Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)

1863-02-01

LISTA DE OBIECTE TRIMISE PENTRU LOTERII. D-na Bilsesku, unu filet de skaun. D-na Paraskeva Krainiku, direk­­trinea esternatului No. 1, ală Statului, done plapome de segmu lukrate de skob­­ițe din pensionată. D-na Luția Popoviul, o bisiuliți. D-na Grantu, done kandelariî de biscuit, doue kupe de brânză, două portofoliuri mari buvarde cu ornamente în sidefii , 1 stereos­­copii, 1 kofretti ku flakióne de profu­­muri, 2 portofoliuri de busunariu, 2 agende, 2 karneturi, 2 alburi pentru portrete fotografice, 2 kavalete pentru portrete, 1 cadru de kalendariu de lemn skulp­tatu­, 1 butii de «reaiu în marke­teri. D-nu Soseku librariulu, 1 biletu pictită 1 Napoleone. D-nu G. Petriu din Iași, 1 bilet, 1 galbenă. Aida și Ieremia (fiia d-lui Radu Gre­­sianu fostulă staroste de peskari) o pun­gi lucrati în semințe de pepene și mirgele și a kumpirată unu biletă. Katerina Kalenderolu, 1 perîui. Domnu Skarlat Kretzuiesku. Doue scaune de budoară, de lemnă poleită kusule de mini, cu multi măiestrie. Domnu Mindika, N. Petrovisi, o pungi. Domnu Hristache Io­anin, doue a­­bonamente la frumósa scriere a lui Viktor Hugo, M­i­s­e­r­a­bili­i, tradu­se în Rommesse și care este luptă tiparu. JIL ESVI&TA POLITICA. IU LURESCI, o Publikariună eri reklamațiunea a­­dresati guvernului de la Kilk­ași în privința listelor­ electorale. Avemă da­torie a face kunoskutü ki d. Ministru a dată îndati ordine ka Tribunalelese priimeski reklamațiunile și pentru în­­scrierile fikute la 28 ianuarie. In ședința de eri a Adunirii, d. Ministru a respunsă la interpelarea fi­­kuti de d. Bossuiosenu ki nu este o­­prită d’a destitui pe unu funkționariu, fir’a da sema nimunui de kită Rapu­iul Statului, a kirui­ a aprobare este neaperati; cu tóte acestea arați ki mici din luna lui Augustă d. Kornea a trimisă pe d. direptore alț Ministe­riului în revisiune și dete citire rapor­­portului d-lui direptore în privința tri­­bunalelui de la Meedinți. D. direptore zise în asetă raportă k’aseiu tribunale era în prosti­stare; arați k’a gisită kondisile în care se trekă intrarea și eșirea akusațiloră ne’ndeplinite pe timpă de trei ani; dosariulă de sechestruri în mare neregularitate, și de trei­ luni nu se mai kususe nisi o hirtie la a­­celă dosariă,u ș’alteie. D. Ministru dete apoi sitire resoluțiunii puse de d. Kor­nea la aselu raportă la 22 Desembre, prin care ou­rasse destituirea membri­­loră aseloră tribunale, s’adaogi ki dom­nia sa n’a filiată de kită a supskrie . raporturile kitre Domnă se le-a gisită gata. Kită pentru sen-a se s’atinge de numirea d-lui Kreznaru ka Președinte, d. Ministru zise ki va trimite pe d. Kreznaru se se­judese la altă tribunale și­ să va suspende din funcțiunea sa prii se va termina profesură. In desvoltarea se a fikptu d. Bos­­suiosem­ propunerii sale a zisă ki se comitu mari ilegalitiți cu faserea lis­telor, mai adrogînd însi ki de la punerea în lucrare a legii electorale s’au comisă necontenitu ilegalitiți. D. Min. a respuns ki nisi d-lui, nisi Kamera n’a priimit mai nisi o reclamare în privința dre­­sirii listelor, în anulă acesta,,, și ki tóte ordinile sale au fostă ka toți funk­­ționarii publisi se lucreze în asesti operare cu imparțialitate și conformu legii. La acesteă, imparțialitatea se ne amă silită totu­deuna se pizimu ne obligi a spune ki și noi înși­ne în a­­nulă asesta nu priimirim ka ’n anii trecuți, reklamiri kontra administra­­țiuniloru în privința listelor­ electo­rale. Daki ș’aă fikură nedreptiți și setețianii n’au reklamată, atitu mai reu pentru dinșii, și pentru lukrulu publik; în lipsa însi a reklamizîloră, suntemă datori se credemü ki administrațiunile ș’au împlinită datoria soră mai bine de­rită în anii