Romănulŭ, martie 1863 (Anul 7)
1863-03-01
VINERÍ ANUI Ü VII. VOIJCSCE SI VEI PUTE, Vii cși n tóte dilele afară de I nnia și a donași după Serbătic*!. Ab mai ta pentru Bucura :î [ r ann . 128 let Fé e lue.............................................64 — J rd l Lie................................. 32 -I ’e Im A................................................... 11 • -lăți e;< mplariü ....................24pir I n cib, țf rile linia de 30 litere . . . 11< ăluurțiu I și reclame lir i t . ... 3 lei ■ raijk' m » .sawr iE " SIARIC POLITICO, COMERCIALE, LITERARIV, IT*»«^r^Tvi?» ’■«?•■" 1 ■:rr^ț..r.,r < > -1 MARTIU 1863. anitz.it vn. LITMII SrEPATE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte de . . . 152 lei. Șase lune.............................................76 — Trei lune.............................................38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie eâriî lune Ele se fecă în districte la corespondinții fioriului și prin poște. La Paris la d. Haliegrain, rue de Fanden* comédie, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la aganțele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. (ARTIOLELE TRAINICE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulü G. A. Rosetti. —perantü respung etoric: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorul pariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. REVISTA POImiiA BUCUREȘ l. ?! £•"ai iî. îi„potrivi, „înceteze ” 12 Mjrt/sicru. Se ’nțepemă ku konfliktulu qe este în Prusia între guvernă și kamen, și pentru a birui a aprețuire recomandimă unu artiklu ală ziariului din Viena Wanderer, gelu reproducemu mai la vale. Spre mai bună înțelegere însi se punemu agi în skurtu, luptă okit publikului romană și kite va din aprețuirile mai multor fi fdie publiqe francese deosebite kulori. Ziariul din Paris, ce este astăzi celă mai reakționariă. La France, vorbindă despre purtarea ministeriului (din Prusia) ku kamera, zice: — „D. Sybel, deputată, a zisă, nu voimă ka țara se „s’ajunge în konflikte avindă uă a,,semene ministeriă — ku alte cuvinte ,,n’avemă încredere în cabinetă. Ministeriulă la nndulă seă, nu s’a te„mută a deklara (se nu se uite kt vor„bimă de Prusia) ki dalii refusi a ko„munika adunirii testulă konvențiunii „de la 8 Fevruariă, ku toti dorința ei„presi de adunare, kausa este ki n’o „kredea kapabile d’o deliberare serio”,și în privința intereselor” țerei. Noi „nu putem” înțelege kumă asemenea „cuvinte se potă schimba în publikă în „tre modularele puteriloră qeloră mari „ale unei țere, între miniștrii korónei „și represintanții națiunii. Respektulă „qedere demnitatea fiiciunia din aceste puteri ne pare compromisă d’o ș’ar fi timpă, dupi noi, se țină spektakiu, alătuia d efectă morale nu póte fi, din orice „puntu de vedere (totă în Prusia), de kste fórte funestă.“ Independința Belgiei, zice: „Regele (Prusiei) nu voiește a „lisa ministerială seă, și-i demnitatea koronei gereka pare ki se lă ții b „în postură seă. Partita feodale, „(ultra-reakționarii) îlă religiti, se „înțelege, d’ageste disposițiuni și să „împinge a stirui p’aqea kale. (Pe regele Prusiei).*11 Ziariulă Débats, zice: „Regele Prussiei trebue se gédi, „kigi nu póte face altă feră. A ’n„tîlni contra sa, pe Austria temitórii, „pe Frangia amenințitorii, pe Engli„tera agîțati, ș’a nu putea aștepta din „partea poporului seă (Regele Prus„.sie”) derită ună konscursă fici ar„dóre ș’mă sprijină silită, este a pel„de dinainte partita.