Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)

1863-11-01

ustriacă; fratele se alergă la consulele austriacă și ceru protecțiunea lui. Nu seimt pînă acumă, daca acea rugăciune a avută ună succesă. Cu tóte siluirile sale, guvernulă rusescă n’a putut strînge tu Lithuania de cătă forte puține subscrieri la adresa de devotamentă, pe căndă este constatată că din acea țară s’a pornită către guvernul naționale polonă uă adresă de adesiune și de devotamentă acoperită cu 246.000 semanăture. Se scie că genernal Murawieff a publicată că oricine va subscrie acea adresă, se va pedepsi cu mórtea; apoi dacă póte efectua amenințarea sa, căl fiii lui voră ave de lucru. Forșanî, 30 Sept. 1863. Domnule Redactare. Bine voiți, ve rogă, a da publici— lăței prin diabulă Romănulă, celoră scrise în copiele ce alătureză aici. Ele voru servi, póte a areta, ăncâ ua dată, că aginții guvernului și cei de josă, iéu câmpii căti dă cei de susă le dă pilda. Mergăndă, totă așa, mă pasă ăncă, și vom ajunge a ne lua de gîtă pe drumari și a ne cere bani. C. Sihleni. Copiă după petițiunea preotului Ion Burgă dată ministeriului de interne la 20. Oct. 1863. Trei plângeri amă adresată d-lui prefectă de la districtul Putnei împrotiva asupririi ce mi se face de către d. Iorga Pastia cu luarea de glabă pentru apa deodată ceamă luată dintr’ună părăă ce trece pe partea mea de moșia. D. Pastia pretinde, că, fiindă scosă acea apă de pe moșia d-sale, apoi pe ori unde ară trece, fie și pe la mărginile lumii, pentru ori ce trebuință s’ară lua din ea, fiă și pentru aghiasmă, i se cuvine d-sale plată; și fiindă că autoritățile, saă din rea voință, ori din neînțelegere, îlă lasă se facă, d-lui mi-a și zălogită cu de la sine putere să giubea blănită. Suntă de atunci trecute trei luni, și giubeua mea totă zălogită stă; nici uă punere la cale nu s’a făcută. D-le Ministru, amă rugată pe d. Prefectă ca se-mi scuță giubéua, și călă pentru pretențiunile d. Pastia, dacă se socotesce în vro ună dreptă de despăgubire pentru apa care trece pe moșia mea și care dice că este numai a d-sale, saă se-i dică se și-o ie dupe proprietatea mea, de va fi acésta legiuită, ori se me apuce prin autoritatea competițiie care se me îndatorescă dupe legi. Dară nimicul Ca căndu n’ași fi disă nimică. Pentru aceea ve rogu ca se bine-voiți a ordina cu otărîre d. Prefectă ea se mî dea giubéua. Erna a venită; giubéua spă cojoculu seracului este singura armă cu care luptă împrotiva asprimii iei; giubéua mea este viața mea și a familiei mele; giubeni îmi păstrază sănetatea și puterile trebuitorie muncii de peste véra; giubéua este avutului meă celă mai scumpă. Ceră dară giubeua! ar fi pentru d. Pastia, d-sa se fia înveghiată pentru de la sine putere cea întrebuințată asupra mea, pentru art. 5 din acelu aședămîntu , reduși la cea mai cumplită miseriă; „tóte aceste aretate și dovedite , n’am putută mișca anima d. N. Crețulescu predecesorele d-stre. D-luî, credîndă că are se fie ministru cătăe lumea , a preferită se-și asigureze mă voiu la Cameră, și noua seraciloră și neputincioșilor și ne-a dată cu piciorulă. D-Io primă ministru! d-le Cogălniciene! Scimă (virtură celu bună a venită până Ia bordeiulă seracului) că domnia-ta ții susă stegulii libertății și a dreptului celui slabă. Scimă cu cătă putere și iubire de dreptate și de omenire ai cerută desrobirea sătianului; scimă că ai rădicată