Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)
1863-02-01
LISTA DE OBIECTE TRIMISE PENTRU LOTERII. D-na Bilsesku, unu filet de skaun. D-na Paraskeva Krainiku, direktrinea esternatului No. 1, ală Statului, done plapome de segmu lukrate de skobițe din pensionată. D-na Luția Popoviul, o bisiuliți. D-na Grantu, done kandelariî de biscuit, doue kupe de brânză, două portofoliuri mari buvarde cu ornamente în sidefii , 1 stereoscopii, 1 kofretti ku flakióne de profumuri, 2 portofoliuri de busunariu, 2 agende, 2 karneturi, 2 alburi pentru portrete fotografice, 2 kavalete pentru portrete, 1 cadru de kalendariu de lemn skulptatu, 1 butii de «reaiu în marketeri. D-nu Soseku librariulu, 1 biletu pictită 1 Napoleone. D-nu G. Petriu din Iași, 1 bilet, 1 galbenă. Aida și Ieremia (fiia d-lui Radu Gresianu fostulă staroste de peskari) o pungi lucrati în semințe de pepene și mirgele și a kumpirată unu biletă. Katerina Kalenderolu, 1 perîui. Domnu Skarlat Kretzuiesku. Doue scaune de budoară, de lemnă poleită kusule de mini, cu multi măiestrie. Domnu Mindika, N. Petrovisi, o pungi. Domnu Hristache Ioanin, doue abonamente la frumósa scriere a lui Viktor Hugo, Miserabilii, traduse în Rommesse și care este luptă tiparu. JIL ESVI&TA POLITICA. IU LURESCI, o Publikariună eri reklamațiunea adresati guvernului de la Kilkași în privința listelor electorale. Avemă datorie a face kunoskutü ki d. Ministru a dată îndati ordine ka Tribunalelese priimeski reklamațiunile și pentru înscrierile fikute la 28 ianuarie. In ședința de eri a Adunirii, d. Ministru a respunsă la interpelarea fikuti de d. Bossuiosenu ki nu este oprită d’a destitui pe unu funkționariu, fir’a da sema nimunui de kită Rapuiul Statului, a kirui a aprobare este neaperati; cu tóte acestea arați ki mici din luna lui Augustă d. Kornea a trimisă pe d. direptore alț Ministeriului în revisiune și dete citire raporportului d-lui direptore în privința tribunalelui de la Meedinți. D. direptore zise în asetă raportă k’aseiu tribunale era în prostistare; arați k’a gisită kondisile în care se trekă intrarea și eșirea akusațiloră ne’ndeplinite pe timpă de trei ani; dosariulă de sechestruri în mare neregularitate, și de trei luni nu se mai kususe nisi o hirtie la acelă dosariă,u ș’alteie. D. Ministru dete apoi sitire resoluțiunii puse de d. Kornea la aselu raportă la 22 Desembre, prin care ourasse destituirea membriloră aseloră tribunale, s’adaogi ki domnia sa n’a filiată de kită a supskrie . raporturile kitre Domnă se le-a gisită gata. Kită pentru sen-a se s’atinge de numirea d-lui Kreznaru ka Președinte, d. Ministru zise ki va trimite pe d. Kreznaru se sejudese la altă tribunale și să va suspende din funcțiunea sa prii se va termina profesură. In desvoltarea se a fikptu d. Bossuiosem propunerii sale a zisă ki se comitu mari ilegalitiți cu faserea listelor, mai adrogînd însi ki de la punerea în lucrare a legii electorale s’au comisă necontenitu ilegalitiți. D. Min. a respuns ki nisi d-lui, nisi Kamera n’a priimit mai nisi o reclamare în privința dresirii listelor, în anulă acesta,,, și ki tóte ordinile sale au fostă ka toți funkționarii publisi se lucreze în asesti operare cu imparțialitate și conformu legii. La acesteă, imparțialitatea se ne amă silită totudeuna se pizimu ne obligi a spune ki și noi înșine în anulă asesta nu priimirim ka ’n anii trecuți, reklamiri kontra administrațiuniloru în privința listelor electorale. Daki ș’aă fikură nedreptiți și setețianii n’au reklamată, atitu mai reu pentru dinșii, și pentru lukrulu publik; în lipsa însi a reklamizîloră, suntemă datori se credemü ki administrațiunile ș’au împlinită datoria soră mai bine derită