“ Independința Belgiki de la 4 martiă ziqe. „Guvernul” (Prussiei) emite, prin „foia oficiale, opiniunea sa asupra „desbaterilor” din Parlamentă, și nu numai acea opiniune nu este favorabile otirîrii adoptate de kitre majoritate, nu numai ki este formulați „în termeni trufoși și amari, dară are „și greșala d’a ataka kiară INTENȚIUNILE membrilor« majorității (din Prusia) pe care îi akusi k’ar fi kitkată „respectulă se datorescă guvernului „și k’ar voi se suprimi una din prerogativele konstituționale ale Regelui (Prussiei). „Acestă felă de sensuri fikuti „represintațiunii unei țare, nu póte de kită a ’nvenina konfliktulu „esistinte, (în Prussia) și kiară d’akumă „nu mai pare cu putinți ka Kamera și ministeriul ă actuale se póte koe-U „siste mai multă timpă împreună." Titinduse akumă și artiklu de mai la vale ală ziariului Wanderer vom ave ore kare ideie despre posițiunea Vitea kritiki in care se afli Prusia. Datoriea noastră înși fundă sedimă publikului și aprețuiri din dreptură Konstituționale, vom ave resursu, nu la invețatură Prusiană d. Gneist,— acela s’a dovedită, dupe opiniunile emise agi de elevul ă seă, onorabilele d. Apostolianu, ki se afli acumă intuită (înțelegemă pe d. Gneist) în știința sa konstituționale,— qi la învețatură nostru doktoriă în legi, profesoară și autoriă de scriere asupra dreptului konstituționale, d. G. Kostaforu, în veisatul nostru profesor să dupe un studiă seriosă de afiliată konvențiunii nóstre, presimpți ki se pot gisi ómeni kari se n’o ’nțelegi și se-i de astă-felă esplikiri greșite, prin care se dulci la peste Statulă Rominiî, și piisese faki o konstituțiune mai limuriu, fiku și publiki o „esplikațiune a acesteî konvențiunî“ și, putemă zice, ună kodu ală dreptului konstituționale. Noi dară, ki ageniqi ai acestui învețată profesoară și omă de Stată, nu putemă face mai bine dorită a pune și luptă ochii publikului, kiteva estrase din area doku skriere, qe a fostă și este neapirată kikuza nostri politiki, atită în aprețuirile qe fagemu asupra lukririloră politiqe din afari kită, și mai kusemi asupra qeloră din întru. Astăfelă daru, pentru a ne lumina atită despre konfliktulu ge este în Prusia între guvernă și Adunare, kstă și despre konfliktulu ge este la noi între Adunare și qeî qingi miniștri ku qei 43 ai sei susținori, sedimă kuvintulă învițatului profesoriă, ale birui a învițiminte respinse de guvernă și urmate ku credinți de noi, aă adusă și mințină agestă seriosă conflictă. „Adeverata inși putere legiuitó„re rezidi numai în epinesiile Aduniri, pentru ci numai ele potă se „voteze legile, se le priimeșki, se le „amendeze saă se le refuze. Aceste „Aduniri sunt” adeverata represintațiune ,,a opiniunii publice, a trebuințelor progresive ale societății Ele numai daru „trebue se ție în mână destinurile Statului, „se împiedice realisarea proiecteloru Dom„nescî cănd îi ar fi în contra binelui opo stescîi, se deșqepte arounirea komisiunii „de Fokșianî, prin desbaterea publiki „a unor„ lukmri napoiate în sekulă, „sau komplesinte pentru puterea Dom„neski „In lume suntă doar feluri de „lupte: lupta ideiloră și lupta materi „sau a sforțelor fizice. Ageia kare „s’abată de la gen d’întîiă, singura posibili și legitimi în societițile moderne „tragă asuprire toți respunderea per„turbirilor” politice și se fală krimi„nali înaintea neamului și a omenirei. „Se sperimă dară ki nu