Romănulŭ, martie 1863 (Anul 7)

1863-03-01

VINERÍ ANUI Ü VII. VOIJCSCE SI VEI PUTE, Vii cși n tóte dilele afară de I nnia și a donași după Serbăt­ic*­!. Ab mai ta pentru Bucura :î [ r ann . 128 let Fé e lue.............................................64 — J rd l Lie................................. 32 -I ’e Im A................................................... 11 • -lăți e;< mplariü ....................24pir I n cib­, țf rile linia de 30 litere . . . 1­1< ă­luurțiu I și reclame lir i t . ... 3 lei ■ rai­jk' m » .sawr­ iE " SIARIC POLITICO, COMERCIALE, LITERARIV, IT*»«^r^Tvi?» ’■«?•■­­" 1 ■:­rr^ț..r.,r­­ < > -1 MARTIU 1863. anitz.it vn. LITM­­II SrEPA­TE ȘI VEI EI, Abonarea pentru districte de . . . 152 lei. Șase lune.............................................76 — Trei lune.............................................38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­ eâriî lune Ele se fecă în districte la corespondinții­­ fio­­riului și prin poște. La Paris la d. Haliegrain, rue de Fanden* comédie, 5; pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agan­­țele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. (ARTIOLELE TRAINICE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriulü G. A. Rosetti. —­perantü respung etoric: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratorul­ pariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. R­EVISTA POImiiA B­UCUREȘ­ l­. ?! £•"ai iî. îi„potrivi, „înceteze ” 12 Mj­rt/sicru. Se ’nțepemă ku konfliktulu qe es­te în Prusia între guvernă și kamen, și pentru a birui­ a aprețuire recoman­­dimă unu artiklu ală ziariului din Vi­­ena Wanderer, ge­lu reproducemu mai la vale. Spre mai bună înțelegere însi se punemu agi în skurtu, luptă okit publikului romană și kite­ va din aprețuirile mai multor fi fdie publiqe francese de­osebite kulori. Ziariul­ din Paris, ce este astăzi celă mai re­­akționariă. La France, vorbindă des­pre purtarea ministeriului (din Prusia) ku kamera, zice: — „D. Sybel, depu­tată, a zisă, nu voimă ka țara se „s’ajunge în konflikte avindă u­ă a­­,,semene ministeriă — ku alte cuvinte ,,n’avemă încredere în cabinetă. Mi­­­nisteriulă la nndulă seă, nu s’a te­­„mută a deklara (se nu se uite kt vor­­„bimă de Prusia) ki dalii refusi a ko­­„munika adunirii testulă konvențiunii „de la 8 Fevruariă, ku toti dorința ei­­„presi de adunare, kausa este ki n’o „kredea kapabile d’o deliberare serio­­”,și în privința intereselor” țerei. Noi „nu putem” înțelege kumă asemenea „cuvinte se potă schimba în publikă în „tre modularele puteriloră qeloră mari „ale unei țere, între miniștrii korónei „și represintanții națiunii. Respektulă „qe­dere demnitatea fi­iciunia din aces­­te puteri ne pare compromisă d’o ș’ar fi timpă, dupi noi, se țină spektakiu, ală­­tui­a d efectă morale nu póte fi, din ori­ce „puntu de vedere (totă în Prusia), de kste fórte funestă.“ Independința Belgiei, zice: „Regele (Prusiei) nu voiește a „lisa ministerială seă, și-i demnitatea koronei gere­ka pare ki se­ lă ții b „în postură seă. Partita feodale, „(ultra-reakționarii) îlă religiti, se „înțelege, d’ageste disposițiuni și­ să „împinge a stirui p’aqea kale. (Pe re­­­gele Prusiei).*11 Ziariulă Débats, zice: „Regele Prussiei trebue se gédi, „kigi nu póte face altă­ feră. A ’n­­„tîlni contra sa, pe Austria temitórii, „pe Frangia amenințitorii, pe Engli­­„tera agîțati, ș’a nu putea aștepta din „partea poporului seă (Regele Prus­­„.sie”) de­rită ună konscursă fici ar­„dóre ș’m­ă sprijină silită, este a pel­­„de dinainte partita.