în anii trebuțîi, și daki și tribunalele voră prosede totu astafelu, noi, în asestu puntă, vomă presinta omaginile nóstre d-loru miniștri. Se profitimă însi d’asesti okasiune spre a mai aduse aminte setițianiloru k’akum aă și dreptul și datoria. $ apela contra sentințeloră tribunaleloru la curtea de Kasațiune, și totă d’odati se mai repetimă credința nóstriloi pîni se nu se va pretase, și nici fórte multă, legea electorale, pini nu se va lua niuirea listeloră din mina administrațiunii, și pini kimdă judekitoriî vor depinde asolutu de guvernă nu vomă pute asigura sinceritatea alegerilor, și prin urmare nu vomă pute pune regimele constituționale pe o temelii tare și neklintiți. Totă în ședința de ert, guvernulü a adusă ună proieptă de lege prin care cere regularea crediteloră suplementarie și straordinarie deschise de către guvernă, și firi votulă Adunirii, pe anii 1860, 1861, 1862. Aseste kredite, se urbi la suma de 17,658,977 lei și s’au cheltuită, fin ka Kamera se arbi se iü pusină sokotelele asestoră anika se sfie kumă și pe se s’aă întrebuințată aseste suplementarie și straordinarie cheltuiele. Publikarimu alalti eri o dare de ‘rvj U2fLIJ')*v0 Qk * J JQl £ 91n811010v semi a domnei Luksița Ghika, în privința unui profesă se are pentru o Vînzare de moșii. Nă umóssemu asei prosesă, daru kredemu ki publisitatea în asesta ka ’n tute, va lace lumini și va asigura dreptatea. Komisiunea petițiuniioră a ’nfisișiatu eri Adunirii mă raportă în privința mai multoră cereri des naturalisare. Acesta raportă a dată o pasiune mai multoră deputați, a esplika ki legea prescrie fórte limtirita ki pentru a s’aborda naturalisarea nu este. d’ajunsă numai stagiară de zece ani, si mai trebue o nekonteniti vegiare de altre guvernă asupra aselui individă, și dovezi din partea lui ki este folositoriă țetei, ki s’a naturalisată, ka se zi^ semă astă-fetă, prin inimi miâî ”nainte d’a se naturalisa prin forme. S’a aretatu apoi k’asesta nu s’a prea pizită și ki’a viitor să se va pizi ku striktitate. In privința seleră niskuți rominî, din orice parte a Romuniei, d. Prijbianu a zisă ki’nțelege o asemene mesii pentru rominiî din Bukovina, Banată, Transilvania și Besarabia, unde suntu alte sivili regulate și se póte konstata cu lesnire naționalitatea, dară nu mai priimeste a se admite ! ka rominii, asei kari adună kite-va xirtii, fin valore ofisiale și se zikă, ka se nu mergă mai departe, adaose d. Prisbianu, rominî din Macedonia,1 kmdă ei n’au flis« singele nici simpțimîntele de rominî. D. Prijbianu, desvolti ku tirii asosti teși , și dupe domnialui, d. Ion Britianu, Vilianu, Dim. Ghika, și alții; d-loră aretari kumă asemene admiteri potă adăsereu țerei, ș’Adunarea otirî, cu o fórte mare majoritate, a nu mai da în viitoriu asestu dreptă debită aselora kari vorü aduse akte autenlise. Suntă Rominî, zise, d. Britianu, kari n’au trebuința se mai aduki alte oficiali pentru a constata singele și simptimintele loră de Rominî, humă, spre esemplu d. Lauriană, dară pentru sei necunoscuți, eu mnulă, adaose, nu voiă mai prosede de mită pe dovezi, și conformu prescrierilor legii. Asesti desbaterea produsă a bună împresiune, kisî a dovedită ki Adunarea este otirîti sa nu mai acorda dreptulu de Romină de kită aselora se lănă în adeviră și aselora kari îlu kistigi prin fapte, prin dovezi de iubire și devotamentă kitre Patrii. De suntemă bine informați, komisiunea numiți pentru faserea Adresei n’a putută ajunge la unanimitate. Se spune kt dd. Bilisianu, Apostoleanu și Romalo s’ară fi ’ntrunită s’ar fi fikutu in proieptă de Adresi, cn dd. Panu și Ion Ghika, au remasu în minoritate și voru presinta proieptulă dumnealoru și care este