se voră în„tîmpla nici odati asemenea urîte in„spirații viitorilor” noștri supînitori „și se voră uni amîndoi de a sansiționa legile. Ei își vor” aduce neîn„getată aminte ki alegerea loră nu „este debită produktulă voinței naționale, și nu voră indrisni si qiok„neaski mika loră individualitate de „stinka revoluțiilor”. „Obșteștile aduniri însi nu trebue si uite, ki la cea mai miki kil„kare din partea Domnului asupra drepturiloră țirei și a konstituții, prezumă „asemenea și la împrejurare qe qerge„timă akumă, qea d’intîiă începere „de justiție sociali trebue și se faki „ku Miniștrii. Aceștia se vom da în„dați în judicata înaltei Kurți de la „Fokșeni. Miniștrii suntă responsabili „nu numai pentru kîte fage domnuli. „în contra privililoră, a Konvenții și „a Konstituții, dar și pentru kîte nu „fage din cele qe ară trebui și faki. „La întîmplare bîndă domnulă ară re„fuza a sa sancțiune firi a da nigi „uă kuvîntu, în kontra voinței amîn„durora Kameriloră, a Komisii și a „celui altă domnă, gea d’întîiă datorie ,,a Miniștriloru este de a protesta dîn„duși toți demisia.“ „Pe de alti parte, Domnulă nu „póte pune în acuzație pe Miniștrii, „pentru ki aqeștia nu suntă ai slî qi „miniștri ai nației, de vreme ce „nu se potă susține debită prin voința majorității adunirii. Dalii „Domnulă ară fi putută pune în altu„sație pe miniștri, negreșită ki n’ară „fi esersată aqesti fakultate de kită „numai cîndă miniștrii nu s’ară fi su„pus orbește voințelor” lui; prin urmare, miniștrii n’aru fi mai putut „konserva nici o demnitate în „ochii nației, nici o indepen,,dinți individuali în raportă ,,ku Domnul”. Acestă nu póte dar „avea altă dreptă debită a provoca, „adilt a cere de la adunare ka și se „dea pe miniștrii în judekati; și adularea, ka represintanta nații, „póte si-spuse în adusație, s’aă se re„fuze cererea Domnului, daki „nu o va socoti întemeiat!. . .Atită mai rea pentru nație daca va „fi reprezintată de deputați slugarnici, care „se apere pe miniștrii cei trădători, și si „abuze pe miniștrii cei independinți „care au apăratu konstituția în contra „despotismului.“1 2 „Pe viitoriă dată, obsteska Adu„nare va vota ÎN FIECARE ANU „tóte ramurile veniturilor” publice; și „va mărgini pe guvernă în cheltuelile „anume prevezute de dînsa, pentru bari „miniștrii respektivi suntă datori a-și „da semanaintea Adunirii, prekumă „și de orice faptă, de orice lukare „și de orice nelukrare a administrațiunii.“3 * „Miniștrii, kare nu suntă deputați, „nu figurezi în Adunare de kită ka „represintanți ai puterei esekutive, în „agesti kualitate, suntă datori, a susține faptele guvernului, și a da sema „kire nație ka unii qe suntă responsabili. Dnagi va naște totă d’auna „pentru dînșii necesitatea de a se re„trage din Ministeri” ori de „Iute vor fi desaprobați de majoritatea Adunării; afari numai „dalia Domnulă nu va prefera se desfa„ki Adunarea după prerogativa qe îl „akordi art. 17. — Kamera înși are „dreptulă a pune în alulație „pe miniștrii, și mă asemene votă „urmezi a se pune în lucrare prin da rea acestora în judecata Kurței înalte, „kiară daki, după esprimarea „lui, Domnulă ară desfage Ka„mera. „Spre a nu se paralisa disposițiile „de mai susă, prin prelungirea peste „mesuri a înfiișiriii sokotelilor”, sub „protestării nu suntă gata, Konvenția pune îndatorire puterei esekutive, „de a înfiișia la Kamen vikina„rea definitivi a sokotelelor, „gelă mai tirziu în termeni de „doui ani, sokotită de la înki„derea fi biruia esergută. (Art. 24.) „Numai obștes ka Adunare „póte se așeze o imposițiune. „NICI O DAJDIE NU SE POTE iI„TORMI SAU ADUNAFT>RT. RON„SIMPLIMÎNTULU El. (Art. 25). Este „învederată ki nația numai, „kare ea singuri este suvera„ni, are dreptulă prin mandatarii sei, „se otraski veniturile și cheltuielele „Statului, și prin urmare împoviirile „ce trebue se se pue asupra getiteniloră.