Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)

1863-10-01

I Marți și M(.ruin. ANTTLTJ vii. VOI &SG3±: S! VEI EIJTI-1 Va cși in Inne dilele a la ii de Luni» ți a domnii după Serbaloria. Abonarea pentru Bucuresci pe anii ... 128 Ici $eso .................................................. 64 — Trei lune. ................................................... 32 — Pe lună.......................................................... B — Unii exemplariü.......................................... 24par j ființările linia de 30 litere................. 1 loücțiuni și reclame linia................... 3 lei piAKlli POLITICII, COMERCIALE, LITERARUL (ARTICLELE TRIMISE ȘI rE’.I’tJBI.IOATE SE VOEO ARDE). Direptoriulu ciaciului .* C. A. Rosetti. — Grerante respun4etoriu : AnghelO IONESCU. Pentru abonare și reclamări se voru adresa la Administratoriulu 4iariului .* G. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. 1. 2 OCTOMBRE 1803. AXULU VII. LUNI LXBZATE STREI ET. Abonarea pentru districts pe anü.........1521 lei Șase lune........... ........................................ 76 — Trei lune.....................................................*. 38 — La Paris la D. Hallegrain, rue de i’anoienne comédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. -------- - ---------------Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele se facă în districte la corespondinții jianului și prin poște. OSOIU Violare de legi, spoliare a proprietății mare compromitere a cestiunii averterii Statului, scandalii, și prin urmare scăderea Statului Romanii. Aceste sunt faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăogîndă că cine dăuă o moșiă a Statului pote da totulu. REVISTA POLITICA BUCURESCI, y23 Brumărelu unul« dintre corespondinții noștril din Iași ne scrie că se vorbescă rele multe despre arendarea moșieloră institutelor de bine-faceri. Eacă între altele cene dice: „Moșia Ghermănescu din districted Fălciifi, care a fostă arendată cu „căte 11.000 galbeni pe anii, urmăndă „a se rearenda pe complută domnel „Filareta s’aă adjudicate numai cu șase „mii galbeni. Astflfelu âcă tesaurului „publicu păgubașiă căte cinci mii galbeni, pe anii, cea-a ce facă , pentru „patru ani, galbeni doue tjieci mii, căci „d. Filaretli ne avin di garanția dată „decătă numai pe unu cășiiă, sau celu „mulții pe doue (cu tóte că unii spunu „că n’n datu nici uă garanțiă) este’n „vederatu că deficitulu va cădea a supra tesaurului publică, și căștigulu „întră in punga companiei despre care „v’amă fosta vorbită în altă epistolă.“ Ce jice d. aiinistru aici Culteloru în acésta privință? Asceptămu se ne spuiă că nu este adeverată c’acea moșia a fostă pîn’acumă arendată cu 11,000 și astădi cu 6,000 galbeni. Asceptămu încă se spuiă oficiale că are de la domna Filaretă uă garanțiă temeinică și d’ajunsă pentru a acoperi marele deficită de 20.000. Vomă fi fericiți și noi și contribuitorii de dovada ce se va da în publică că corespondintele nostru a fostăreă informată. Spre a nu remănea mihnită și d. ministru din întru se-i facemă_ cunoscută ce ni se scrie din Iași și despre partea ce să privesce pe domnia sea, fără însă ca noi se luămă parte pentru nici una din aceste doue pro k. punem Hindu că nu cunoscemci dacă s’au luată tóte mesurele ca orașiulă se nu remără neîndestulatu. „Municipalii noștri vedindă că di„lele le sunt enumerate, căci la 1 Novembre urmeza a se face noule alegeri, „aă socotită a nu lăsa ne producătoră „acestă intervală, așta s’aă grăbită a „închiăin contractă pentru