“ Independința Belgiki de la 4 mar­­tiă ziqe. „Guvernul” (Prussiei) emite, prin „foia oficiale, opiniunea sa asupra „desbaterilor” din Parlamentă, și nu numai acea opiniune nu este favora­bile otirîrii adoptate de kitre majo­­­ritate, nu numai ki este formulați „în termeni trufoși și amari, dară are „și greșala d’a ataka kiară INTENȚIU­­­NILE membrilor« majorității (din Pru­­­­sia) pe care îi akusi k’ar fi kitkată „respectulă se datorescă guvernului „și k’ar voi se suprimi una din pre­rogativele konstituționale a­le Rege­­­lui (Prussiei). „Acestă felă de sensuri fikuti „represintațiunii unei țare, nu póte de kită a ’nvenina konfliktulu „esistinte, (în Prussia) și kiară d’akumă „nu mai pare cu putinți ka Kamera și ministeriul ă actuale se póte koe-U „siste mai multă timpă împreună." Titinduse akumă și artiklu de mai la vale ală ziariului Wanderer vom ave ore kare ideie despre posițiunea Vitea kritiki in care se afli Prusia. Da­­toriea noastră înși fundă se­dimă publikului și aprețuiri din dreptură Kon­­stituționale, vom ave resursu, nu la in­­vețatură Prusiană d. Gneist,— acela s’a dovedită, dupe opiniunile emise agi de elevul ă seă, onorabilele d. Apostolianu, ki se afli acumă intuită (înțelegemă pe d. Gneist) în știința sa k­onstituțio­­nale,— qi la învețatură nostru doktoriă în legi, profesoară și autoriă de scriere asupra dreptului konstituționale, d. G. Kosta­foru, în veisatul nostru profesor să dupe un studiă seriosă de a­filiată konvențiunii nó­­stre, presimpți ki se pot gisi ómeni kari se n’o ’nțelegi și se-i de astă-felă esplikiri greșite, prin care se dulci la peste Statulă Rominiî, și pi­i­se­se faki o konstituțiune mai limuriu­, fiku și publiki o „esplikațiune a acesteî konvențiunî“ și, putemă zice, ună kodu ală dreptului konstituționale. Noi dară, ki ageniqi ai acestui învețată profeso­ară și omă de Stată, nu putemă face mai bine do­rită a pune și luptă ochii publikului, kite­va estrase din area doku­ skriere, qe a fostă și este nea­­pirată kik­uza nostri politiki, atită în aprețuirile qe fagemu asupra lukri­­riloră politiqe din afari kită, și mai ku­semi asupra qeloră din întru. Astă­­felă daru, pentru a ne lumina atită de­spre konfliktulu ge este în Prusia în­tre guvernă și Adunare, kstă și des­pre konfliktulu ge este la noi între A­­dunare și qeî qingi miniștri ku qei 43 ai sei susțin­ori, se­dimă kuvintulă în­­vițatului profesoriă, ale birui­ a învi­­țiminte respinse de guvernă și urma­te ku credinți de noi, aă adusă și min­­țină agestă seriosă conflictă. „Adeverata inși putere legiuitó­­„r­e rezidi numai în epinesiile Adu­­­niri, pentru ci numai ele potă se „voteze legile, se le priimeșki, se le „amendeze saă se le refuze. Aceste „Aduniri sunt” adeverata represintațiune ,,a opiniunii publice, a trebuințelor­ pro­gresive ale societății Ele numai daru „trebue se ție în mână destinurile Statului, „se împiedice realisarea proiecteloru Dom­­„nescî cănd îi ar fi în contra binelui op­­o stescîi, se deșqepte arounirea komisiunii „de Fokșianî, prin desbaterea publiki „a unor„ lukmri napoiate în sekulă, „sau komplesinte pentru puterea Dom­­„neski „In lume suntă doar feluri de „lupte: lupta ideiloră și lupta materi­ „sau a sforțelor­ fizice. Ageia kare „s’abată de la gen d’întîiă, singura posi­­­bili și legitimi în societițile moderne „tragă asuprire toți respunderea per­­­„turbirilor” politice și se fală krimi­­„nali înaintea neamului și a omenirei. „Se sperimă dară ki nu se voră