“ „Se póte din kontra kombate veto „absolută și susține veto suspensii, sub „kuvîntulă ki, daka domnulă ar putea,se aibi atîta putere în bîtu prin veto „ală scă se se impotrivești ku de„sivîrșire la punerea în lucrare a legilor”, atunci n’ar aproba firește de „irstă legile qe-î ară pligea. Atunci „kamera, kare este adevirata „reprosintație naționali, nu .,s’ar mai împiitiși de puterea legiu„itóre” și prin urmare art. 5 din konvenție ar remînea o literi maórti și „ar trebui se se desființeze. Se póte „ínki adioga ku fórte mare cuvîntă „kidaka Domnulă în obstinația sa ar „pune totă d’auna vetulă seă, și l’ară „manține în contra neîncetateloră și „steruitóreloru manifestări ale nației „prin declarația deputaților ei, alungi „gine ar urma se ii judekitoră între „nație și între domnă? Cine ar mai „pute crede ki triește sub guvernulü „konstituțională ? dispotismulă Domnu lui ar fi învederată. Kntre acestea se „pute înki zige: greutatatea anulati „mai susă în contra votului suspensiv „pute a se ridika, pentru ki domnul”, „vizîndu ki kamera nu ingerezi de ai „înfițișa la aprobare o lege pe care „o crede intimizare drepturilor” sale, „atunci are puterea d’a desființa adularea (art. 17). Dar, relele konseku„ințe ale votului asolutu nu au nici „uită remediu. Prin urmare, ună asemenea sistemă ară conduce nația pe „drumulu fatală ală revoluțiilor“.2 „Ori ge aktă emanată (eși tu) de „la Domnă trebue se fii contrasemnat „de kitre miniștrii kompetinți.“ „Se insemnimu puterea cuvintelor „ori ge aktău ka si știmă ku toții ki „în viitoră ki nu trebue si dim gea mai „miki supunere iskiliture a Domnului „de nu va fi însoțiți de acea a mini strului respektivă. Prin urmare pe„runica Domneski simpli nu pate să a„pere pe funcționarii inferiori de răspunderea pedepsei pentru ori ce abatere ar „comite. Astăfelă puterea Domnului s’a „mikșoratu puindu-se subu suveranitatea NAȚIONALĂ REPREZINTATA PRIN MAJORITATEA CAMERILOR”, CARE SINGURĂ VA „FACE ȘI VA DESFACE PE VIITORII MINI sterurile. Pe de altă parte, de azi „înainte, ministrul” nu va mai fi unu „simplu esekatoră ală ordinilor” Domnești; și iskilitura sa nu o va pune „în josulă ofițeloru ca o formalitate „nefolositóre, ci interesul« siu propriu „temerea de respundere și de pedep„ai îlă voră popri de a subscrie ună „artă ilegală, arbitrariă și inconstituțională.3 „Suntă drepturi neurale pe care legile nu au trebuință a le consfinți, ci pe „care, daca legiuit milă le ar călca prin„tr'o poprire, ar conduce societatea pe calea anarhiei și a desordinei Astă felță „este și dreptul„ de a se aduna mai „mulți împreuni spre a se khibzui, a „desbate și a se lumina în liniște a„supra chestiunilor” privitore la interesulă publikă. Agestă dreptă de a se „aduna este o urmare fireski a liber„tiții omului, și o condițiune neapi„rati pentru esersigiulu drepturilor” și „a datoriiloră velițenești. „Domnulă nu este șefulă „armiei Române. Agesta resulti ! „kurată din combinația art. 42, 43, 44. Mag. Jud. de d. K. pag. 542 543. 