bătaia , acea pedepsă degrădători a omenirii; scimă că ai aperatu cu sabiă de focă presa; scimă în fine că esce profetulă României. La domnia-ta, d-le Cogălnicene, năzuimă și te rugămă se faci cea a ce n’a făcută, ce n’a voită se facă d. Crețulescu celă fără inimă, să iei în observațiune dosariulă procesului nostru cu boerulă C. Ghîță, se vedi ce este într’ănsulă și se otăresci; și noi ne legămă prin acesta că ne vomă supune otărării domniei-tale. Suntă luni de căndu zăcemă pe suptă garduri; pănea muncită de noi ni s’a luată, avemă vie cari nu sîntemă învoiți se le culegemă, avemă nici cari sîntemă opriți de a-i bate; cina a sosită și nu avemă adepostă; copii au cădutu la bala, au începută a și muri de frigă și de lipsă; scărșnirea dințiloră nu póte fi mai aprigă; și tóte aceste pentru ca se se îmbogațăscă mă boeră care z zice că ne-a căntată mă căntecă; suntem vechi d-le ministru. Mărturimă însă că n’amă vedută în timpii trecuți, nici chiară suptă fanarioți , asemine cruntă desproprietărire ; ne rugămă în genunchi, puneți-ne la cale cumu veți sei, saă alungați-ne din țară, ori ordinați se simă uciși ca dobitocele netrebnice, căci vidra au ajunsă a ne fi sarcină. Retrași de Ursoiu. (1. s.) Copiă după petițiunea dată de reiașii de Ursoiu d. primu ministru la 21 Oct. 1863. Ministeriul, ce, din mare fericire pentru țara României, ocărmuiți domniei-vóstre, este plină de lacrimele nóstre, de suspinurile nóstre, a femeielor nóstre și a prunciloru noștri. Desproprietărițî în văculă acesta, văndă românii, ómeni de bine, luptă cu așa mare periculă pentru desrobirea plugarului; alungați din căminele nóstre contra aședămîntului de la anulă 1851; supuși la dijmă de către ună simplu prefectă, spre celă mai mare dispreță Coptă după petițiunea retrașdorii de Ursoiu dată ministeriului justiției la 24 Oct. D. ministru de Interne , prin ordinea suptă No. 24,455 din 24, Sept. comunicată de cătră prefectura de Putna, ne face cunoscută , că după respunsură cea priimită de la domnia voistră cu No. 18,880 în causa răpirii moșiei nóstre de către boerulă G. Ghîță, nu remăne alta decătă ca noi, dacă vomă voi se intentămă procesă conformă legiloră pentru a proba contestațiile nóstre dupe dovedile ce am ave. Prin urmare, fiindăcă noi avemă dovedi că procesulă cu pomenitură boeră s’hotărîtă fără șefie dosarulă causei de faclă, fiindă că avemă dovedi că licitațiunea pămîntului nostru s’a făcută după uă smplă ordine a ministeriului , fiindăcă chiară inezutulă s’a sevîrșitu în contra legiloră, căci în rocă de trei strigări s’a făcută numai una , fiindăcă ni s’a vândută moșia pentru că datoriă ce n’amă contractată, pentru vă sumă de bani ce n’amu priimitu, și nici este dovadă că amu primită , ne rugămă, d-le ministru, ca se recomandați, conformă legiloră ce singură citați, locului competinte, se dea cursulă cuvenită tăuguiriloră și pretențiuniloru nóstre. Retlașii de Ursoiu. (I. s.) RELAȚIINÎ MERCANTILE. Pentru calea ferată proiectată de la Mare-Varasdin prin Clujiu la Brașiovă și d’acolo la fruntaria Românii prin valea Bodzaă s’a făcută în Transilvania subscripțiuni cu scopu d’a înlesni constucțiunea acestei linie. Resultatu în finale ală acestoră subscripțiuni arătă că din 47 municipalități ale Transilvaniei, 34 s’aă pronunțată pentru dînsa. De la 1064 sate, 17 ora ROMANULUIl3 Noembre. 