trebuțîi, și daki și tribu­nalele voră prosede totu astafelu, noi, în asestu puntă, vomă presinta oma­­ginile nóstre d-loru miniștri. Se pro­­fitimă însi d’asesti okasiune spre a mai aduse aminte setițianiloru k’akum aă și dreptul și datoria. $ apela contra sentințeloră tribunaleloru la curtea de Kasațiune, și totă d’odati se mai re­­petimă credința nóstri­loi pîni se nu se va pretase, și nici fórte multă, legea electorale, pini nu se va lua niuirea listeloră din mina adminis­­trațiunii, și pini kimdă judekitoriî vor depinde asolutu de guvernă nu vomă pute asigura sinceritatea alegerilor, și prin urmare nu vomă pute pune regi­mele constituționale pe o temelii tare și neklintiți. Totă în ședința de ert, guvernulü a adusă ună proieptă de lege prin care cere regularea crediteloră suplemen­­tarie și straordinarie deschise de către guvernă, și firi votulă Aduni­rii, pe anii 1860, 1861, 1862. Aseste kredite, se urbi la suma de 17,658,977 lei și s’au cheltuită, fin ka Kamera se arbi se iü pusină sokotelele asestoră ani­ka se sfie kumă și pe se s’aă în­trebuințată aseste suplementarie și stra­ordinarie cheltuiele. Publikarimu alalti­ eri o dare de ‘rvj U2fLIJ')*v0 Qk * J­ JQl £ 91n811010v semi a domnei Luksița Ghika, în pri­vința unui profesă se are pentru o Vînzare de moșii. Nă um­óssemu asei prosesă, daru kredemu ki publisitatea în asesta ka ’n tute, va lace lumini și va asigura dreptatea. Komisiunea petițiuniioră a ’nfisi­­șiatu eri Adunirii m­ă raportă în pri­­vința mai multoră cereri des naturali­­sare. Acesta raportă a dată o pasiu­ne mai multoră deputați, a esplika ki le­gea prescrie fórte limtirita ki pentru a s’aborda naturalisarea nu este. d’aj­unsă numai stagiară de zece ani, si mai tre­­bue o nekonteniti vegiare de altre guvernă asupra aselui individă, și do­vezi din partea lui ki este folositoriă țetei, ki s’a naturalisată, ka se zi^ semă astă-fetă, prin inimi m­iâî ”na­­inte d’a se naturalisa prin forme. S’a aretatu apoi k’asesta nu s’a prea pi­­zită și ki’a viitor să se va pizi ku striktitate. In privința seleră niskuți rominî, din ori­ce parte a Romuniei, d. Prijbianu a zisă ki’nțelege o ase­mene mesii pentru rominiî din Bu­kovina, Banată, Transilvania și Besa­­rabia, unde suntu alte sivili regulate și se póte kon­stata cu lesnire națio­nalitatea, dară nu mai priimeste a se admite ! ka rominii, asei kari adună kite-va xirtii, fin valore ofisiale și se zikă, ka se nu mergă mai departe, adaose d. Prisbianu, rominî din Ma­­cedonia,1 kmdă ei n’au flis« singele nici simpțimîntele de rominî. D. Prij­bianu, desvolti ku tirii asosti teși , și dupe domnialui, d. Ion Britianu, Vilianu, Dim. Ghika, și alții; d-loră aretari kumă asemene admiteri potă adăse­reu țerei, ș’Adunarea otirî, cu o fórte mare majoritate, a nu mai da în viitoriu asestu dreptă de­bită ase­­lora kari vorü aduse akte autenlise. Suntă Rominî, zise, d. Britianu, kari n’au trebuința se mai aduki alte ofi­­ciali pentru a constata singele și simp­­timintele loră de Rominî, humă, spre esemplu d. Lauriană, dară pentru sei necunoscuți, eu mnulă, adaose, nu voiă mai prosede de mită pe dovezi, și con­formu prescrierilor­ legii. Asesti des­­batere­a produsă a bună împresiune, kisî a dovedită ki Adunarea este o­­tirîti sa nu mai acorda dreptulu de Romină de kită aselora se lă­nă în adeviră și aselora kari îlu kistigi prin fapte, prin dovezi de iubire și devo­­tamentă kitre Patrii. De suntemă bine informați, komi­siunea numiți pentru faserea Adresei n’a putută ajunge la unanimitate. Se spune kt dd. Bilisianu, Apostolea­­nu și Romalo s’ară fi ’ntrunită s’ar fi fikutu in proieptă de Adresi, cn dd. Panu și Ion Ghika, au remasu în mi­noritate și voru presinta proieptulă dum­­nealoru și care este asela pe care’să