în­­„tîmpla nici odati asemenea urîte in­­„spirații viitorilor” noștri su­pînitori „și se voră uni amîndoi de a sansiți­­­ona legile. Ei își vor” aduce neîn­­„getată aminte ki alegerea loră nu „este debită produktulă voinței națio­­­nale, și nu voră indrisni si qiok­­„neaski mika loră individualitate de „stinka revoluțiilor”. „Obșteștile aduniri însi nu tre­bue si uite, ki la cea mai miki kil­­„kare din partea Domnului asupra drep­­­turiloră țirei și a konstituții, prezumă „asemenea și la împrejurare qe qerge­­„timă akumă, qea d’intîiă începere „de justiție sociali trebue și se faki „ku Miniștrii. Aceștia se vom­ da în­­„dați în judicata înaltei Kurți de la „Fokșeni. Miniștrii suntă responsabili „nu numai pentru kîte fage domnuli. „în contra privililoră, a Konvenții și „a Konstituții, dar și pentru kîte nu „fage din cele qe ară trebui și faki. „La întîmplare bîndă domnulă ară re­­„fuza a sa sancțiune firi a da nigi „u­ă kuvîntu, în kontra voinței amîn­­„durora Kameriloră, a Komisii și a „celui­ altă domnă, gea d’întîiă datorie ,,a Min­iștriloru este de a protesta dîn­­„duși toți demisia.“­­ „Pe de alti parte, Domnulă nu „póte pune în acuzație pe Miniștrii, „pentru ki aqeștia nu suntă ai slî qi „miniștri ai nației, de vreme ce „nu se potă susține debită prin v­o­­­ința majorității adunirii. Dalii „Domnulă ară fi putută pune în altu­­„sație pe miniștri, negreșită ki n’ară „fi esersată aqesti fakultate de kită „numai cîndă miniștrii nu s’ară fi su­­„pus orbește voințelor” lui; prin ur­­­mare, miniștrii n’aru fi mai putut „konserva nici o demnitate în „ochii nației, nici o indepen­­,,dinți individuali în raportă ,,ku Domnul”. Acestă nu póte dar „avea altă dreptă de­bită a provoca, „adilt a cere de la adunare ka și se „dea pe miniștrii în judekati; și adu­larea, ka represintanta nații, „póte si-spuse în adusație, s’aă se re­­„fuze cererea Domnului, daki „nu o va socoti întemeiat!. . .Atită mai rea pentru nație daca va „fi reprezintată de deputați slugarnici, care „se apere pe miniștrii cei trădători, și si „abuze pe miniștrii cei independinți „care au apăratu konstituția în contra „despotismului.“1 2 „Pe viitoriă dată, obsteska Adu­­„nare va vota ÎN FIE­CARE ANU „tóte ramurile veniturilor” publice; și „va mărgini pe guvernă în cheltuelile „anume prevezute de dînsa, pentru bari „miniștrii respektivi suntă datori a-și „da sema­naintea Adunirii, prekumă „și de ori­ce faptă, de ori­ce lukare „și de ori­ce nelukrare a administra­­­țiunii.“3 * „Miniștrii, kare nu suntă deputați, „nu figurezi în Adunare de kită ka „represintanți ai puterei esekutive, în „agesti kualitate, suntă datori, a susți­­­ne faptele guvernului, și a da sema „ki­re nație ka unii qe suntă respon­sabili. Dn­agi va naște totă d’auna „pentru dînșii necesitatea de a se re­­„trage din Ministeri” ori de „Iute vor­ fi desaprobați de ma­joritatea Adunării; afari numai „dalia Domnulă nu va prefera se desfa­­„ki Adunarea după prerogativa qe îl „akordi art. 17. — Kamera înși are „dreptulă a pune în alulație „pe miniștrii, și m­ă asemene votă „urmezi a se pune în lucrare prin da­­­ rea acestora în judecata Kurței înalte, „kiară daki, după esprimarea „lui, Domnulă ară des­fage Ka­­„mera. „Spre a nu se paralisa disposițiile „de mai susă, prin prelungirea peste „mesuri a înfi­ișiriii sokotelilor”, sub „protestă­rii nu suntă gata, Konven­­­ția pune îndatorire puterei esekutive, „de a înfi­ișia la Kamen vikin­a­­„rea definitivi a sokotelelor, „gelă mai tirziu în termeni de „doui ani, sokotită de la înki­­„derea fi­ birui­a esergu­tă. (Art. 24.) „Numai o­b­ș­t­e­s k­a Adunare „póte se așeze o imposițiune. „NICI O DAJDIE NU SE POTE iI­­„TORMI SAU ADUNA­FT>RT. RON­­„SIMPLIMÎNTULU El. (Art. 25). Este „învederată ki nația numai, „kare ea singuri este suvera­„ni, are dreptulă prin mandatarii sei, „se ot­raski veniturile și cheltuielele „Statului, și prin urmare împovi­irile „ce trebue se se pue asupra getite­­­niloră.