 1105 lorii lokale cu acele generale. Intervenirea Statului în afacerile și cheltuielele de resorurü komimei, în luarea venituriloru destinate pentru trebuințe lokale și în neîndestularea trebuințelor komunale au fakută se kada Statulă în diskredita, se aduna asupra Tesaurului publiku tóte relele bonisekăințe unde isvoresku din faptulă bandă cineva ie bani spre a face unu lucru sau unu serviciu, și apoi în fapta nu’lă face. Așa, spre esemplu, bandă Statulă silește pre toți kontribuabiliî ai plați dupî lei peste kapitațiunea loru pentru ka sa organiseze și sa plateska cheltuiala pentru instrukțiunea publika, și apoi ne falandă skolile kontribuabiliî au rotii cuvantulă de a fi nemulțumiți, a se plânge zikandă In pe de o parte ei plateskă Statului, dar Statuii pe de alta nu le face skole. Kiuriiika poporală nostru au platită bani pentru ka si i se faii skoli și kumfi banka nici pana astazi nu le are, acesta este o faptic văzută și kunoscuta de tota lumea. Aceea ce zicemă despre skoli putem fi zice și de șosele, și de multe alte interesurî publice pentru care contribuabilii au fakută sarificială a unei ■ pirțî din venitululorii, taraka sa se fie foștii reskumparată, sau dații înapoi, în fapte obiektulu pentru care Statulu au priimitii banii, iite lukrurî suntu făgăduite a se face și anka nu sau mai fakută ? makară In noi amu platitii mereu banii pentru facerea lor! Kalea acosta pe kare amu mersi! prni akumu s’a înfundată in diskreditulii in karea bazută Statulii în ochii tuturorii contribuabililor. în acesta stare ajungandă administrațiunea final in,elorii nóstre, n’avemu de Ia tu saîi a ne apuka ka sa desfundamă kalea și se merge mai înainte în fagașulu trașii de rutina., salî sa. o para.simu și sa. ne punemă pre o alta. kale noi., kare este indikata de adevarată ce luminezi, numai aceloră ce se țină de știința finanțelorii. Purcedandu de la noțiunile cele mai elementare ale științei, de la noțiunile acele a ltora germine se afla, arunkatii kiaru în regulamentul organikii, trebue mai antai de tóte si deosebimii atribuțiunile Statului de atribujjiunile komunei, și, deosebindi trebuințele aele lokale de aele generale, se lasi,mii kominnei a ceea ce esti al ii komunei și s t. dam Statului aneei ac este alîi Statului. Acesta, procedare recunoscuta, de rezonabila, și de Intra însuși d. Ministru de finanțe in espunerea motivelor si, întărește anka o data, zisa poetului care ne spune sa, vide mii binele și ne place, însă, reu ni place a face. Dalia este rezonabil' despărțirea cheltuielei or fi și a veniturilorii komunale de aaele ale Statului a pus de ae d. Ministru de finanțe n’ pus’o în aplicare? De ae dumnealui adresată budgetulu anului viitoriu pe principiulii amestenirea komunei ku Stati și, prin urmare, ați inkurbatu cheltuielele publice și generale ale Statului k cheltuielele lokale și partikulare a 1 komimei ? Pre lindii totulii la noi tindem spre a margini pe Stată în adevarratele și rezonabilile sale atribuțiuni, privindu toți dorimii kasa, ska.pa.mii d intervențiunile și regulamentațiunile Statului în afacerile partikulare, ku vine sa. ka in lukrulă celü mai fundamenta în însuși budgetulu Statului, sa. kon sakramă tokmai principală acela pe k. re ku toți îl fi desaprobamă ? Daka. ni ku toții voimii se mergem fi înainte, pot bine este kad. Ministru de finanțe se ne foka a apuka kala ae ne di ae înapoi? 'dentralisarea intereseim lokale ku anele generale s’a dovedi din esperința ka. este neputinciosa a destula tóte trebuințele nóstre; ka. katîndă a îmbrațoșa totalii și a fai mai multă de kată este posibilă ku a lula nostü konstitutivti, noi nu facemi nici aceea ne se cuvine. Prekumăn’am f ’ putută dobândi resultate satisfa ka.tare în s trekută, asemine nu le vomă dobîndi . ] nici în viitor să nu asemine randuela. j < Espremința fakuta de noi înșine, sa. nu flota are a ne servi nici makară la a j deosebi binele de reu? Bine este se íe Statulu totulii si komuna nimika ? Noi kredemu ka. nu, și de aceea prebandă d. Ministru de finanțe, konsekuentii principelui ce aă admisă, merge pa.ua. a reduce komuna la nimika și a zice ka. face aceasta pentru ka. vo este a skuti astă felă pe contribuabili de acele cistene controlate, kare pururea