Romănulŭ, aprilie 1863 (Anul 7)
1863-04-01
Luni, Marți, Miercuri și Joui ANULU VII. VOIELOE sI VEI PUTE. »I.llill POLITICE, COMERCIALE, LITERARIÜ. ? fi ia lele dible aiară fie linia și uznna di Injță Serbai » iă. Abonaia pentru Bucuresci pe anii 128 lei Abonamentele încep la 1 si 16 ale fiecarii lune. Șese line . .............................................14 — • * ■»'stresw« - ------ - Ele se iaca în districte la corespondințile ia-Trei lune...........................................32 — mulul și prin peștei’e lună................................................K - (AR rOLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VORU, ARDE.) La Paris la d. Hallegrain, me de l’ancienr Una est in pUiriü.................................24 par 4 7 comedie, 5, pe trimestru 20 franci, lascrintirile linia ele 30 litere ... 1 leu —“J—" ................ In Austria la direcțiile poștali și la agint. seriuni și reclame linia .... 3 lei rv____4. qv • 1 * rtarm ^ n j.~ . , i n 1ilelele abonare> pe trimestru iO fiorini argintu ' ? Direptoriulu giarmini: C. A. Rosetti. — iTerantu respingeform: M. Caludescu, valută austriacă. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratorialul^iarianul D. C. D. Aricescu, Pas. Romănu No. 13. 1, 2, 3, 4 APRILIU 1863. ANULU VII. STJIVOMEpATE ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte de . . . 152 lei Șase lune...............................................76 — Trei lune . . . . ......................38 — Abonamentele Încep la 1 și 16 ale fiecării line. Ele se făcu în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rae de l’ancienr comédie, 5; pe trimestru HO franci. In Austria la direcțiile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. Comunea Golesci 27 Martin 863. Domnitorii membri ai Consiliului Comunalerin Comunea Golesci. La adresa domniiloru Vastro din 27 Martie 1863 No. 85 basată pe ordinile de 1 m sub-prefecta locală No. 253, 289, 284 și 1629 suptu însemnații cu onore grăbescu a face întâmpinarea urmatorie. Considerăndă că art. 22 din Convențiune prescrie că: „Bugetulu venituriloru ș’acelu ală chieltuieleloră ,,pregătite pe fată anulă prin îngrijirea „Domnitoriuluĭ și supuse Adunării, care ,le va putea amenda, nu voră fi definitive decătă după ce se vor a fi votată de dînsa. Considerăndă că Art. 34 din aceaașî Convențiune prescrie că „Regularea definitivă a socotelelor” va trebui „a fi înfătișiată Adunării celă mai tăr”difi pănă la douî ani socotiți de la ,,închisiarea fiecărui exercină. Considerăndă că Art. 25 asemene prescrie că „nici o dare nu se va putea pune nici strânge de nu va fi „fostă încuviințată de Adunare. Considerăndă că o celă din urmă bugetă votată regulată de Adunare este acelă de la 1860, și prin urmare hfinitulă anului 1861 încetază acestă bugetă de a mai putea fi lucrătoriă conformă disposițiunilor. Art. 24 mai susă citată. Considerăndă că, Adunarea prin voturila sale din 16 Ianuarie si 12 Februarie anulă curinte a autorizatu puterea eșecutivă a împlini impositule pe două luni numai, adică pe Ianuarie și Fevruarie, ar fi nu mai multă; cu acesta împlinire să se facă în marginele bugetului veniturilor» prelucrată de comisiunea budgetariă și luată în desbatere de Adunare. Considerăndă că, Adunarea in ședința sa din 26 Fevruarie a dată ună votă de neîncredere ministeriului declarăndă că nu va vota ună bugetă pe cătă timpă nu va avea pe bancele ministeriale ună ministeriă care să se conforme principiilor constituționali, și, conformă Covențiunii, Adunarea fiindă singură în dreptă a vota percepțiunea impositelară, ori cine ar ordina percepțiunile nevotate de Adunare , și ori care va împlini aceste ordini voră fi călcători ai legii. Considerăndă că, dupe