1*75 șie și de la mai mulți proprietari mari au intrată în bani 29,736 fiorini 70 cr. afară d’acesta au fostă supscrise 41,184 dile de lucru cu care pentru transportă și 282,815 dile de lucru cu mani, 5313 stînjeni (clafteri) pietrișă, 2,377,500 cărămide, 5057 mere vară, 4000 piciore cubice lemnă, 6956 arbori întregi, și încă grinde, împreună în lungime de 5300 clafteri (stînjini), 1109 clafteri lemne de focărină clopotă în greutate 50 funți, libera întrebuințare a 50 pogone pădure, 6 cariere de petră, 5 cărămiderie, 400 prisme de petrișă, 100 scîndure, 700 cubice de petră, 50 care de nisipă. S’a mai oferită gratisă mai totă teritorială necesariă pentru toată linia ferată, — Diavulă Vienesă „Presse“ publică un articlu asupra liniei ferate de la Leopold la Cernăuți subscrisă de inițialele I. N. B. în care se zice, că concesionarii ar fi încheiată ună contractă de construcțiune pentru suma de 22/2 milione fiorini, și că restul sumei garantate de otată de 31 milióne, adică 871 milióne fiorini va fi în profitur concesionariloră. în contra acestei aserțiuni <,lice diariulu „Wanderer“: „Suntemă invitați de partea competiție a declara aceste aretări ca nisce prepusuri re-voitoriie, ca uă minciună fără nici ună temeiu și ca uă simplă invețiune absurdă. Apoi declară, că esta în stare a produce în orice timpă dovedite cele mai necontestabile despre inesactitatea acelei nuvele. Totă Romănață înțelege cătă de multă suntemă interesați la efectuarea acestoră doue line ferate, fiindăcă prin alăturarea loră la băiile nóstre, aceste din urmă dobîndescă uă îndoită valore, puindu-ne în relațiune imediată cu toată Europa și deschidăndă productelor nóstre tote tîrgurile mari europene. Ungaria, Transilvania, Galicia și Bucovina lucrdijă cu mare activitate pentru efectuarea și complectarea linioloră foră ferate, nu putemă se remănemă înapoi, daca nu voi mai asemănea isolațî. La 17 Noembre va ținea compania de acționari ai drumului de seră Raab- Papa Keszthely a adunarej generale supt președința Comitelui Pavel Esterhazy, la care se vor înfățișa planurile traseului și de insulă cheltueliloră, lucrate de inginierul superiore luliă Poliak, și apoi se va lua decisiunea pentru dobîndirea finale a concesiunii. Linia acesta este d’ună mare interesă provinciale și merită luptă punctulă, de privire naționalo-economică cea mai mare atențiune, fiindăcă deschide comercialul lumii uă țară avută în producte. Corespondintele nostru comerciale de la Viena ne comunică cu dată de 2 Noembre următoarele schuțe despre mișcarea tirgului de producte. Dar averile au fostă slabe. In lânuri s’aă efectuată în trecuta septămănă mai multe afaceri, s’a vîndută căteva sute de cântare de lună, ăntăia și a doua tunsură pentru comptă străină și la fabricanți din țăra, cu prețuri destul de bune. La Pesta tîrgulă lănuriloră aostii mai animată și mai cu semă au fostă cerute lanurile din România și din Transilvania, cari s’a plătită cu 110 pînă 112 fiorini cănbinulă (maja). Lîna de la Ialomița s’a vîndută cu 94—96, lăna de la Brăila cu 96 fiorini, lăna de la Vidin, cu 82—83, lăna din Serbia cu 77—81 fiorini. Tóte aceste prețuri, se înțelege în argintă că fabrică din Francia a cumparatu,uă câtime de 600 cântare de labă uingurescă și uă casă de la Londonuă câtime egale cu prețiu de 74 — 76. Pentru Prussia s’a cumperată apropo 300 cântare de lănă ordirarie cu prețiu de 70—74 fiorini. In spirturî de 30—33 grade s’a efectuată