Romănulŭ, mai 1863 (Anul 7)

1863-05-05

598 ROMANULU17 MAHI, crdere și la fidelitatea cordiale cu care țara a încongiuratu și a operată totă d’auna pemperatura. Elă cere ca noua Legislativă, ală carii madatu se va termina în ajunulu vîrstnicie! Principelui imperiale se-i dă totü atătu de devotată ca cele precedinte. D. Persigny invită pe prefecți a lăsa alegeriloru deplină libertate, însă suptu pasa legiloru și cu priveghiărea msănținerii loru. — Torino, 8 Maiü. Noptea. In camera deputaților si ministrulu de externe a declarată că notele și documentele atingătorie de cestiunea polonă se voru comunica camerei in sesiunea cea nouă, care este aprope, și se voru publica, dinpreună cu alte documente relative la diferite cestiuni străine. — New York, 29 Aprile. Spedițiunea generalului Banks a bătută și a risipită pe confederați în trei bătălie pe rîulu Teche și a făcută 1500 de prisonieri. Alte 12 corabie de transportă au trecută dincolo de bateriile confederațiiloră lingă Jointgrant mai josă de Vicksburg. Stă parte a armiei Potomacului a trecută rîul Rapphannok. Se presupune că generaliulă .Hooker ar ave intențiane a merge la Freriksburg. Confederații au intrat în Virginia ocidentale și ’n Maryland și au ocupată Wargantown. Vaporea „Anglo-Saxon“ a făcută naufrăngere și 237 de indivizi au perită. — Constantinopole, 2 MaiȘ. 1>iarulă francese de la Constantinpole publică tratatul de comerciă între Turcia și orașiele auseatice. Este vorba d’uă revizuirea tratateloru de comerciti și d’uă înălțare a facsei de importațiune asupra mai multoru article, anume asupra vinului, isramului „Levart Horod“ asigură că d. Bulwer a făcută obicțiune in contra călătoriei Sultanului numai in privința cheltuieleloră, dară că a priimită deslușiri satisfăcătorie. Ambasatorii puteriloru străine au priimitü propunerea baronului Prokesch atingătomă de întocmirea unui înspectoratu internaționale pe Pupăzea de roșii. — Athena, 2 Maiü. In adunarea naționale p’a discutată dră șî cestiunea publicării corespondenții regelui Othon, dară după ce s’a declarată acea coresppndință de proprietate a Statului, s’a amânată din nou. Servițiulu gardiei naționale în capitale s’a declarată obligatoriu. S’a produsă reducțiunea impositului fondiariă, adăogirea și intinderea impositului imobilifară (caselor)i, suirea prețului sării si a tacsei de importățiune a diferiteloruartice de sonsă mațiune. Președintele miniștriloru și ministrulu de interne și-au dată eri demisiunile loră. Adunerea naționale i-a rugată a remăne în funcțiune pănă ’a septemăna viitorii. Se crede că d. Christides va fi președinte de miniștri; el a fostă admisă ori în cameră ca represintantele Crecilor de la Cairo. Necontenită se publică placate în contra nou alesului rege.— Regele Othon cere 6 milione drachme despăgubire pentru proprietatea seu particulară. CUMU STAMA ȘI UNDE MERGEMU? UI (Ve<jî No. de la 28 Aplile.) Comerciantele, faeîndu catagrafia sa , examină diferitele partite ale negoțiului seu, asemenea vomă procede și noi, vomă așterne activulă și pasivulă diferitelor partite și apoi adunăndă sumele, vomă ajunge prin bilanțță la resultatul finale. Diferitele partite de cari avemii a ne ocupa în inventariulu nostru sunt: financiele , o . , it .ii.t4 Í. . (i b " « * itâl.-i -V." 1 i/i .. .•) t0 c, administrațiunea internă , justiția, puterea armata, agricultura, industria și comercială, religiunea și instrucțiunea, publică, politica esternâ. Resultatulu acestora diferite partite, care corespundu cu ministeriell1, nóstre, ne va areta ca una bilanțță generale starea nostră sociale. Se’ncepemu data cu financiele țerei, fiinducă de la dînsele atîrnă tóte celelalte , fiindăcă, după starea în care le vomă găsi, putemul judeca și de starea tutorii celoralalte ramuri. Vomu fi imparțiali, vomă judeca lucrurile fără prevenire și nu ne vomă sfii d’a espune lucrurile astă-felă precumă le vedemă, d’a arăta, dupe convincțiunea nóstrá, adeverulă, tată adeverulă și nimică