acestă votă forte constituționale, Adunarea a fostă închisă de puterea esecutivă la 2 Martie ș’astă feră s’a înlăturată ș’a re masă fără efectu, garanțiele cele mai fundamentale ale drepturilor Adunării consacrate prin prescripțiunile positive a articleioră din Convențiune mai susă citate, din care prescripțiuni decurge învederată mărginirea ce se face puterii executive d’a nu putea împlini impositele și pe ală treilea ană fără ună bugetă votată de Adunare. Subtă semnații , ca deputați cari în Adunareau sprijinită prin voturile lor, legalitatea, regimele constituționale în adevărata sa espresiune , și a luată parte la votur de neîncredere dată ministeriului, era ca cetățeni, mai presusă de orice considerațiune voră să se respecte legea , căci numai de la paza legiloru putemă ascepta consolidarea, mântuirea și fericirea țerii, suptă însemnații refusă și voră refusa d’a răspunde impositele de ori ce natură, cerute de guvernă, pănă căndă Adunarea va încuviința aceste imposite conformă dreptului ce-i recunosce Convențiunea. Bine-voițî domnisoră a ’nainta acestă respunsă la cine de dreptă. (Sub însemnai) S. Golescu. N. Golescu. REVISTA POLITICĂ BUCURE&LIgi5 Priară. Domnu Radu Ionescu direptorele diariului Independinția Romănă a bine voită a intra în Redacțiunea Romanului, d. Radu Ionescu este destul de cunoscută de publiculă romănă spre a nu mai avea trebuință d’a fi presintatu de nîmine altulă de cătă de lucrările sale. N’avemă dară de cătă a anunția acesta pentru a arăta cătă se înbunătățesce, cătă căștigă redacțiunea acestei fete, și totă d’odată respectulă ce are comitatulă asociunii diacului Romănulă pentru publică silinduse a înbunătăți din ce în ce și redapțiunea iei ș’a o face a deveni cătă mai curîndu și în tóte modurile demnă de națiunea romană. Ordinanția ministeriale pentru punerea în lucrare a bugetului refulată de Adunare, este faptulă celă mai gravă din întru, care aruncă într’o adeverată îngrijire pe toți acei cari credă că orice actă afară din legalitate nu pote aduce de cătă încurcăture și pericle. Studiile speciale ce s’au publicată, ce se publică chiară astă iji și se voră mai publica în acastă privință voră ajunge se ’ncredințele pe toți de calea retăcită și vătămătorie tuturoră intereseloră publice pe care a intrată ministeriumu actuale. Acumă in urmă, s’aă respăndită în publică dove sorie forte grave, care dacă din nefericire ar fi adeverate, ar lovi și ară compromite cu d sevîrșire creditulă și autonomia țerei. Nu scimă dacă aceste sciri suntă întemeiate, și nu credemă încă nimică, n’afirmămă nimică; dar, după cumă adisă Independința Belgică: „sco,,motele chiară false, suntă ca și fap stele, simptome ale unei situațiuni pe „care cititorii noștri au dreptulă a o „cunosc”.u Astăfelă se zice, că împrumutul» celă de șosea milione care se credea de toți terminată, și de la care se puăcea de unii că guvernulă aștepta uă mare înlesnire în lipsa de bani în care se află, nu se póte realisa. Casa în numele cărea a avea se se facă, nu voiesce a respunde nici ună bană, dacă și garanta chiară, adică venitură vămitoră nu va fi încuviințată și votată de adunare. Acestă faptă forte tristă, pentru că crisea financiară se va mări, va fi insă de se va adeveri o mare secțiune pentru ministeriă, căci înșii străinii recunoscu adunării drepturi pe care ministeriulă le nesocotesce. Dară chiară atunci se vor ă încredința óre ómenii de la putere că, pe cătă timpă avemă o convențiune și uniî guvernă representativă, nu voră putea face nimică fără încuviințarea și concursul adunării ? A doua sorie este multă mai gravă, ș’o reproducemă eră șî dupe cumă s’a respăndită, ca unu scomptă, pe care nu lă putemă întemeia pe nici una actă