kunoste publikulu. Se crede și Ko­misiunea va presinta mine lucrarea iei și prin urmare, și va trimite spre ti­­pirire, și Luni va întră Adunarea în asesii însemnați desbatere. Dupe ssirile se avemă, insurec­­țiunea în Polonia mai k’a devenită o revoluțiune, și unii mergă, prekumă s’a vezută și se va vede, pri a crede ki de va mai chînui asesti revoluțiu­ne, apoi ea va ave póte­rnă mare re­­sunetă ciară în Rusia. Ziariulă tran­­sese din Petresburg, publiki în No­­scă de la 5 Ferrariü uimitoarele cu­­vinte: „Nu kontestmiti anormalitatea „rekrutirii care apési orașiele cu tóti „greutatea și kruți satele. Dară gu­­­vernul ă kunossea de mai multe lune „planurile insurginților” și scia fórte bine că recrutarea va fi semnale resculei. „Fiindu-i ku neputinți a atinge, pe „kapi, kari suutu în stainetate, a tre­­­buitu se lovéski brasieie și uneltele loră.u Asesti deklarare, mai ofisiale, este de mare gravitate, kisi guvernulu Ru­siei de kian ki eră a lovită pentru a provoca o­reskóli, kare se­ i de mij­­lokă a lovi și mai tare, a sdrobi ku * i ' totulu. Kredemü ki foiesc striine și póte kiară deputații în Kamera englez se voră releva aseste grave dekiam­i ș’atunsi vomă puté și noi se diaiü se­mi publikului firi periklu d’a fi sdro­­biți de legea Presei. Pîn’atunsî ne mirginimă în a repeți ună mare și vektă adeveră. Guvernele cele tari pre­­vinü resculele și cele slabe le provoca. — Ragusa, 5 Fevruarie, în mo­­mentulă acestu­a a aruncată aisî an­­kora fregata ruseski „Oslabia“ ku 45 tunuri. Ea va remme kite­va zile aiși. — London, 5 Fevruarie. Kunu­­nia Prinsipelui de Wales se va fase la 10 Martie. Prinsipesa koranei Prusiei de la 28 Fevruarie o sezați. — Koburg, 4 Fevruarie. Gazeta Koburgiani de astăzi konfirmi oficiale definitiva refulare a candidaturei la tronul­ Gresiei din partea Ducelui de Koburg și promite deslușiri mai limu­­rite asupra negoțiațiuniloru­se aă ur­mată. — Madrid, 4 Fevruarie. La pro­punerea deputatului Valera, atingătorii de recunoșterea regatului Italiei, a re­­spunsu Marerialele Serrano în ședința de erí, ki rekunasserea Italiei nu se pate despărți de rekunasserea fapte­­lor­ împlinite în Staturile romane. Elu este de părere și uniunea Italiei este anevoie de realitate. Elu se îndouie­­ste ki spiritul, katolika în Spania va încuviința ideiele domnului Valera. A­­duse aminte­ri Carlo Alberto n’a re­­cunoscută în timpă de șapte ani pe regina Isabela și nu esclude posibili­tatea unei asemenea conduite din par­tea Spaniei ditn Vittorio­ Emmanuele. Ministrulă zise­­i Spania urmezi po­­litisei transese în Italia. — Neapole, 4 Fevruarie. Ziariulă oficiale deminte nuvela publikati prin­­tr’o depeșii telegrafiei de la Marsilia ku dați de 27 Ianuarie atingitorii d’o adunare de deputați și senatori neapoli­­tani. S’a respîndită skomotulu­­i Tri­stany se pregitesse a intra k’o bandi numeroși în Terra di Lavora. Auto­­ritățile au luată disposițiunile lor­. — Ragusa, 5 Fevruarie. Fregata ruseski a plecată astăzi la amiazi în direcțiunea Sudului, a voită se între în Docche di Cattaro, dar i s’a oprită intrarea. — Ragusa, 6 Fevruarie. Fregata ruseski „Oslabia“ a revenită azi nopte în portulă nostru ș’a aruncată ankora — Gotfia, 5 Fevruarie. Dieta a desisă în unanimitate a esprime Duse­lui rekunossința și bukuria țerei, și a retușată oferta candidaturei la tronul­ Gresiei. O deputațiune a fostă tri­miși în dați cu asesti misiune înain­tea Duselui, care a are tată bucuria sa sea mai viui pentru împărtișirea țerei — Frankfurt, 5 Fevruarie. In șe­dința de astăzi a dietei confederative a consimplită posterioră și Bavaria ia declarațiunile Austriei din ședința tre­­buit atingitorie de proiectulă dele­­gațiloră. — Milnich, 6 Fevruarie. Aduna­rea naționale de la Athena a confir­­mată destituirea regelui Othon, d’aseia reședințele ministeriale ale Ba­variei a pi­isită îndati Athena și va sosi poi­­mme (8 Fevruarie) aisi. — Athena, 31 Ianuarie.