apasa pe săteni, noi din kontra kredemu ka. prin aceste cisre se desvolteaza viața cetațendska și sa așaza, adevarata dreptate în materie de imposite, fakandă astăfelă pre fiecare saten se de parte în ridicarea sarcinilor komunale si generale dupre puterile sale. Și propuindă acestă principii, noi nu facemii de bată se marginimă intervențiunea și regulamentarea Statului, kare s’aă kunoscutii a fi va.ta.m.l0re, fara’ însă» ka sa lua.mii din mama Statului privigerea supremi., kare este propria sa atribuțiune și kare se împlinește de damsulu numai atuncea bandă va esercita unu kontroliefikuciu asupra administratei afaceriloră komunale si de unu înteras 1 .lokală. Pentru ka. Statuia in trekutu s’a fostă însușită mai multe atribuțiuni de ’■fi katu ce i se .»korda de katva rezon si likiyCPi -i adevarulu scincifică, și pentru ki elu a avută de împlinită și îndatoriri ka.tre kornund, de aceea n’afostă în stare si nici póte se fia., ka se le împlineska, pe tale. în acesta lupă ki.uta ndă a sa, ce multe n’a putută face nici pre acele puține ce intra, între normalile și esențialele sale atribuțiuni. Dakia. Statulă n’a fostă capabilă a exercita adevarata privigere și eficacea controlare a afacerilor komunale, apoi oare kuvine-sa. sa>’lu la.sa.mu a lua asupra sa și alte mai mari îndatoriri? Noi credem ka. nu, și de aceea mulțimindune kuratu nu mai ku kontiiclulă adevaratu al Statului, ceremu ka sa, se disparce de celelalte înterveniri și regulamentari, kari lovesku și ucidă viața komunala., pre care noi voimă sa. o susținerau în poporulă romaniu, în acesta, adevarata, matka, a prosperitateî și a înflorire! Statului. Ară putea zice d. ministru ka. poporulă nostru nu a agiun să ia maturitatea de a se bukura de o viața, komunala, însă la aceasta noi a î respundemu ka kredemu pro Romani sa , fia mai degroșitî de kată popórele ce , kompiină imperiala otomană și care se bukura de cele mai înțelepte instituțiuni komunale, și de kată chiară acel le din Rusia unde amu avută o pasiunea vide și a admira minunatele și raționabiie instituțiunî komunale, precare și d- Ministru de finanțe le pótevide in însuși koloniele din parte de D Basarabie anersata României în 1856. A propunera administrarea interesurilor komunale se se introduka în tota Romania, dupre kumă ea se afla astazi în vigóre in koloniele României, in o parte a țerei nóstre, este e kredemu a propune realisarea unui progresă, care, pe langa alte avantage, ce le avemă aretate și susținute prin cifre în studia ekonomika ce amu fa* kutu asupra kolouțeloru, ne va da și t_ pre acele de a deskarba bugetulu Statului de o mulțime de cheltuiele ce nu Intra de lokă in atribuțiunile cele generale si esenciale ale Statului. Ku i- acésta rîndueala, Statulă si adevaratulu în spiritu de asociațiune ară kaștîga o mulțime de folóe, fara ka sa mai aiba interesele lokale konfundate ku cele generale, nici cheltuielele komunale amestekate ku cele ale Statului. Staetuliin’ară avea a se mai okupa ka o mulțime de kuestiunî delikate, kare trată tate de dînsulă și rezolvate dupre cum voiește elă, silește pre kontribuabilî a se plinge de depotismulu Statului. Libertatea kiutirei fie-kirie de interesele lokale cele privește ară pune kapită tutororă nemulțumiriloră, kare okupi unu loku atîtă de mare în sigitațiunile popóreiorü. Admintinduși principiulu neintervenției Statului în Afacerile komunale de kita knrata numai prin privegere și controlare, și prin urmare, despărținduse kieltuielele și veniturile komunale de kntre kieltuielile si veniturile Statului, se naște întrebarea care simtă serviciele ce intri intre cheltuielele ko ingnale și kare suntu acele ce intri între kieluielele generale ale Statului. Acesta este o întrebări de la a khreia soluțiune atímitati rinduela în administrațiunea financiara a unei țerî ka și a unui tată, întrebarea acesta trebuie a se deslega mai ’nainte de a piși la orîce lucrare seriosi și progresivi de bugete. luci suntu o mulțime de cheltuiele kare trebuesku se fie trekute în bugetul a komunala și altele in bugetului Statului. Aceea ce ne indemni a zice ki mai ’nainte de a se ofirî în kare din aceste doue bugete trebuesku se fie trebuie atare sau atare cheltuiele, nu se póte proceda