Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)
1863-01-01
LmcA. *T ARINDARIU. 7 /IR £*& ! dü; 011 siutu Șfalirași an 13SÜ • de represințam alü lorü la Aduo pe d. Mosp, ku unspre- k incí kari s’au dat Fi ulesku. . ' i* * 1 : * v'(« Teil, este imunii publice și V^Aiiiigtérin. e Vakantü ș’adf ic.*ií.vr:i i ií f u, de d. N. Kregulesku. « s i " Ron anii se ’nkinaü zeii de origipi . ; : ;n iái maró önére ulu zilei s’alü konsakrati i»tia : 1 ■ 5 ntiia ori. a fii. •idilii celebrulu ,;j 1« kl ■? lie, dupi orchideau kindu era K kindă era paie, le puneau la piera represintat rim s’ alta titrekutü s’alta beiulu,ie este pa, d’a se skim~ Tintîia zi a lui ^ írii acestui obi isi dupi tété re- . ; treí-«spre-zecea fiindü fki la a, av,emu și noi kiilitl și guverannlii non. ii römm, pe 1t.fiericire,5 darea de Vdunirii din se•» bre. Aceste deska se zicem j .f.iíiV-li. p f ..... ii o npede a;[• ! ! ■» acea lipede a arunkati aa lost., sí f i.t ü Mi ; - ; ■.■■pii; o burn, parte '..»■■i. M > ' ,-‘r- dtsoíkü-kona«upri-Ie o d, I' i-ii «jurisü ka se -Ka mai site ii-.niur káiré se nu ■ ír. i,1 ü! -.; ' t i depinde iiarü ;t lc pro^ I mai múltú, rü vieya unei ii laue unu ; am p’țiik- Rominu de I set repedea n. fi butik AJ, despre sta : is. are . alit. ; ' f* tabilitatea mi..!« >v.sr . . t u.e și despre tesaurulu puie se v indui ■i u...i ■ ■ ia % și Mi. umeningatu, ‘U f»wr >na ii ti«sa in a mandatediaga nostri ostii, ''este și %e i în tu ' . ! '• iu lumini. ’ ' ' Adunare; t üteiile ne aur«demu ki se ^se vorb lu ai% sperangi I misiri nu va fi anugiti de se voru lumina doii deputagi și alegitori apoi de si- i kurö ki vor voi se kurme reală, și de I voră voi nu póte fi pentru noi îndouieli ki vom pute. Buna kumingi înși iere, ka presintindu și guvernului omaginile nóstre pentru anul nou, se nu venimă nici ’naintea lui ku minele góle. Dar ie se o oferim, în marea sirnii la care ne a redusă legea de Presi! Ea este, prekumă siră togi, atită de viguroși în Iată unii bietă skriitoriă fiindă forte devotată guvernului, nu-i mai pute oferi de kita shaka sa pungi pentru a pliti o amenzi, și libertatea sa individuale, pentru a fi închisă în temnigi, și mici într’o temnigi umedi, în care un omă, mai cu semi ună omă slabă prekumă suntă mai toți ziariștii, perikulozi kiară iiéga sa, sau lesă mai pugină sinetatea sa, însi, kiară daki devotamentulă nostru ar merge pîn’acolo, la ie ar folosi pe guvernă perderea libertinii ș’a sinutigii unui omă? Și n’ar fi nici de piazirea a-i oferi, pentru anulă noă, — fu șinelă muskileskă — perderea libertigii! N’ar fi nici o lipsi de respectă a oferi perderea libertigii unui guvernă kare din kontra nu voiește, nu póte voi, dorită libertatea asoluti pentru togi, și perderea tutorii nedreptigilor și tutorii abusurilor? Edaki n’ar fi legea presei, amă pute depune, ka ofrandinaintea miniștriloră, multe nedreptigi și multe abusuri, și suntemă siluiri ki nici unu dară n’aru fi fostă mai plikată unoră miniștrii karii n’aă, nu potă ave, aici ginți de kitu d’a stirpi tóte relele, tóte suferindele, tóte abusurile în sfîrșită în karinea afundată lpsa de libertate, lipsa de instrucțiune și mai cu semi invasiunile! Legea Presei înși este, din nenorotire, și niki este și firi juragi, și prin urmare suntemă nevoigi a kiuta a ne împlini datoria noștri Intre