­­Adunarea naționale a desisă a prosede prin votă secreta la tóte sestiunile personale, era votulă pentru alegerea regelui se va face pe fa­ții. Președintele și cei patru vise-președinți­i voră fi schimbați pe fie­­are luni. De vise-președinți saă alesă: Londos, Moraikini, Kyria­­kos și Kehaya. Astăzi guvernul­ pro­­visoriu a depusă puterea în mimele a­­dunării naționale. Eri s’aă întîmplată nerînduieli în șk01a militaiie la Pireu. Nuvelele din provinsii suntă mai mul­­țimitore. Mulți tîlhari au fostă prinși, o bandi întregi s’a supusă de buni voie. Din Thessalia se anunța­ bresse­­rea tîlhiriiloră în provinsiile limitrofe. Artileria a refuzată a a­septa pe noulă komandante ală iei, guvernul­ a­sedată. Locuitorii da la Eleusis au destituită autoritățile și s’aă declarată in contra guvernului. — Warszawa, 5 Fevruarie. Ora­­șul­ Wangrooo s’a luată de citre trupele rusesti dupe o resistenți opiniatri, din partea insurginților, aă rimasă morți pe cîmpul ă bitiliei 150. La Lubelin au fostă împușkați patru dapi legea marțiali. — Berlin, 5 f­evrarie. Nuvele din Warszawa spună ki s’a figură o serbare a otrivi pe Wietopolski și familia lui ku Belladonna, care însi­n’a isbutită. Gazeta Germaniei Nordului spune și la o stațiune a drumului de seră lîngi Thore s’ar fi poprită m­ă transportă însemnată de arme, destinată pentru Warszawa. — Kra­covia, 6 Fevruarie. Zia­­rist­ „Czas“ de astăzi anunți­: Lang­­iewicz a risipită o despărțire de trupe rusesti, trimiși de la Kielce la Suched­­niow, a­fikată mulți prisonieri ș’a lu­ată o mulțime de arme și de cai. — La Staszow s’a instituită la 3 Fevru­arie un guvernă provisoriă. Dela Kroc­­zyn pini la Zawchostă s’aă desarmată trupele rusești se pisdă fruntarie. Rușii au părisită orașulu Sandomierz. 0 bandi de insurgiuțiî în numeră de 2000 amen­ lingi Kasimir­a pirisită ora­­șială. Nu se kunoște direkțiunea se a luată. — London, 5 fevruarie. Asti­zi s’a deschisă Parlamentulă. Kuvîntulu tronului anunsie kisitoria moștenitoru­lui tronului britaniku ș’aștepti de la Parlamentă dota: (zestrea) korespun­­zitoric. în Grecia s’a intimplată ii revoluțiune. Greșit aă dorită a da ko­rona Prinsipelui Alfred. Asesti ma­nifesta­țiune spontanee de buni voinți pentru familia regelki și de drepti­a prețuire a avantajeloră konstituțiunii englese a kausatu reginei ai vine bu­­kurie; însă îndatoriri diplomatise și al­­te considerațiuni n’au permisă împli­nirea dorințelor­ Gresiei. Regina este încredințată ki, asele prinsipii, kari­nă îndreptată alegerea asupra Prinsi­­pelui Alfredă, voră conduse pe Gresii la alegerea unui Prinsipe, care va­ssi a contribui la prosperitatea și pacea Gresii, și dari atunsi Ionianiî, dupe o maturi kilosuite, voră dori unirea cu Gresia. Regina va cere revisiunea tra­tatului respektivă din luna lui NoemTM bre ku skopă d’a desființa protektora­­tulu. Relațiunile Engliterei cu țerile striine sunt­ amikale și satisfikitorie. Regina a evitată a face demarșe de împisiuire în Amerika, fiindu-și o is­­bmdi era neprobabile; ea deplinge cu durere lupta de frați, speri o grabui­­ki îmbunitițire și se b­ukure de con­­tribuțiunile generale în favorea luri­­toriloră fin okupațiune. Regina a în­­cheiată tratate de komersiă și de na­vigați­une și de kompanii ku akțiunî ku Belgia; acestea, prezumă și dokumen­­tele atingi túri­e de Gresia, Danemarka și lapa nulă se voru infițișa Parlamen­tului. Budgetulu va fi ustă se va pu­tea ekonomikă. Regina se bukuri pen­tru ordinea și prosperitatea generale prezumă și de vanele resultate se­­ produsă tratatul de komersiă cu Fransia

Next