asemuie ma multe vînzări fără variațiune de prețiu. In rapiță puțină mișcare cu prețiuni scăzute, asemenea și țintă de rapiță. Seulii se menține cu prețiă nescimbată. Din causa apelor scăzute la Dunăre, In parta de seră, n’am putută sosi aprovizionările din România. Piei de bour și de vace aă fostă numai în călităte inferióriá și cu prețuri potrivite. — Banca naționale de la Viena a publicată starea sa la finatură lui Octobro, din care vedemă că bancnotele în circulațiune erau de 401,554,652 fiorini; provisiunea metalică de 111,054,045 fi. 31 cr.; depositură statului în argintă de 1,097,200 fiorini, portfoliulă sau polițe scumptate în sumă de 83,629,035 fior. 18 cr. — Bursa Vienei de la 2 Noembre a fostă puțină animată și cursurile efecteloru au avută uă tendință retrogradă. Și celelalte burse ale Germaniei n’au înfățișată nici oă variațiune însemnată. La Frac'ort s’a răspândită scomutură despre o emisiune nouă de 2 milione loturi austriace de căte 50 fiorini anulă, care a înrîurită ceva asupra cursurilor. Bursa de la Paris, 2 Noembre, arăta urmatorele cursuri: Renta 3% fr. 67,, 25; renta 4 '/2 °/0 95, 20; renta piemontesă fr. 73 ,, 35; creditură mobiliariă 1111 frs. Lombarde fr. 561. La începută puțină mișcare, pe urmă mai animată. In ,,Memorial diplomatique“ citimă despre starea financiară a France: „In timpulă presiune, avuția naționale a nici unui Stată în Europa nu face mai mari progrese ca a Imperiului Franciei. Aflămă din sorginte sigure, că bugetul pentru anulă curgătorie, în comparațiune cu bugetul anului financiariă trecută, va arătată crescere de venită ală Statului de peste 160 milione franci. Prin acesta a fostă cu putință guvernului a plăti mai multă de patru părți din cinci ale cheltuielilorăspedițiunii mesicane cu miijlacele ordinarie ale tesaurului Statelui, care însă, precumă se înțelege nu face de cătără împrumutare Mesicului, și a cărei înapoiare nu pate fi landouiali, mulțumită avuțiiloru naturali acelei țere.“ — Uă corespondență de la Londondice: „Domnil Fould sperase, că mă proiectă înfățișială consiliului de plută, prescriindă îndouirea cauțiunilor, va ajunge. Acesta pare că nu s’a confirmată, sau că domnul Fould se teme d’uă respingere a proiectului întregă de lege. Guvernul francesc a contractată cu Rothschild mă împrumută de 350 milione, din cari 200 milione pentru Mesică și 150 milione pentru interne. D. Rothschild se obligă a răspunde guvernului îndată 80 milione și lasă în voia lui afișa epoca, căndă va voi se cera de tat corpulă legislativă autorisațiunea acestui împrumută.“ Aceste doue relațiuni pară a fi în contradicțiune, căci daca cheltuielile resbelului Mexicului s’a putută acoperi pînă la 4 părți din 5 din resursele ordinarie, Francia nu pute ave trebuință dună împrumută de 200 milione pentru acesta. Credemă, ínse că corespondința de la London este bine informată , numai acele 350 milióne nu sunt nici pentru Mesică, nici pentru interiorii, ci au, fără îndouiali, uă altă destinațiune, care nu póte fi anevoie de ghicită. — Proiectulu d-lui Maygrabher d’a împreuna orașele Buda și Pesta c’să cale ferată a fostă aprobată afătă din partea ministeriului de financie cătă și de acela ală resbelului. Acesta proiectă se află în legătură cu înființarea de „Docks“ sau între positurî și nu pote fi îndouiala că va fi sprijinită și de autoritățile comunale pentru marele avantagie ce va procura