decătă adeverulă. S’a <^isu în Cameră de către miniștri și de către represintanții națiunii că țera este în falimentă, în bancărută, a venită apoi ună altă ministru de finance și a declarată înaintea represintanților a națiunii, în audiența publică, că financele țerei s’află în cea mai mare desordine, într’uă desordine despărțată. Cuvinte forte grave, căci daca desordinea în finance nu este încă bancăruta, este celă puțină uă stare care conduce de sicură și d’a dreptur ă la ruină, la bancărută. Și totă acelă ministru a presintată Camerei ună budgetă care, în locă d’a remedia reală recunoscută de dînsulă, îlă mai agravă, care nu numai nu restabilesce ordinea, dară tinde a face desordinea permaninte, care trece în activă venituri imaginarie, după aprețuiri arbitrarie și îmbrăndă budgetur veniturilor, prin împrumuturi ce vor ipsce a face suplă titlu de producte straordinarie, immulțesce în proporțiune cheltuielele, fără a înțelege că un asemene operațiune continupănduse in timpă de cățiva ani, trebue neaperată se aducă țera la peiie , într’ună abisă din care nu póte fi nici ,uâ astă scăpare decătă printr’uă bancărută de Stată. Dacă amă adopta cuvintele . 11 . gise în camera de chiar a ministrulu financeloră, n’ară mai agé nirpiey a tfice, amă pute nchiăia acestă partită, constatăndă pasivală. Dară nu este astă felă: România nu este în stare de bancărută, și nici financele țerei nu luptă într’uă desordine de spjiriatu; desordinea însă esiste și este intr’adeveră mare și despărțată, dară nu în financele țerei, ci în comptalyjitatea, în administrarea financeloră. Tóte datoriele publice ale Romăniei nu covîrșescă a patra parte a veniturilor sale anuali ; intrita Europa nu este nici ună Stată care se nu aibă în comparațiune datorie multă mai mari și încă fără a avea aceleași resorgiuți. D’ună șiră de ani, mai cu semă în anii după urmă , s’aă comisă cele mai mari greșeli în ajțpinistrațiunea financelară, dară chiară acele greșeli, care se potă repara, suntă uă dovadă despre resorgințile nesecabili ale țerei. Nu trebue fară se ne mirămn daca , astăzi, în urma relei administrări de mai mulți ani, ne aflămă în mi<i öloculă unei crise financiare, ci trebue se recunoscemă că uă rea administrațiune d’atiția ani n’a fostă în stare a ne ruina, a produce uă bancărută de Stată, resultată ce de sicură ar fi produsă în orice altă țară uă asemene administrare in timpă d’ună ană. Ecilibrul budgetului se póte restabili prin îmmulțirea venituriloră și prin împucinarea cheltuielelor, dară și una și alta are limitele sale,. Veniturile, în cea mai mare parte provină din contribuțiunile directe și indirecte, cari s'afla iînte ele intr'uă necontenită acțiune reciprocă, adică de vomă îmulți prea multă impositele direpte,va scădea în proporțiune productivitatea impositelor indirepte, și viceversa, îmulțirea contribuțiunilor indirepte impucineija neapărată productură celoră direpte. Dacă contribuibilele va fi impusă peste mesurâ, numerală contribuitoriloră va scăde după ună timpă forte scurtă. Dacă materia imposibile este impusă pre multă, consumațiunea va scăde la ună minimum. Pe d’altă parte cătă vară fi impositele mai moderate, mai ușiare, cu atătă va creșce prosperitatea țerei și prin urmare numerală contribuitoriloră. Uă draptă repartițiune a impositeloră, proporționată după posițiunea și starea sociale produce Statului ună venită mai mare decătă împoverarea peste măsură a«»positeloră, care sărăcindă poporațiunea, mic și orâtfă neaperată puterea contribuitorii. Singurulă mițjlocă d’a îmulți venitulă contribuțiuniloră este d’a face se prospere agricultura, industria și comercială, d’a înavuți poporațiunea. La noi, din nenorocire, repartițiunea impositeloră nu este nici dreptă nici proporționată; afară d’acesta mai esiste ună altă reă, care mic și ofe^ă venitulă contribuțiuniloră, fără nici ună avantagiă pentru contribuibile; acestă reă este modulă percepțiunii. Suntă imposite, ale căroră țsheltuele ,de percepțiune