guvernă fir’a espune libertatea gerantului nostru și punga asogiagiunii ziariului Rominulă. Și fiindă ki line kauti ku kredingi gisesie mai totă d’auna lea a ie kauti, gisirimă și noi aiea ofrandi, atită de plikuli guvernelorulelor bune și atitu de folositorii intereselor generali. Publikulășile, ka și guvernul ă, și alegerile municipali din Rommîa de peste Milkovă au provocată, mai cu semitele din Iași și din Tekun,mai multe reclamiri. Guvernul ă și-a fikată datoria a trimite ierietare la fagia lokului, și prin urmare guvernulă astepti ku sikurangii resultatulă. Guvernul are dreptate negreșitu a aștepta ku kredinp, nu resultată sikuru și noi înșine îlă așteptamu ku încredere. Fatalitatea înși se strekuri ș’an, nu negreșitu spre a opri dreptatea — aiesta nu vomă pute-o admite — dară spre a amirî inimele reklamangiloru, spre a liolini dreptatea ie guvernulă o servește negreșită ku cea mai mare kredingi. Desvelită dară, în ochii guvernului aiea kursi, pune să luptă piierele sale fatalitatea, spre a o strivi, kum ziie biblia ki este meniți femeia a strivi kapuri serpelui, și suntemă inkredinjjagi ki guvernulă va zie ki’n adeveriiîț fikurimă unu dară de anulă noă, demnă de dînsulu. Eki faptulă. , , , Guvernulă a numită pe d. Kuiiii, revisorră ală ministrului din întru, spre a ierieta asupra reklamiriloru fikute de kutri letigianii din Tekuiî în contra alegerii membriloră Munții palitigii, sau a Eforiei, kuină se zice, de nu ne înșielmă, peste Milkovă. Pe bîndă dară Tekuiianii așteptaă cu încredere lucrarea d lui revisoriă, soseste acolo o epistoli a d-lui Panaitu Balșiă, epistoli iese lirkuli prin mai multe mine, și dupi care reprodusemă pentru guvernă urmitoarele linie. „Spune lui Alesandresku (d. Prefektă) și treba Eforiei s’a mintuită, „unii serietici, și anumită" pe Kuiiii, „kare va ave poronki se faki serie„tarea în favorulă lui Aleksandresku. Aiesta este urziți de mine, fiindă ki „suntă fórte bine și mare prietină ku „Kretzulesku și ku direktoriul“ Lado„vari și spre dovadi Intrebi pe d. „Hiuki.“ etc. etc. P. Balșiă. Epistola mai cuprinde și alte lucrurî frumóse, dară pentru astăzi ne oprimă aii, sikuri fiindă ki guvernulă va demonstra prin fapte ki susgine dreptatea, și ki kalomnia se va ’ntórie astufelă contra aieloră kari se serveskă ku dînsa. Se susgine de tóte fotele ki Englitera nu se mulgimeste numai d’a reda Patriei Mura« insulele romane, vi ki se sileste a ’ndupleka pe Porta a reda și dînsa Eleniloru, lesă puțină o parte din Tessalia și Epiră. Se sustine ki guvernulă englese, a ’nsiminatu ku aiesti mare misiune pe Lordul Elliot, kare se pregăteste a pleda pentru Konstantinopole. „Aiesti ne asteptati Intóriere a politiiei Engliterei, zise Wanderer, a ka« usată mare simpgisiune la Konstantinopole. Porta, în fagia indoiuselor, simpgimente ale Franției și ale Rusiei își pusese toti speranța pentru păstrarea integrităgii imperiului în susținerea Engliterei, și akumu tokmaî Englitera îi cere, pe faiți, a iede Gresiei o parte din teritoriul ă iei. La Parisă diplomagii pretindă ki skopul ă se urmirește astăfel. Englitera n’ar fi altulă derită pentru a opune kreskîngii înrîuriri a Rusiei în nordul Turciei, în Serbia și iar Principatele Duniriane, înrurirea englese în Sudulu imperiului Otoman, ș’a pune în kumpeni în fagia gereloru slave, se