“­­ „Se póte din kontra kombate veto „absolută și susține veto suspensii, sub „kuvîntulă ki, daka domnulă ar pute­a,se aibi atîta putere în bîtu prin veto „ală scă se se impotriveșt­i ku de­­„sivîrșire la punerea în lucrare a le­­­gilor”, atunci n’ar aproba firește de „irstă legile qe-î ară pligea. Atunci „kamera, kare este adevirata „reprosintație naționali, nu .,s’ar mai împiitiși de puterea legiu­­„itóre” și prin urmare art. 5 din kon­­­venție ar remînea o literi maórti și „ar trebui se se desființeze. Se póte „ínki adioga ku fórte mare cuvîntă „ki­­daka Domnulă în obstinația sa ar „pune totă d’auna vetulă seă, și l’ară „manține în contra neîncetateloră și „steruitóreloru manifestări ale nației „prin declarația deputaților­ ei, alungi „gine ar urma se ii­ judekitoră între „nație și între domnă? Cine ar mai „pute crede ki triește sub guvernulü „konstituțională ? dispotismulă Domnu­­­ lui ar fi învederată. Kntre acestea se „pute înki zige: greutatatea anulati „mai susă în contra votului suspensiv „pute a se ridika, pentru ki domnul”, „vizîndu ki kamera nu ingerezi de ai „înfițișa la aprobare o lege pe care „o crede intimizare drepturilor” sale, „atunci are puterea d’a desființa adu­larea (art. 17). Dar, relele konseku­­„ințe ale votului asolutu nu au nici „uită remediu. Prin urmare, ună ase­­­menea sistemă ară conduce nația pe „drumulu fatală ală revoluțiilor“.2 „Ori ge aktă emanată (eși tu) de „la Domnă trebue se fii contrasemnat „de kitre miniștrii kompetinți.“ „Se insem­nimu puterea cuvintelor „ori ge aktău ka si știmă ku toții ki „în viitoră ki nu trebue si dim gea mai „miki supunere iskiliture a Domnului „de nu va fi însoțiți de acea a mini­­­­ strului respektivă. Prin urmare pe­­„runica Domneski simpli nu pate să a­­„pere pe funcționarii infer­iori de răspun­derea pedepsei pentru ori ce abatere ar „comite. Astă­felă puterea Domnului s’a „mikșoratu puindu-se subu suveranita­tea NAȚIONALĂ REPREZINTATA PRIN MAJO­RITATEA CAMERILOR”, CARE SINGURĂ VA „FACE ȘI VA DESFACE PE VIITORII MINI­­­ sterurile. Pe de altă parte, de azi „înainte, ministrul” nu va mai fi unu „simplu esekatoră ală ordinilor” Dom­­­nești; și iskilitura sa nu o va pune „în josulă ofițeloru ca o formalitate „nefolositóre, ci interesul« siu propriu „temerea de respundere și de pedep­­„ai îlă voră popri de a subscrie ună „artă ilegală, arbitrariă și inconstitu­­­țională.3 „Suntă drepturi n­eurale pe care le­­­gile nu au trebuință a le consfinți, ci pe „care, daca legiuit milă le ar călca prin­­„tr'o poprire, ar conduce societatea pe ca­­­lea anarhiei și a desordinei Astă­ felță „este și dreptul„ de a se aduna mai „mulți împreuni spre a se khibzui, a „desbate și a se lumina în liniște a­­„supra chestiunilor” privitore la intere­­­sulă publikă. Agestă dreptă de a se „aduna este o urmare fireski a liber­­„tiții omului, și o condițiune neapi­­„rati pentru esersigiulu drepturilor” și „a datoriiloră velițenești. „Domnulă nu este șefulă „armiei Române. Agesta resulti ! „kurată din combinația art. 42, 43, 44. Mag. Jud. de d. K. pag. 542 543. 