asordă mai totă venitulă. Ore nu este uă perdere învederată pentru stată, pentru țară, a jimpovera pe locuitori d’ună imposită, oare nu produce nimică statului, fiirdă că totă producială se cheltuiesce in plată de apuntamente la perceptori? "Nu putemă intra aici în amenunte, dară, uă reformă în această privință va produce insultatele cele mai bune, va îmmulți veniturile statului și va despovera pe contribuibilî ce s’află pré multă impuși, pe căndă ,alții contribuescu în proporțiune pré puțină. Vomă pune Artă exemplu: Ună proprietariă a cumperată uă casă cu preță de 10ü00 galbeni, dară neavîndu de cătă 2000 galbeni s’a împrumutată cu 4000 de galbeni, ipotecănd și casa sa, cu dobînda de 10 la >0; elue închiriată casa cu 360 galbeni. Se admite că că nu plătesc o contribuțiune fameinică de cătă 40 de galbeni dinpreună cu decimele adiționali; va sedică că-Î remăne din proprietatea sa ună venită de 320 galbeni, care se va reduce la 300 galbeni, dacă va fi avută fantasica d’a asigura casa în contra penelului de incendiu, și de vomă admite încă numai oă sumă de 10 galbeni pe ană pentru reparațiunile necesarie, venit plă seă anuale va fi de 290 galbeni. Pe d’altă parte va avea plăti în dobîndă pe fiecare an, căte 400 galbeni, de unde resultă că pentru plăcerea d’a fi proprietarii de casă, perde pe totă anulă dobinda din capitalele seă de 2000 galbeni, adică 200 și mai plătesce tip galbeni diferența între venitulă și cheltuiela sa pentru acea casă, adică proprietatea lui îi produce pe totă anulă uă pagubă de 310 galbeni, pe căndă împrumutători ulă, care n’are nici uă cheltuiala, nici ună risică, câștigă din capitalele seă 400 galbeni și nu plătesce statului nici ună bană. Ună altă exemplu pentru contribuțiunea personale: Ultă muncitoriă, tăiătoriă de lemne, c’un familiă numerósă, care abia póte câștiga prin munca lui pâinea din tóte filele pentru sine, socia și copii lui, are a plăti dimpreună cu tacla pentru poduri și șiosele și decimele de cutiă aprópe 58 de lei pe ană, și ună ministru, ună președinte saă ună altă funcționariă cu apantamente de la 2000 pînâ la 5000 de lei pe lună nu plătesce uă contribuțiune mai mare decătă tăiătoriulă de lemne, care abia póte căstiga câte 100 lei pe lună. Este acesta uă reparațiune dreptă, ecitabile și proporțională ? Încă ună exemplu de contribuțiune indirectă: Tacla vamale pentru importățiune este fipsatâ la 5 °/Q ad-valorem, se ie de normă prețulă cumperării, adică factura, ce este datoria comerciantele importător să se producă. Modulă acestă pote înfățișra mai multă înlesnire de cătă oricare altulă pentru percepțiune, dară este forte nedreptă, inegale, neproporționată și vițiosă: nimică nu este mai variabile decătă prețul ălnei mărfi, care nu represintă mai nici uă dată adeverata iei valore; tóte articlele de „lueșă, de modă suntă supuse unei mari reducțiuni de preță, adesea după trecerea de 6 sau 3 lune nu mai valoreză de câtă jumetate din prețul cumperării; se póte fórte bine, și se ’ntîmplă de multe ori, ca ună comerciante, care n’a putută desface totă marfa cătă a importantă în scurtă timpă, se fie silită a vindece ia remasă in magasină p’ună preță mai mică de cătă tacia vamale cea plătită pentru dînsa. Ună comerciante c’ună capitale mai mare și cu relațiuni mai întinse aduce marfă d’a dreptură de la fabricmte și o plătesce cu bani gata, prețulă cumpărării pentru dînsulă este cu 10 și 15 ° C mai scăzută de cătă pentr’ună altă comerciante, care aduce acea marfă din a doua mănă și pe credită, și unulă și altulă=plătescă tacsa importului după factura respectivă, adică pentru aceași marfă d’aceaașî calitate, celă d’ăntîiă, care va realisa ună beneficiă mai mare de 10 sau 15 °/^ are a plăti și că tacsă vam»le mai mică de câtă celii d’ală douile, care neapărată va realisa ună beneficiă mai mică. Ciudată logică că <celă ce câștigă mai multă se plătescă mai puțină și celă, ce câșigâ mai puțină se platescá mai multă. Asemeni exemple de nedreptă și