3 M. jud. de d. K. pag, 510-511: 3 M. jud, d. d. Kost. pag. 462-1 M. jud. 538. „Armia Moldo-Romim va fi pe viitor,ră una și ageia-și sub inspekția in„spektorilor” generali, numiți pe un„kareană kîndă de ună Domnă, kîndă „de gelu l-altu. „Reunirea oștiriloru (și acesta dovedește și mai multă proposițiunea .,nostri) nu se póte face de kită sub „komanda a unei Iupetenii desimnate „(numite) kîndă de Domnulă Moldovei, „kind de acela ală Valachieî.“ 2 „Osservimă și Domnulă nu porti „în Konvenție titlu de Șefă ală Statu lui, dupi humă în de obște se di a„gesti numire la toți Suveranii; qi îi ,,se acordi numai sarcina de a guverna, nu singură, ci prin miniștrii sei; „nu este clară altă derită guvernatorială konstituționale ală principatului seă. Viitoriele Kamere, nici kiară „Komisia Rentrali nu potă aborda Dom„nilor, mai multi putere de kstă li se „konfen prin Konvenție, pentru kiar ,,vntima paritură socială prin atingerea „Suveranității Naționale, întemeiat pe „viitori” în unirea politicii a ambeloră „Principate.2 Asta este ki învițatulu nostru profesore de dreptă konstituționale, vorbește ka banțuri de aură? Asta este ki alegitorii din România de dinlrege de Milkov suferi aliumă și durere și rușine, ki n’aă kunoscută p’agestă învița.u profesore ka se să trimiți in Kamen? E! kumă ar fi sdrobită elă pe d. G. Kostaforu gelu din Kamen kare, în deplina sa nesqiinți de dreptă konstituționale susținea ki guvernu să póte merge 20 de ani cu aceiași bugetă, kiară daki Adunarea nu l’a revotată, și tote celelalte asemene argumente, prin care împingea necontenită pe guvernă pe calea despotismului ș’a anarhiei ? Amă mai avea multe mli învițiminte de bulesă din scrierea învițitoriului nostru, d. G. Kosta-Foru, însi ne oprimă pentru astăzi agi, mteiă, kilulintorii tipografi ne strigi „Stop“ ală 2-le ki ne torni se indimă peste paginile 534, 544 și 545, și......... și apoi noi nu împingemă respektulă nostru pentru suveranitatea naționale pini la cea mai estremi demokrație la care merge onorabilele professore ; ș’ ală treilea fiindú ki kredemu ki ku qele qitate pîn’ .iți toti națiunea, și kiară gei 73 de deputați kari pîn’ agi susținun guvernul« , s’ au luminată pe deplină, au înțelesu k’ Adunarea au urmată din kuvîntă în kuvîntă bine fikitóriele învițiminte ale Profesorului Kosta-Foru, ș’ astăfetă de sigiură în ședința de mine, sau guvernulu va lisa calea anargiei și va reintra pe kalea legale, iar gei 43 se voră uni ku qei 55, și vor urma din kîmvintă în kuvîntă prescriețile dreptului konstituționale, ale d. Kosta-Foru. Represintanți ai națiunii, bugetați și împlinițivi datoria. 1863. Fevrsaris 25 Kiojdenî. Domnului Rosetti. Amine Verogu, azită pe d-v. kită și pe D. lon Briiianu și d. Panu, se primiți senitrile mele pentru susținerea adresei kitre Tronă, și totă d’o da ti se kunasqesi ki nu an meska ku politika fralitoră mei într’agesia, gi ku a dv. și ki voiu ave în viitoriu, ka și în presinte, principiele dîn trinsa ka un krezu politika alu meu, și nu voiă mai alunika pe skara de konsiderațiuni și amigiție personale. Priiiți, vi rogu zege galbeni pentru suscripțiunea deskisi în favore Martiriloru polonesî; vi stringu tima fugește. Aldv.amikă. Gr. Margilomană. 1 M. jud. a M. jud. pag. 462, 1 Magazinsks jidekttoresky de G. Kosta- Fors nag. 526, 1 M. Jnd. de d. G. Costa-Foru. pag. 524, 525. 2 M. Jud. de d. G. C. pag. 50Í. 4 M, Jud. de d. G. C. gag. 541,