positivă, oficiale. Se zice că cestiunea monastirilor închinate s’ară fi otărîtu în conferințele de la Constantinopole, și negreșită în contra intereseloră țerei. De mai multă timpă guvernulă a intrată în negoțieri pentru acesta cestiune, și în deosebite rânduri Adunarea a cerută a se depune pe biuroulă seu tóte actele atingătorie de acestă însemnată cestiune. Dară guvernulă n’a dată nici uă solvnță adunării, n’a presintatu nici ună actă, și totă ce a făcută a fostă suptă a sa singură respundere, fără scirea și fără voința adunării. Pe ce cuvinte s’a întemeiată guvernulă ca se tratase acestă cestiune în străinătate? care este otărîrea luată de conferințe? Ce va face căndă acastă dărîre ar fi contrariă intereselor țerei și ar lovi dreptul ă sex de autonomie ? Fiecare din aceste întrebări conține o durere și ună periclu. Căndă era vorba de Unireamă stăruită necontenită a se face în țară și prin țară, pentru că greutatea ar fi fost mult mai mare daca străinii ar fi luată ootărîre contrariă acestei uniri. Atunci amă fi avută a ne lupta în contra unei greutăți care nu exista mai înainte, și pe cari ne amă fi creat-o noi singuri, cerăndu Unirea de la străini. Și unirea era o cestiune politică care interesa pe Statele vecine, și care putea, pănă la uma puntă, se facă pe unii a crede că străinii nu ar fi remas indiferenți înaintea unui asemene actă politică. Dară cestiunea monastirilor este o cestiune cu totul de administrațiune interidică, și nici odată n’ar fi trebuită a fi supusă străiniloră spre a se destega de dînșie. IP ară fi trebuit a le recunosce pe tăcute dreptulă d’a se mesteca în afacerile nóstre din întru i n’ară fi trebuită a ne pune în posițiune de a ne lupta în contra unei soluțiuni, unei otărîri care nu exista, mai înainte, ș’a ne crea greutăți ca s’avemă se le desființămă și p’acelea spre a ajunge a deslega acastă cestiune conformă dreptului și voturilor patriotistice ale Adunării. Imănu, acesta nu póte fi; acesta scrie este ună neadeveră, stăruimă a o flice, a o crede, căci ar fi și dureros» și periclosu a crede într’altă feră. Termenulă arendării posteloră s’a sfârșită, și guvernul n’a publicată nici licitațiuni pentru o noue arenduire nici mesurele ce a luată pentru sploatarea loră. Tăcere în acésta ca și ’n cestiui nea mineloru de sare, misteriă, încurcătură, șoveire, ș’abatere din lege. Din afară n’avemu asta di nici o altă scrie mai însemnată, afară din depeșia telegrafică ce o publicarămu în suplimentă și pe care o reproducemă mai la vale pentru cititorii noștri din judecie. Se mai facemă aci cunoscută o scrie însemnată ce o cilimă în diabulă La France. „După o depește din St. Petresburg, d. Karff, consiliartă intimă ar fi fostă însărcinată a elabora ună proiectă de constituțiune , după care Russia va avea și dănsa Parlamentulăscă. Nimică n’ară servi mai bine interesele Rusiei de cătă punerea in lucrare a acestei soire, cabinetul de la St. Petresburg póte vede, prin exemplulă Austriei, ce putere găsesce ună guvernă în susținerea opiniunii publice atunci căndă scie s’o mulțumiască și se s’o atragă printr’o generósa și liberale inițiativă.u Recomandămă aceste linie guvernului și..............nu chemă amiciloră, căci dupe noi s’a dovediră că n’are amici, ci partizaniloră sei, și-î rugămă se nu ne facă se pismuimă chiară inteligința guvernului rusescă. Dară diremfi și repetimi că n’are amici, căci amicii i-ar fi dată sfaturi care se să fie în lege 0ră nu se să facă a trece peste dănsa, cumă a făcută prin publicarea unui bugetă prin ordinanțiă și prin împlinirea împositeloru nevotate, ceaa ce este dupe noi, și dupe toți legiuitorii și ómenii de Stată Constituționale, cea mai mare violare a constituțiunii ș’a drepturilor