neproporționată repartițiune a lippositelor, amă putea cita încă uă mulțime, dară ne vomă mărgini numai a adaoga căteva cuvinte pentru ună altă imposită indirectă, pentru tacsele de procese. Este scrttă că din facsele plătite la intentare de procese aprope 5 părți din 4 se înapoiază reclamanților, fiindăcă ceru închiderea dosa reforă înainte d’a fi intrată judecătoria în examinarea procesului respectivă; dacă citațiunile s’aă făcută și s’aă trămisă póte de 3, de 4 saă de 5 ori, fiindăcă procenulă s’a amănată d’atătea ori, pate că acele citațiuni atribuită se se trămită la 5, 6 sau mai mulți împricinați, din carii unii póte locuiescă la districte și alții póte suntă supuși străini, ceea ce causază uă corespondință îndelungată; totă acea lucrare s’a făcută și reclamantele, învoindu-se cu adversarii săi, se facsa înapoi și judecătoria a ostenită pe funcționarii cancelăriei sale, fără nici ună profită; dacă n’ară fi acele înco •perări ale cancelariei pentru procese ce se întenta și nu se judecă. Tribunalele ar pute reduce numerată scriitorilor pe jumătate. Este dreptă, este logică ca ună omă care prin intentare de procesă a constrînsă ?pe debitoriu să scă la plată, se nu plătască nici uă tacsă pentru atăta lucrare, fiindăcă judecătoria n’a pronunciată să sentință? N’ar fi mai ezitabile ca îndată ce s’arată citațiunile, se nu mai potă pretinde înapoiarea tacsei, sar celă puțină se nu i se mai înapoieze de cătă jumătatea tacsei? Prin acesta mesură s’ară îmulți venitulă ce provine din acele tacse și s’ară ușiura tribunalele d’uă lucrare de cancelariă deșartă. Se renimă acumă la chetuiele. Suuntă doue feluri de cheltuiele: producătorie și neproducatorie. Cheltuiele producatorie sunt adesea cari prin natura loră producă în viitoriă, dacă nu iu presinte, ună venită, cari mărescă prosperitatea țerei și prin urmare puterea contribuitoriă. Tóte cheltuielele ce face statură pentru înaintarea agriculturei, industriei și comerciului, pentru inbunetățirea instrucțiunii publice, suntă de acea natură. Spre exemplu, construcțiunea unei dinie ferate este uă cheltuielă producătoriă, fiindăcă tóte locurile pe 'firide 'trece, tóte moșiele ce s’află în apropiarea iei, dobîndescă oă valore mai mare, fiindă • • J că prin înlesnirea transportului multe producte ce astăzi n’aă nici uă valore relativă forte mică, dobîndescă prin strămutarea lor la locurile unde lipsescă uă valore mai mare,proprietarială, care astăzi cultivă a zecea parte a pămîntului seă, va cultiva a patra, a treia parte sau „jumătate, va îndoui saă intrei venitulă seă și moșia care plătesce astăzi statului uă contribuțiune fondiară de 50 galbeni pe ană, va plăti atunci 60 sau TOC galb; în aceaașî proporțiune va cresce și imposibilă personale, înălținduse neapărată și numerasă locuitorilor”. Astă fetă este cu tote cheltuielele producatorie, cari nu numai nu retemă finanțele țetei, ci din contra ‘le facă a prospera. A fâce datorie petttru ase meni cheltuiele este ună avantată, este ună bine. Ună speculante, care^e împrumută pentr’uă intreprindere, care-i va produce ună beneficiă îndouită sau întreită de dobinda ce plătesce, face oă speculațiune fórte bună, fórte avantagiosă; statură care se împrumută pentru asemeni cheltuiele, nu numai nu se rumutfă, ci din contra se înavuțesce, mărindă prosperitatea publică, măresce și veniturile sale. Dar a contracta împrumuturi numai pentru a acoperi ună deficită, este curată ruina financelară, căci uă asemene datoriă măresce cheltuielile și nu produce nici ună venită. Ună stată, care contracted datorie pentru ecilibrarea budgetului, adică pentru acoperirea deficitului, semănă cu ună particulariă ale cărui cheltuiele intrecă veniturile sale, care se împrumută pentru trebuințele sale;datoria cresce din ană în ană și finalele este că creditorii seiflă espropried, cu acea deosebire, că statulă, neputîndă fi espropriată, este nevoită a face bancărută. Ajungemă la concusiunea partitei financiare; constatămă mă pasi yă