monopolisarea ,,pănii. Comunea oflăndă de acesta a „pregătită uă suplică cerăndă a ause ,,monopolisa acestă articiu de ăntîia necesitate; dară Hindu că municipalitatea s’a fostă grăbită de a trămise „contractele la Bucuresci, pentru a„probare, apoi comunea să trămisu, și „ea suplica despre care v’amă vorbită „ș’acumă și o parte și alta acăptă ca ,,se vâdă în cotro se va pleca cumpăna ministeriale, cătră monopolü, care „póte se împle pungile cuiva sau către libera vîndare a pănii, care póte „se facă pe comune a ave pane bună „și eftină. — Noi recomandămă cui se „cuvine, a ceti cu atențiune cea ce „s’aă scrisă și s’aă făcută acumă nu „de multă în Paris pentru îndestularea „lui cu păne bună și eftină.“ S’acumă se trecemă la ministerial de Financie, spre a dovedi ș’acolo respectulă nostru pentru lucrură publică, ș’adeverata amiciâ ce avemă pentru cei cari dă în mănă administrarea țerei. Suntă căte-va luni de căndă ascultămă cele ce se dică despre cele ce se petrecă ln acelă ministeriă, și de căndă vedemă înșine uă mică parte din ele; și din ce in ce d. ministru devine uă enigmă pentru noi. Gumă, dumnelui, care este de 20 de ani în ministeriulă linancielară, nu scie încă nici ce scă și copii de zece ani? Acastă sclință este cea urmatoria. Casa comerciale cea mai solidă, și casa Statului celui mai mare, in jiua căndă cade mulă din zidurile sale de temeliă de sicură se surpă tólacă pentru casa comerciale ca și pentru casa Statului, acelă zidă de temeliă este, imediata onore a iscaliturei sale. Deci casa Sfatului nostru face onore iscăliturei sale? Lumea zice că nu. Lumea dice că chiară pentru a se plăti ună mandată de 3, 4 mii de lei, nenorocitul« creditorii trebue se trăpede sile vitrege și adesea se nu dobindescă nimicii și se fiă silită se răscumpteze, unde va pute și cu 20 și 30 la sută perdere. Lumea spune că nu se plătescă lefurile funcționarilor și pensiunile foștilor funcționări; că ’n tóte bilele în tesauurală publică suntă căte 40,50 de nenorociți creditori ai Statului, carieră, strigă, plăng, și lumea susține că acesta estă ună scandală de marte pentru Stată. Lumea dice că scandalulă a mersă pîn’a se vede afișiată cu litere mari la ușia casieriei Statului română urmatoria sentință de marte: „ASTRȚL NU SE PLATESCE.“ Lumea zice că doicele copiiloră orfanină venită însele la ministeriul Financieloră, au amenințații că vor depune copii găsiți în ministeriul financielor, nă strigată, nă plânsă și că scandalulă a fostă astufelă în cată a devenită ună refrenă în gurele tuturoră următoarele cuvinte: „Ghiaru copii cei din asm „Starea nostră o deplângă.“ Ne amă făcută datoria a deniniiția miniștriiară tote căte se dică. Ne amă făcută datoria a le areta că aă bugete decretate și ecilibrate, că aă, se lingă veniturile ordinarie, și una credită pentru împrumuturi, prin cari se potă intimpina uă neintrare de bani, pentru ca se nu fia în periclu se tracă uă singura di în care tesaurulu Statului se nu pót a face onóre îndatoririloră sale; că ad încă veniturile averiloră monasciresci, cari s’aă încă suitu, fără bugete de venituri și cheltueli; c’acumă au și vinit aici din averile avem scalarie 1 ® f ale Statului, din păduri, și că, cu tote aceste mari sorginți lumea susține că este desordine, mai multă ăncă, suspendere de plata, și că ea este atătă de mare in cală lucrură a mersă pină la scandalu și țipă chiară copii din fastă.