asela pe care’să kunoste publikulu. Se crede și Komisiunea va presinta mine lucrarea iei și prin urmare, și va trimite spre tipirire, și Luni va întră Adunarea în asesii însemnați desbatere. Dupe ssirile se avemă, insurecțiunea în Polonia mai k’a devenită o revoluțiune, și unii mergă, prekumă s’a vezută și se va vede, pri a crede ki de va mai chînui asesti revoluțiune, apoi ea va ave póternă mare resunetă ciară în Rusia. Ziariulă transese din Petresburg, publiki în Noscă de la 5 Ferrariü uimitoarele cuvinte: „Nu kontestmiti anormalitatea „rekrutirii care apési orașiele cu tóti „greutatea și kruți satele. Dară guvernul ă kunossea de mai multe lune „planurile insurginților” și scia fórte bine că recrutarea va fi semnale resculei. „Fiindu-i ku neputinți a atinge, pe „kapi, kari suutu în stainetate, a trebuitu se lovéski brasieie și uneltele loră.u Asesti deklarare, mai ofisiale, este de mare gravitate, kisi guvernulu Rusiei de kian ki eră a lovită pentru a provoca oreskóli, kare se i de mijlokă a lovi și mai tare, a sdrobi ku * i ' totulu. Kredemü ki foiesc striine și póte kiară deputații în Kamera englez se voră releva aseste grave dekiami ș’atunsi vomă puté și noi se diaiü semi publikului firi periklu d’a fi sdrobiți de legea Presei. Pîn’atunsî ne mirginimă în a repeți ună mare și vektă adeveră. Guvernele cele tari previnü resculele și cele slabe le provoca. — Ragusa, 5 Fevruarie, în momentulă acestua a aruncată aisî ankora fregata ruseski „Oslabia“ ku 45 tunuri. Ea va remme kiteva zile aiși. — London, 5 Fevruarie. Kununia Prinsipelui de Wales se va fase la 10 Martie. Prinsipesa koranei Prusiei de la 28 Fevruarie o sezați. — Koburg, 4 Fevruarie. Gazeta Koburgiani de astăzi konfirmi oficiale definitiva refulare a candidaturei la tronul Gresiei din partea Ducelui de Koburg și promite deslușiri mai limurite asupra negoțiațiuniloruse aă urmată. — Madrid, 4 Fevruarie. La propunerea deputatului Valera, atingătorii de recunoșterea regatului Italiei, a respunsu Marerialele Serrano în ședința de erí, ki rekunasserea Italiei nu se pate despărți de rekunasserea faptelor împlinite în Staturile romane. Elu este de părere și uniunea Italiei este anevoie de realitate. Elu se îndouieste ki spiritul, katolika în Spania va încuviința ideiele domnului Valera. Aduse aminteri Carlo Alberto n’a recunoscută în timpă de șapte ani pe regina Isabela și nu esclude posibilitatea unei asemenea conduite din partea Spaniei ditn Vittorio Emmanuele. Ministrulă zisei Spania urmezi politisei transese în Italia. — Neapole, 4 Fevruarie. Ziariulă oficiale deminte nuvela publikati printr’o depeșii telegrafiei de la Marsilia ku dați de 27 Ianuarie atingitorii d’o adunare de deputați și senatori neapolitani. S’a respîndită skomotului Tristany se pregitesse a intra k’o bandi numeroși în Terra di Lavora. Autoritățile au luată disposițiunile lor. — Ragusa, 5 Fevruarie. Fregata ruseski a plecată astăzi la amiazi în direcțiunea Sudului, a voită se între în Docche di Cattaro, dar i s’a oprită intrarea. — Ragusa, 6 Fevruarie. Fregata ruseski „Oslabia“ a revenită azi nopte în portulă nostru ș’a aruncată ankora — Gotfia, 5 Fevruarie. Dieta a desisă în unanimitate a esprime Duselui rekunossința și bukuria țerei, și a retușată oferta candidaturei la tronul Gresiei. O deputațiune a fostă trimiși în dați cu asesti misiune înaintea Duselui, care a are tată bucuria sa sea mai viui pentru împărtișirea țerei — Frankfurt, 5 Fevruarie. In ședința de astăzi a dietei confederative a consimplită posterioră și Bavaria ia declarațiunile Austriei din ședința trebuit atingitorie de proiectulă delegațiloră. — Milnich, 6 Fevruarie. Adunarea naționale