desvoltării comerciului ambelor orașie surore. La Torino a făcută falimentă firma comerciale Bormida cu ună deficiu de ună milionă de franci. Unul din fabricanții mari de la Bamburg, în urma unor pagube suferite prin falimentul unor case de la Brünn și Viena a încetată plățile sale și a oferită creditorilor o scă uă răfuire de bună voiă de 40 la sută, care propunere a fostă aceptată de toți creditorii. — Despre târgula cerealelor, în Austria și Ungaria aflămă numai plângeri, prețiurile sunt scădute, venisetorii nu voiescă a vinde cu acele prețuri și cumpârătorii speră că voră dobândi prețuri mai avantagiose. Dar averile ce se facă suntă pucine și cu prețiuri scăzute. — De la Liverpol aflrmă că tîrgul bumbacului a fost o pucină animată, dar că prețiurile s’aă mănținută. S’a vândută la 30 Octobre 7000 bale, în totă cursulă septâmăneî 63,820 bale; provisiunea aflată în tergă este de 164,000 bale. La 26 Oct. s’a deschisă comunicațiunii calea ferată din Pomerania superioriá și prin acesta s’a unită și acea provinciă cu marea rețea a căilor ferate germane, împreunăndă marea cu Meklenburg. Direcțiunea acestui dramă ferată a cheltuită peste jumătate milionă de talere pentru construcțiuni de porturi la Stralsund și Greifswald. Portul de la Barth s-a prefăcută în portă maritimă. FKI.URI 11K. — Uă victimă a telegrafului. —Éco jsce l'Union de Charleroi, ună faptu de vănătorră care merită se fie raportată: „D. N... mergănduri la țară, avea dorință a vâna, însă timpulă celăreă lua făcută se ia umbrela în locuia pușcei. Pe drumă, cănele d. H... a rădicată mă cărdfi de prepelițe. In minutulu cadă era se treică drumulă de seră, vănătorul, fără pușcă, pune la călare umbrela și la vorba, pacă!uă prepeliță cade trăsnită la 20 de pași de d. H... care remăne încremenită de efectulă produsă prin umbrela sa. Fără se mai pierde timpulă, se grăbesce a lua prepelița, bine a făcută, căci viața revenise sermanei paseri, și daca n’ar fi fostă luată, ea ar fi redobîndită libertatea ei. Vănătorulă nostru cu umbrela n’a însărcinată a înțelege cumă căduse prepelița; in sborulă ies celă răpede deduse peste firulu de seră ală telegrafului electrică și se lovise de dînsulă arătă de tare, călă și căftușe de lovitură. Prepelița de care vorbimă nu este, pare-ni-se, ăntăia victimă făcută de telegrafii. — Turbarea. — Diarnele englese vorbescă de ună casă de idrofobiă forte rară. Suntă 7 ani de căndămnă lucrătorii“ de la Liverpool a fostă mușcată de mă căne turbată. Cu tóte aceste, fiindă că acésta întîmplare n’a lăsată nici uă urmă, tînărulă omă nu s’a mai gendită la dînsa, căndă, săptămănă trecută, a simțită cele ănteiă simptome ale teribilii bale. Primită la spitalul din Liverpool, i s’arată tóte îngrijirile cerute de starea lui, lucru greă, bolnavulă neputăndă nici într’unu chpă înghiți. Ori ce lua, îi aducea înecări grabnice și provocauă violente contracțiune de mușchi. Mediculă, neactindă de unde ar fi provenindă acésta ațîțare nervósa, i-a dată uă doctoriă care n’a produsă nici ună efectă. In curîndă, delirulă, l’a apucată și a fostă nevoiă a’lă lega. Vă licóro négru și ariciósa curgea din gura lui. A cercată de mai multe ori se mușce pe cei ce se apropiau de dînsulă, era oribile a’să vedé. La 5 ore sera, a murită în cele mai dureróse torture. Numai dupe autopsia cadavrului aă cunoscută medicii căușele bulei de care a murită, adică de turbare.