“ 1 Pentru ce d. ministru nu publică căteva rânduri prin Monitoriă prin cari se deghiare că tóte aceste suntă neadeveruri, că casa Statului plătesce la timpă tote lefurile și tute pensiunile și că tote mandatele suntă plătite la timpă și cu înlesnire ?Se fiă óre fuindă că desprețuiesce cele co dică in tóte casele, în tóte plățele? Dară atunci desprețuiesce opiniunea publică, și în aceste casă s’audă doi miniștrii ce jice jianului care regresintă mai bine opiniunile Imperatului Napoleone, diariulă d-lui Senatore, La Gueronnière, fiatulă la France de la 7 Oct. „Este în societățile moderne un „suveranitate ce ne domnesce pe „toți, scriitori, oratori, miniștrii, imperată, este opiniunea publică. Dacă „opiniunea publică n’a triumfată ăncă „in Rusia, dacă dispotismulu rusă este „ăncă în piciore, elă nu mai are te„meliă, și de sicură se va spulbera „chiară în triumful” seü.“ Prin urmare, se spună d. Ministru alu Fmnancelor, colegiloru sei că chiară dacă voră triumfa prin forță, pe cară opiniunea publică va fi contra loră, chiară în triumfă, dice la France se voră spulbera. Dacă are Miniștrii căci recunoscu că tote acestea sunt adeverate? Dar atunci recunoscă inșii c’aă adusă tesaurulă Statului în scăderea d’a nu face onore datorielor sale, și c’acesta au ajuns pănă la scandalu; deci, cumă credă c’uă asemene cădere nu va ucide, nu ună ministeriă dară națiunea intrega? Și ființă că vorbimu de scandalu se mai denunțță mă uulă de un Ministru de Financiă. Eri era vre 30, 40 de creditori la ministeriă și reclamaă banii soră. D’uă dată vine ună inspector de financiă francese, și striga creditoriloră cu tonulă cehi vechiă, fórte vechiă, fórte spămentătoriă: AFARA. Se mai adaoge că nu se mulțămi cu arătă ci puse și măna și îmbrânci pe unii din creditorii Statului, cari luară astfelă in loca de bani, uă insultă și mă brânci. Intrebămă dară cumă se chiama faptulă ca in locă de bani creditorii Statului se fiă insultați și îmbrânciți ? Cumă se chiamă faptul ca acestă onorabile francese, ce n’are aciastă misiune de cată a respunde la cea a ce va fi intra bată de Ministru, se s’amestice în lucrările nóstre și se mergu pîn’a da afară pe creditori, s’a-i da si cu schiretură si cu mana? Și mai întrebămu ce scandalu s’ar fi făcută dacă se gusta intre acei creditori ună omă care se aibă mai delicată simțîmîntulă demnității sale și se fi încățărată pe d. Francesc ca se-i de uă lecțiune despre respectulă ce datoresce si ómenilora si locului in * * i , care se află ? Ne facemii datoria, de amici adeverați in ministriioră a le atrage atențiunea asupra acestora grave împregiurărî și a le aduce aminte ca disprețiulu opiniunnii publice, ne respectulă îndatoririlor și tesaurului publică și scandaluri Ie sumtă cea mai sigură perre, nu numai pentru ună ministeriă clară pentru uă națiune întrâgă, fiă chiară cea mai puterică din lume. Se spune multe despre concesiunea ce s’arată, sau este a se da de Municipalitate, pentru luminarea orașiului cu gaz. Nu zicemu, nimicii ăncă, dară rugămă pe cei cari aă concurată a veni se ne de notiție. Ne vomă servi cu dînsele și nu vomă spune numele celoră cari ni le vom da, de cătă numai ’naintea judecății, de va urma procesă din relatarea ce a mă face. C. A. R. PREVESTIRE MINISTRILORU. Omagine JUSTIȚIEI. Traiesca ROMÂNIA! Traiesca POLONIA! Gitima în jiarulă des Debats, 7 Octobre, în Revista politică. „In numerulü nostru de la 29 Sept. amu anunțiază procesulu intentatü jiariule din oposițiune, Romănuță, de noulu ministru al justiției din Principate, d. Viorianu. Impregiurările singularie în cariera intentată a cestă procesă mărină importanția afacerii. Iliariulă Românuță a fostă