de la Athena a confirmată destituirea regelui Othon, d’aseia reședințele ministeriale ale Bavariei a piisită îndati Athena și va sosi poimme (8 Fevruarie) aisi. — Athena, 31 Ianuarie.Adunarea naționale a desisă a prosede prin votă secreta la tóte sestiunile personale, era votulă pentru alegerea regelui se va face pe fații. Președintele și cei patru vise-președinții voră fi schimbați pe fieare luni. De vise-președinți saă alesă: Londos, Moraikini, Kyriakos și Kehaya. Astăzi guvernul provisoriu a depusă puterea în mimele adunării naționale. Eri s’aă întîmplată nerînduieli în șk01a militaiie la Pireu. Nuvelele din provinsii suntă mai mulțimitore. Mulți tîlhari au fostă prinși, o bandi întregi s’a supusă de buni voie. Din Thessalia se anunța bresserea tîlhiriiloră în provinsiile limitrofe. Artileria a refuzată a asepta pe noulă komandante ală iei, guvernul asedată. Locuitorii da la Eleusis au destituită autoritățile și s’aă declarată in contra guvernului. — Warszawa, 5 Fevruarie. Orașul Wangrooo s’a luată de citre trupele rusesti dupe o resistenți opiniatri, din partea insurginților, aă rimasă morți pe cîmpul ă bitiliei 150. La Lubelin au fostă împușkați patru dapi legea marțiali. — Berlin, 5 fevrarie. Nuvele din Warszawa spună ki s’a figură o serbare a otrivi pe Wietopolski și familia lui ku Belladonna, care însin’a isbutită. Gazeta Germaniei Nordului spune și la o stațiune a drumului de seră lîngi Thore s’ar fi poprită mă transportă însemnată de arme, destinată pentru Warszawa. — Kracovia, 6 Fevruarie. Ziarist „Czas“ de astăzi anunți: Langiewicz a risipită o despărțire de trupe rusesti, trimiși de la Kielce la Suchedniow, afikată mulți prisonieri ș’a luată o mulțime de arme și de cai. — La Staszow s’a instituită la 3 Fevruarie un guvernă provisoriă. Dela Kroczyn pini la Zawchostă s’aă desarmată trupele rusești se pisdă fruntarie. Rușii au părisită orașulu Sandomierz. 0 bandi de insurgiuțiî în numeră de 2000 amen lingi Kasimira pirisită orașială. Nu se kunoște direkțiunea se a luată. — London, 5 fevruarie. Astizi s’a deschisă Parlamentulă. Kuvîntulu tronului anunsie kisitoria moștenitorului tronului britaniku ș’aștepti de la Parlamentă dota: (zestrea) korespunzitoric. în Grecia s’a intimplată ii revoluțiune. Greșit aă dorită a da korona Prinsipelui Alfred. Asesti manifestațiune spontanee de buni voinți pentru familia regelki și de dreptia prețuire a avantajeloră konstituțiunii englese a kausatu reginei ai vine bukurie; însă îndatoriri diplomatise și alte considerațiuni n’au permisă împlinirea dorințelor Gresiei. Regina este încredințată ki, asele prinsipii, karină îndreptată alegerea asupra Prinsipelui Alfredă, voră conduse pe Gresii la alegerea unui Prinsipe, care vassi a contribui la prosperitatea și pacea Gresii, și dari atunsi Ionianiî, dupe o maturi kilosuite, voră dori unirea cu Gresia. Regina va cere revisiunea tratatului respektivă din luna lui NoemTM bre ku skopă d’a desființa protektoratulu. Relațiunile Engliterei cu țerile striine sunt amikale și satisfikitorie. Regina a evitată a face demarșe de împisiuire în Amerika, fiindu-și o isbmdi era neprobabile; ea deplinge cu durere lupta de frați, speri o grabuiki îmbunitițire și se bukure de contribuțiunile generale în favorea luritoriloră fin okupațiune. Regina a încheiată tratate de komersiă și de navigațiune și de kompanii ku akțiunî ku Belgia; acestea, prezumă și dokumentele atingi túrie de Gresia, Danemarka și lapa nulă se voru infițișa Parlamentului. Budgetulu va fi ustă se va putea ekonomikă. Regina se bukuri pentru ordinea și prosperitatea generale prezumă și de vanele resultate se produsă tratatul de komersiă cu Fransia