la facerea unui bugetü care se fie aprobată de rezonulu ekonomikiî și susținută de adeverula științifikă. în oricare întimplare kati si konstatimii ki lukrarea bugetului pe 1868, prezintata de d. Ministru de finanțîe, konținândă amestekulu atribuțiunilor, a cheltuielelor și a venituriloru Statului și a komunei, nu este susținuți de rezonulü ekonomiku nici în armonika perfektiku adeverulu științifiică și, prin urmare, este o lucrare de konfuziune care nu pote aduce rinduela și regula ce dorimü a avea în finanțe. Konclusiunea ce skatema din cele zise mai susii konsisti in absoluta necesitate în care se afli atita guvernulu kitü și Adunarea de a deslega mai intiiti pre cele amestekate, acelii de a se preface cu totulü totü bugetului prezintatü. Mai ’nainte de a se aproba bugetulu de cheltuiele și veniturile cele generale ale Statului, trebuie a se face unui bugeta de normi pentru tóte cheltuielele și veniturile cele komunale. Acesti metodi de procedare este nu numai fireski dar si raționabili; ki ei mai intția asociațiunea omenilor ase organisezi, financiaricesce vorbindu, în komuni, și apoi în Stătu, kare nu este de kitü nă întregii kompusîi din tote komunele unei țerî. Kindu darii administrațiunea financiari nu este bine organisat b și liksati printr’unu bugeta în komuni, kumu pate se fie organisati bine administrațiunea linanțian a Statului? Statul care se întimpine trebuințele cele generale ale tuturoru komunelor,trebuințele acele pe care fiecare komuni nu și le póte satisface, și komuna trebuie se întimpine nevoile , și trebuințele sale cele locale. Daki avemu in bugetul Statului cheltuielile komunale amestecate cu cheltuelele generale, apoi kredemü ki toti lumea Va recunoște împreună cu noi urgința facerii bugetului komunalu mai intim, și apoi a budgetului Statului Fin de unu asemene bugetu nu póte si se aduki buna nn duéli nici în komuhi nici în Stată. Unu bugetu care kuprinde pre amindoue bugetele este una ce preînkirkatu și incompatibilu ku dorințele nóstre, dupre kuma vedemii ki este bugetulu presentatu akum Adunirii de d. Ministru de finanțe. Orî voimii, ori nu voimii dreptatea și buna rînduiali? Din doue, una kati se alegema! De voiam buna induéli? apoi kati se despirțim si cele cu d. Ministru de finanțe al amestekatü, și si dima în sarcina komunei a ceea ce este al komimei, și în sarcina Statului a ceea ce reclami atribuțiunile lui. Era de vom confusiunea atribuțiunilor ș și amestekarea cheltuielelor și a veniturilorü? apoi n’avemü de kitü se aprobimü bugetulu presentatü, nici mai bunu de kita" acesta nu póte fi altulü in feliulű sea. In fața dorinței învederate ce animezi pe tóte puterile constituite ale Statului nostru, a dorinței de a îndestula tóte nevoile și trebuințele kontribuabililoru [din acesti bine-kuvmtati de Dumnezeu idnamu sokotitü de o sabri datorie a espune rezultatulu generală la care ne au condusu consciințiosele investigațiunî ce am fikurit asupra bugetului anului viitoriu din puntulü de vedere alu științei financiare. • Si sfirsindü viki zicemü ki •> ku aceste konfusiunî și amesteki turî, desaprobate de științi, se perpetui în administrațiunea financiară a țerei acestia neinduela și neregula konstatati de d. Ministru de finanțe, adeki desordinea aceea de kare singură mirturisesce ki s’aspiriatu. Smintela sau vițială radikala ale acestui bugetu este konfusiunea si amestecarea de cheltueli si venituri, konfusiune, neinduéli si nereguli ce aduka discreditulu Statului și nemulțumirele kontribuabililorü. Qieranulü Rominü). PROGRAMÚ. Femeea este sufletului familiei; ea este acea pentru kași, ce este regina pentru stupi. Nimene nu póte figidui marea înrîurirți a femeiloru asupra știrii morale a sovieticilor. Inviyiturile cele mari trebue si vini pururea de la ele sau kitre kopiî ka la mame, sau kitre birbagi ka de a soții. Pretutindene, unde femeia are mari simguminte, birbatuln ea esemplu de la dînsa pentru a o întrece. Ka si korespundi femeia acestei kuimiri înalte și adevirate, îi trebue nepiratit o crescere potrivit acestei idei și a misuratb impregiuiriloru timpului de fagi, kici sekolulü în care inima cere neapiratu kultivarea spiritului, cere mat ku semi kultivarea inimei femeiei, unde zace