acitată. Astă acitarea produsă, arătă la Iași, cătă și la Bucuresci, uă mare simpticiune. Citimă în Le Constitutionnel, 4 Octobre, în Revista politică: „țiariele din Bucuresci ne aducă ună faptă care a produsă in Principatele moldo-romăne uă seriosă simpticiune, astă faptă este acitarea jianului poporarnă Romănuță, acumă în urmă dată în judecată pentru crime de agitare la ură contra guvernului. „Cititorii jiariului Constitutionael au aflată, primă corespondință publicată la 22 Septembre, care fusese originea procesului intentată Românului. Astă față era culpabile, în ochii administrațiunii romane, c’a espresă pre cu căldură simpatie pentru causa polonese. (gestiunea fiindu pusă in acești termeni, nu se pote nega că acitarea Românului are uă semnificare demnă d’a fi însemnată. Este cu neputință d’a nu vede întrînsată manifestare elocinte a simptimenteloră, ce animă lunea națiunea română în favorea Poloniei “ Berlin, 7 Octobre. De la otaunele Poloniei se anunță: in ospelulă Europa în Warszawa, s’a ucisă mă spionă rusii cu pumnaziulă, făptuitoriulu nu se cunosce. In urmarea acestui faptă s’a arestată toți bărbații din ospeță, care s’a ocupată milităresce. —Corfu 5 Octobre, 1863 4 ore 40 minute. Adunarea naționale a decretată astăzi Unirea insulelor ioniane cu Grecia. Insulele Ioniane voră face parte integrante și nedespărțită a Greciei constituționale, suptă regele Georgiăi și sucesorii sei. Mănese va face cunoscută lordului înaltă comisară responsulă la comunicarea sa de la 3 Octobre către Adunare. Demonstrări entusiastice ale poporului pentru M. S. Elenică. — Corfu 7 Octobre 1863 4 ore 50 minute. Adunarea a comunicată lordului înaltă comisariă decretută iei de erî ca respunsă la comunicarea lui. Mulțămește Englitezei și puterilor protectorie, esprime speranța iei că Europa creștină va veni în ajutoriul completării națiunii elene. Lordulă înaltă comisariă priimindă decretură a jînă că îl va transmite guvernului seă. R espresă convicțiunea sa că decretul adunării va contribui la fericirea Iomanioră și a declarată că Anglia dăruesce imprumutulă (datoria) iei, suptă angagementulu că ionianii nu voră cere nici vă socotelá protectanei loră. Curțile Apelative Criminale din Iașî și Bucuresci. Una numeră de 30 de cetățiani din Pitești ne trimită urmatoarele linie: Onore și respectă Curților Apelative Criminali din Iași și din Bucuresci. Ele aă dovedită că justiția este în sângele Romănilor; prin acesta ele aă dovedită că suntemă în adeveră fii cetății dreptului, ai Romei. Se pare că acești magistați se fiă loviți, dară națiunea nu-i va uita, căci Românii nu sunt nerecunoscători și nu scă că numai prin justițiă vor învinge orice rele și voră consolida naționalitatea loră. (urmază semnăturele). VĂ VORBA despre situațiunea actuale a ȚEREI. Orice cetățiană in momentele de faciă e datoriă a-și rădica vocea sa. A face în niste momente ca aceste, căndă mai multă de cătă ori căndă, e nevoia ca publiculă se nu remănă indiferinte, a face în aste momente, ea numai are cineva nici uă urmă de simplimentă în anima sa, nici uă cordă care se vibreze la numele Patriei sale. Lupta de astăzi intre ministeriă și Majoritatea Adunării, a națiunii, nu e uă simplă luptă de ambițiune, de partită, e uă luptă de la care atârnă victoriolă națiunii. Fără altă dorință și ambițiune de cătă binele țerei nóstre, nu avemă pretensiune a fi dascălii guvernului seă națiunii nóstre, căci amă veftiză cu alți cetățieni mai competiați aă luată asupră-și misiunea d’a lumina cestiunea de faciă.