se voră deslipi de Tunia, kontra greutatea unui stată greiesku bine rotunjită și devotată Eugliterel.u Oricine vede însemnetatea politiki a aiestoru cuvinte ale ziariului Wanderer și ’n aiesti kritiki posigiune este lesne de ingelesă ki nu mai avemă de kitu, ku fruntea plekati, se le punemă suptă ochii publikului, și ’ntorcindu-ne ochii ku duioșii spre represintangii nagiurii s’asteptimă kalea pe kare ei voră apuica în anulă aiesta ka se suimă și noi kare ne va fi s> sortea. Daki aiea kale va fi aiea-a pe kare aii intrată la 22 și 23 Decembre atunii. ... o anunii speranțele nóstre voră îl mari, ba și puterea nagiunii; crudarii vomă reintra éru pe calealea verii apoi. . . . spagiulă se avemă astizî pentru revista politiki se sfirși au, și prin urmare implineski ini kare goiulă ie lisimu noi ku ie-i va dikta mima și voinga sa de Romină, kiii noi lisimu pena repegindă cuvintele din brezulă nostru politikă, se suntă drepte la noi ka la tóte nagiuniJe: „Voie sie și vei putea ! Daki frasile mi kiviniele sântă intortokia:e na este keina noastri kan^kuniiiiB, Adunarea Electiva a ROMÂNIEI. Ședința de Dumineki 23 Dej. 1862, între komunikirî, biuroulă dintire ș’a unei adrese a ministeriului de finanție, prin care iere se s’adauge între cheltuieli o sumi de peste trei milióne lei suptă rubrika „datorie armatelor” streine.u D. președinte ală Adunirii oserviki nu krede ki se potă faie adiogiri de sume de bani în bugetu printr’o simpli adresi a ministrului. D. K. Biriloiu zise ki kitre Adunare guvernală nu se póte adresa de kită prin mesagiu, și’ntrdbi kitre line este adresați aiea hirtie. D. L. Katargiu taie cunoscută k’anea hirtie este subscrisi numai de d. direptore ală ministeriului de finanyie, și susțineri însuși biuroulă Adunirii necorespunzîndă derită ku miniștrii este de pirere a se napoia avea adresi spre a reveni suptu-semnati de ministru, kun în orice masă, ministrulă este respunzetoriă éru nu direpturele. D. A. Floresku ziie ki korespondinjja biurokratiki este una. s’alta relagiunile politite între kamen și biurou; ki responsabilitatea ministrului se revarsi și asupra direptorului și ki prin urmare in materie biurokratiie nu trebue se se ieri neapirată ka adresa se fu supskrisi de ministru. Desbaterea mai urmezi pe terîmură esplikirilor ă, și d. Laskar Katargiu susyinundă din nou opiniunea sa d’a se napoia hirda, mai arați ki iestiunea despre care vorbeste aiea adresi este fórte gingășie, kin ea pigubeste Statulă cu linii milióne de lei dari nu se va proiede cu luare aminte și nu se vor da de guvernă tóte deslușirile neicsarte. Dupe are kare cuvînte ale d-lui ministru și o none replici a d lui L. Katargiu, prin care arați din noă gingișia gestiunii despre care vorbeste adresa d. Ion Britianu zise, ki d-lui nu privește lulsrulă atită de ușiure. Vi mirtureskă, adaogi d. Britianu, k’amă liită într’o zi o alti adresi a ministeriului kitre kamen, supskrisi totu de d. direptore, adresați kitre kapulu religiunii, și kapă ală Aduniriî, și kari avea initi o mare nekuviingi kiară în termenii ku kare se termina. Amă suferită dară și m’amă indignată fórte kindu amă vezutu ki ’ntr’o yen konstituționale se fakă asemene nekuviinge kiară kitre kapulu religiunii și președinte ală Adunirii. D. Britianu, adaogi ki krede, ki d. ministru n’a stiută despre aiesta