celor mai sacre ale Adunării ș’ale narațiunii. Dacă avea amici, ei l’ar fi oprită d’a procede astăfelă și de nuîi-ar fi ascultată ei i-ar fi adusă aminte între altele și pnimitoriele cuvinte dise în cameră de renumitul lord Chatham. „Constituțiunea este violată în acestă momentă. De se va îndrepta spărtura poporală va reintra de sine-șî în ordine.De nu, se ne resemnămă, și domnescu pentru totodeuna discordia. Cunoscu valorea cuvintelor mele, dară amă principii unui englese și le proclamă. In locă d’a vedea constituțiunea părăsită de către ună ministru culposă, asta bătrîna și slabă precumă suntă, voiă susține și speră că voră vedea împăciuită cu bine, astă mare cestiune între poporă și cor0nă.u Karit si Mgdulii anului 1803. iu. (A vede No. de la 31 Martiu.) N’am putută termina in doue article critica mea asupra referatului d-lui ministru de finance ad-interim ș’a trebuită s’ajungă la triada. Cititorii, cari au avută răbdarea a citi pe cei preceding, imi voră acorda încă pucină timpă atențiunea loră și voră urma cu indulgință acestă ală treilea și dupe urmă articlu. Domnu ministru ad-interim trece acumă la bugetul speciale ală cheltuieliloră ministeriului de finance și ne arată că ’lă a redusă cu lei 3,005,360 parale 29 în comparațiune cu creditele lucrătorie ale anului 1862! Ne spune că lă a încurăiată cu cifra de lei 32,954,210 parale 15, dini care însă numai lei 12,326,410 par. 15 suntă pentru serviciul proprie ală ministeriului sef,eră restulă pentru îndeplinirea altor trebuințe și anume Lei 11,212,249 par. 33 pentru datoria publică, „ 3,123,540 dotațiile și cheltuielile puteri legislative, „ 6,292,010 par. 5 pentru datorii (póte dobînzi?) și amortismente. Se deschidemă acumă și tabloulă generală ală cheltuielilor, și se comparămă aceste cifre cu cele trecute acolo fată de acelă ministeriă ală financeloră. Acestă tabloă arată datoria publică în sumă de 12,358,370 lei 23 parale, adică cu 1,146,120 lei 30 parale mai multă de cătă actualele ministru ad-interim, care negreșitu s’aă plătită de la 1 Ianuarie pînă la 26 Martie. Așa dată tesaurulă publică a plătită în cursă de nici 3 luni deplină o sumă de 1,146,120 lei 30 parale și vorbele că s’a împrumutată de la domnii Halfon și fii cu zălogirea veniturilor vamale au fostă numai vorbe, căci adevărulă este că nu numai n’a avută trebuință a se împrumuta, ci ’i-a prisosită peste ună milionă ce l’a putută întrebuința în plată de datorii; dară atunci pentru ce domnu ministru de finance nu plătesce lefile funcționarilor ? pentru ce lasă atăta lume se stinge dupe bani? i~— Neaparată una din acele cifre este greșită. Dară căndă se vorbesce de cifre și de cifre iiisate pînă la uă para, publiculă este in dreptă a se crede esacte, ș’a cere uă esplicațiune. Cumă s’a împucinată datoria publică in timpă de nici 3 luni deplină cu 1,146,120 lei 30 parale? Ne tememă forte multă că cifra ce ne arată domnulă minitru ad-interimă, nu este exacă; și dacă să amă găsită uă dată cu ocaua mică, apoi se ne erte de nu lă mai putem crede fără dovedi pipăite. Dotațiuniile puterilor legiuitorie ni le arată domnulă ministru ad interim cu 3,123,540 lei din preună cu cheltuielile, eră, predecesorele seă in tabloulă generală, cu 3,667,164 lei,oră și uă diferință de 543,624 lei. De unde provine acea reducere ? — Domnulă ministru ad-interim ne spune că a închiriată budgetulă cheltuieliloră ministeriului de finance cu cifra de 32,954,210 lei 13 parale și că a făcută uă economie în comparațiuni cu creditele lucrătorie în anulă 1862 l 3,005,360 lei 29 parale; vase zid . că acele credite lucrătore (frumosă lucrare!) in anulă 1862 au fostă de 35,959,571 lei și 2 parale; dară ce ne spune tabloul ă generale, emanată