3 M. jud. de d. K. pag, 510-511: 3 M. jud, d. d. Kost. pag. 462-1 M. jud. 538. „Armia Moldo-Rom­im va fi pe viito­­r,r­ă una și ageia-și sub inspekția in­­„spektorilor” generali, numiți pe un­­„kare­ană kîndă de ună Domnă, kîndă „de gelu­ l-altu. „Reunirea oștiriloru (și acesta do­­­vedește și mai multă proposițiunea .,nostri) nu se póte face de kită sub „komanda a unei Iu­petenii desimnate „(numite) kîndă de Domnulă Moldovei, „kind de acela ală Valachieî.“ 2 „Osservimă și Domnulă nu porti „în Konvenție titlu de Șefă ală Statu­­­ lui, dupi humă în de obște se di a­­„gesti numire la toți Suveranii; qi îi ,,se acordi numai sarcina de a guver­­­na, nu singură, ci prin miniștrii sei; „nu este clară altă de­rită guverna­­­torială konstituționale ală principatu­­­lui seă. Viitoriele Kamere, nici kiară „Komisia Rentrali nu potă aborda Dom­­„nilor, mai multi putere de kstă li se „konfen prin Konvenție, pentru ki­ar ,,vntima paritură socială prin atingerea „Suveranității Naționale, întemeiat­ pe „viitori” în unirea politicii a ambeloră „Principate.2 Asta este ki învițatulu nostru pro­fesore de dreptă konstituționale, vor­bește ka b­an­țuri de aură? Asta este ki alegitorii din România de din­­lrege de Milkov suferi aliumă și du­rere și rușine, ki n’aă kunoscută p’a­­gestă învița­.u profesore ka se­ să tri­miți in Kamen? E! kumă ar fi sdro­­bită elă pe d. G. Kosta­foru gelu din Kamen kare, în deplina sa nesqiinți de dreptă konstituționale susținea ki guvernu să póte merge 20 de ani cu aceia­și bugetă, kiară daki Adunarea nu l’a revotată, și tote cele­lalte ase­mene argumente, prin care împingea necontenită pe guvernă pe calea des­potismului ș’a anarhiei ? Amă mai avea multe mli învi­­țiminte de b­ulesă din scrierea înviți­­toriului nostru, d. G. Kosta-Foru, însi ne oprimă pentru astă­zi agi, mteiă, ki­lulintorii tipografi ne strigi „Stop“ ală 2-le ki ne torni se in­dimă pe­ste paginile 534, 544 și 545, și......... și apoi noi nu împingemă respektulă no­stru pentru suveranitatea naționale pini la cea mai estremi demokrație la care merge onorabilele professore ; ș’ ală treilea fiindú ki kredemu ki ku qele qitate pîn’ .iți toti națiunea, și kiară gei 73 de deputați kari pîn’ agi sus­­ținun guvernul« , s’ au luminată pe deplină, au înțelesu k’ Adunarea au urmată din kuvîntă în kuvîntă bine fi­­kitóriele învițiminte ale Profesorului Kosta-Foru, ș’ astă­fetă de sigiură în ședința de mine, sau guvernulu va lisa calea anargiei și va reintra pe kalea legale, iar gei 43 se voră uni ku qei 55, și vor­ urma din kîmvintă în ku­­vîntă prescriețile dreptului konstituțio­nale, ale d. Kosta-Foru. Represintanți ai națiunii, bugetați și împlinițivi datoria. 1863. Fevrsaris 25 Kiojdenî. Domnului Rosetti. Amine­ Ve­rogu, azită pe d-v. kită și pe D. lon Briiianu și d. Panu, se primiți se­­n­i­t­rile mele pentru susținerea adre­sei kitre Tronă, și totă d’o da ti se kunasqesi ki nu an m­eska ku politika fralitoră mei într’agesia, gi ku a d­v. și ki voiu ave în viitoriu, ka și în presinte, principiele dîn trinsa ka un krezu politika alu meu, și nu voiă mai alunika pe skara de konsiderațiuni și amigiție personale. Prii­­iți, vi rogu zege galbeni pen­tru suscripțiunea deskisi în favore Martiriloru polonesî; vi stringu tima fugește. Al­dv.amikă. Gr. Margilomană. 1 M. jud. a M. jud. pag. 462, 1 Magazinsks jidekttoresky de G. Kosta- Fors nag. 526, 1 M. Jnd. de d. G. Costa-Foru. pag. 524, 525. 2 M. Jud. de d. G. C. pag. 50Í. 4 M, Jud. de d. G. C. gag. 541,

Next