fokulu celu sakru, kareie face din femee unu esemplu unu mustru de virtute și de fapte mbrejsie. nei Pitrnnsi fiindu de necisitatea likresceri asemene pentru fetele nóstre, de la barele singure atîrii viitoriulu morală alü sogieliyii , și provokati fiindu din mai multe pirgi, eati mihotireskii de a înființa unü institutu națiunală pentru crescerea reyeloră într’acestu învelesu. Skopulu acestui institutu va avea mai kusemi kam kutari direpciuni : înfițișarea cuviinciósi a fetițeloru, purtarea loru kasniki și cultivarea în sineî și a spiritului. Asta din grija instituluî va fi amintiti într’acolo ka elevele si-și pistreze și si-șî intireski snivitatea ; și se deprinzi în pururi lmviinniose și amisurate sensului femeeskü . In iubirea spre rindul alb, kurigie și lukrare si se descepte în ele și si se în>dicineze odati pentru totodeauna, fiind ki acestea si ornimíntulu celu mai frumosu pentru o femee, ka si li se desvolte și kustive puterile mingei, nobilindu-li-se inima și desceptindu-se în ele simguminte nobile îndemnitórie și iukatórie, și asta și li se întemeieze și întiresm unu karakterűi moralu, karele se nuim statornikü și neklititü în ori kari imprejumri ale vieyei și in ori ce schimbiri ale sorgii. Deprinderea în ekonomia kasniki și în krugiare va fi unu lucru de frunte asia, înkitu elevele pe lingi kuina și tóte acelea, ce se ținu de dînsa, si scib kroi și kóse ori ce vestminte, si scie face multa din puțină și , șia si albi o reservi „de bani albi pentru zile negre,“ dupi kum e vorba. Obiectele de învijuri se vor împlitiși toți patru ani precumit imaezi. Anul I I. 1. Deprinderea în citirea și skriere. 2. Istoria bibliei piropusxka o poveste. 3. Numerarea. 4 limba germani. Anul II.* Retirea cu înțelegere. 2 Kaligrafia. 3 Gramatika. 4 Ortografia. 5 Limba germani adeki citirea skrierea și tilinicirea. 6 Istorika bibliki și katehismulu. 7 Geografia universali. 8 Kalkululu cele patru operațiuni. Analagii. Citirea ku înțelegere și tilmicire. 2 Dramatika ku ortografii. 3. Kaligrafia. 4 Limba germani adeki citirea ku î nțelegere și tilmicirea, gramatika și ortografia. 5 Moralulu. 6. Geografia țiriloru romíne. 7 Istoria romîniloru și istoria țiriloru române. 8 Istoria universali din puntă de vedere alu civilisațiunea. 9 Kalkulu. Anulu IV. Ritirea ku’nțelegere ku tlmicirea, gramatiki și ortografia. 2 Istoria bisericéski. 3 Limba germanika în alu 3-lea ană. 4 Istoria literaturei romane. nalb (urmare). 6 5. Istoria nadu- Istoria universali (urmare). 6 Ekonomia de kasi (de kulim, vaci, gumritu , legumiritu , mitisiitu ș. a.) 8 Istoria naturali și fisiki popuralt. 9 Kalkulü. Lucririle de mini și gimnastika se vor deprinde in toți patru ani Pentru învițitura din obiectele uotate mai sus, prekumü și pentru host, straie (alan de schimburi vikilyiminle și mantale) se va pluti o sumni anuali de 3000 fl. v. a. Musika instrumentali și vokali, desemnuri, alte limbe, jokulii prekumü și învițiturî mai ’nalte pentru fetițele, care au gisitu aceste patru ani, sau skóla normali din Rerniuți, ba și pregitiri pentru guvernante , însi se voru preda la cerere deosebiți. De kreciuni și de pasca se potii lua kopilele de pirinți pe a kasi pe celü multü 15 zile, altremintre in decursulu anului vor fi kopilele libere de doi orî pe luni duminika de a cerceta piringii sau pe alți konsingeni, niși totodeauna numai sub conducerea și vegurea unui midularü alfi familiei kopilei. în anulü kurgitoriu se va începe kursulü la 15 Septembre. Rekomîndîndu-mi bune-voințeî stimabilului publikü , mi sub-skriü ku respektü. Teresia Olimpia Simigilovicî. Reținuți la 6 August 1862. in , I», E őre era in falimentu ? Ministeriele trecute au declaratu tesaurulu publică secata și nu în falimentu. Epitropia generale, punîndu-se la spatele ministeriului, care, zicea ea, nil‘I libe reda fondurile ce i se cuvinű, refusă d’a-și plăti datoriele. Este o rețeta în falimentu? PORTRETUL căpitanului NICULA DUNGA, voluntariă alu lui iarbaldi alu lui Fremont mortu în reabelul). Americeî pentru libertate și unitate. Se afla de vînzare la Redacțiunile Romănu, Nichipercea și Țeranulă Română; la librăriile Ipanid, Iomin, Bălăcianu și Vartha, în județe la corespondinții Romanului. Prețuia 2 sfanți.