și termini ferindu napoiarea adresei, lerere se s’adopti de Adunare. Dupe kite-va alte komunikirî se ia în desbatere cererea fikuti de arginyi de d. ministru de finaniie d’ai s’acorda ună kredită de 150.000 lei pentru plata dobînziloră. D. Laskar Katargiu zise ki komisiunea Adunirii, a trimisă, pe kită séié, kiyî va delegayi din sinulă iei la ministerial de finanție, și iere a kunasie resultatulă raportului aieloră delegayi. D. Hasnașă (raportatoră). Este adeverata, ki, komisiunea verifikatóre, nevoindă a intra în desbaterea kreditului de 15,000 mai nainte de a se încredinija dalta imprumutulu s’a efektuatu în totalu, a numită unu komitetu de 5 delegații, kari au mersu la ministeriulü financeloru, au cercetată, și au aritatu komisiuneí, ki nu au pututu gisi la visterii akté justifikative de sumele încisu de pini astizí din acela împrumută și de procentele plitite. — După cite-va zile apoi ministerială a trimisă unu tablou în care se arați ki kreditură totală nu este de 2 milione și atîta, ci de 5,458000; (citește) ki pentru acesta împrumută trebuia si se pliteskiană procentă în totală de 568,000; ki din acestă procentă a trebuită si se pliteski pe fie*kare ană analogii; ki în 1860 s’a plitită o sumi de . . . și ki in fine pentru acoperirea procentului prni la espirarea acestui ană se cere creditulă din proiekt. Acestea au fostă tóte limuririle date de ministeriă. Dară, fiindă ki era o limnuiali în komisiune pentru pretențiunea 1 și a 2 a ministerului, afliki pentru ki s’a propusă întîiă ka împrumută 2,500000 și pe urmi 5458000, kare negreșită era o erore, de aceea komisiunea vine astăzi cu acestă raportă. D. Minis, de financie. D-soră, kindă amă venită a da espickiri asupra acestui credită, mamă vorbită de imprumutură de 8 milione ci de cele de 5 milione. Dară aci s’a sconfundată suma, aici, kmdă s’a votată împrumutură de 8 milióne s’a prevezutu și plata dobînziloră, pe kmdă la votarea celui de 5000000 nu s’a prevezutu nimikă. De aceea predecesorii mei, kmdă aă venită cei kari afi virsată banii soră în Casa Statului, ba si ceri procentulă, ei aă zisă , și unulă și celă altă sînt și împrumuturi naționali, și si se pliteski centulu ambeloru împrumuturi din suma abordati și înscriși în bugetă. Asta s’a și urmată, iuși în kontra reguleloră kontabilitilui, Hindu ki regulele financiari ceru ka Ministrulu si nu poti ordona plata unei sume firi si fu prevezuti pe articole, kapitole sau paragrafe în bugetă. Asia dară, eu am voită si deskurkă ceea ce amü gisitü în kurkatii, amu vezută ki s’a votată 2 împrumuturi pentru kari s’a alokată numai ună sondă în plata procentului; și fiindu ki acesti cini nu a ajunsă pentru ambele împrumuturi, amă venită cu acelu kredită de argingi și veamă zisă. Sîntu kreditori, kari stirueskă a li se respunde procentulă. Akumă, abordîndu-se kreditulă nu kredă ki ni s’a datu și sukulu ku bani, ci numai unu kredită asupra venitului Statului. Va se ziki, acestu kredită nu să potu keltui de kită dupi trebuiniji. De aceea ve mirturisesku ki nu amă înțelesu raportulă komisiunei. D. Raportatoriu. Komisiunea, ka se ve ínlesnéski, afiliată situațiunea ambeloru împrumuturi care este astufetă (citesce). Iară kităi privesce numirea unui komitetă, acesta renume și la apreciarea Adunirii; komisiunea s’a pronunțată ki trebue numită uni^