Romănulŭ, decembrie 1863 (Anul 7)
1863-12-01
1068 ROMĂNULUi8 DECEMBRE. paslia. Pîn’aci! séu de nu ve veți opri, vai voue! Prăpastia va fi pentru voi numai, ori nu pentru națiune. Romanii au se alegă între aceste doue alternative, îmi <^iceau ori mai mulți omeni a căroră autoritate, ca omeni politici și de știință, este recunoscută de totă Europa. Ați avută nefericirea, îmi ziceau încă ei, intrăndă în era cea nouă ce vi s’a deschisă de Convențiune, a da peste uă putere esecutivă, care nu respunde la biămarea mea, care nu este la înălțimea situațiunii, ați avută nefericirea d’a ară vă Adunare care a înțelesă ca să tărțiră misiunea sea, acea a d’a înfrîna pornirile puterii esecutive și d’a o împinge pe calea progresului. Este adeverată, dară dacă tóte acestea sunt ă împregiurări usiurătorii ale culpei națiunii, ele nu surită de rocă și nu póte fi născută, cea făcută în adeveră națiunea spre a sili pe cele doue puteri ale Statului a merge pe calea cea mare? Nimică. A suferită totă feliulă de violări ale dreptului seă, totă feliulă de umiliri, și a tăcută; și căndă în fine Adunarea, simpțindtă pendulă, a intrată întru îndeplinirea datoriilor sele, unde era națiunea, cea făcută ea spre a susține pe mandatarii sei, d’astă dată pe calea cea bună? . . . Nimică și eră nimică, înțelegi, d le directore, d-ta care-ți iubescî țera, înțelegi umilirea mea ca Romănă în facia acestură drepte, și póte ăncărși ore, imputări. — Îmi plecimă capulă și tăceamă. Acei cari-mi vorbiră asia, aveau ochii aprópe plini de lacrime, căci iubindu-și patria, suferindă totădeuna căndă o vodă scăzută și ucisă, cuvintele loră aveaă tărie, acelui cea suferită. Nimine nu póte înțelege mai bine durerea unui fiu ce vede pe mama sea aprópe de morte, de cătă ună altă fiiă care a fostă sau este încă în acestă posițiune. Dară ființă care-și iubesce mama nu se lasă încovoia de durere și de desperare, adăugeau apoi acei bărbați; periciulă chiară în care se află mama sea din negliginția lui caută se-î însoțescu puterile și voinția, elă caută se cercetată spre a scăpa, totă. La bólele cele mari, remediele cele mari. — Boia este mare. Spre a scăpa corpulă, omulă trebuie se taiă membrulă celă cangrenată, dacă nu este altă speranțiă de mântuire. Acestea suntă învețemintele solinței. Cine voiesce, se le înțelegă. Apoi ună altă bărbată politică, care este inițială în cugetările politice ale guvernului Imperatului, vorbindu-mi de ucidătoria sentințță dată de d-na Drouyn de Lhuys, îmi zicea: Ați meritatu-o. Și ca se înțelegeți cătă de multă ați meritatu-o, vedeți, în totă presa europianâ nici uă voce nu s’a rădicată spre a protesta. Tóte fotele publice, acele chiară care acumă câțiva ani își făceauă onore d’a susține causa naționalității vóstre, sunt ă nevoite a tăce astățfi. Tăcerea loră este uă lecțiune pentru voi; facă cerulă se sciți profita de ea! A Iți spuiă acestea tóte, d-le directore, și aștă puté se-ți spuiă multe asemeni încă ceamă aurită de la filo-romăni; d’aici, de la aceia cari și-aă făcută din Romănia uă mamă soő mai bine zicîndă să fiiă adoptivă, pe care voiau a o vedé devenindă mare, frumosă, demnă de iubirea loră. Nu-ți vorbescă de cei-lalți, ce nici nu voră a sei de mai esistenă Romăniă pe pămîntă; și acei cari o soră, îți întorcă spatele căndă audă că ești Romănă. Amicii României speră încă în deșteptarea iei. Imperatul Napoleone însuși pare speră că cuvintele grele ce i-au aruncată voră fi uă stimulă, uă îndoldire pentru dînsa, și că, în împregiurările cele mari ce agită lumea, în facia amenințării ce atîrnă asupra capului seă, națiunea va înțelege datoria mea. — Fiă ca puterea esecutivă, care are atătea ... greșele, me mărginescă în acestă terme, a espia. Adunarea care în cea d’ăntîiă patru ani de Convențiune, arestata complăcerea și împută, dară care din sesiunea trecută a începută a-șî îndeplini datoria, națiunea în sine care n’a făcută nimică, se înțelegă că trebue să facă, și că acelă ce se va opune la fapte de acelea ce caută se fiă partunetul naționalității nóstre contra fulgerilor, ce scînteiă d’asupra lci, trebuesce înlăturată.— Ințelegă-o la timpă, pentru ca se nu li se puta țrice, fatalele cuvîntă, pré tărtuiu. Fiindă că vorbit de puterea esecutivă, dămî voia a spune aci impresiunea ce a făcută aici discursul tronului și programa Ministeriului. O voiă zice în done cuvinte. G’est du bavardage, il nous faut des faits, — Suntă vorbe, ne trebuescă fapte. Suntemă sătui în adeveră de vorbe. Niminc n’a uitată, pe aici ca și în țară, promisiunile date prin atăte mesagie, ș’apoi.... Astă-zi fațî se îndoiescă. Toți însă dorescă ca îndoința loră să fiă risipită și faptele se urmeze vorbeloră. Puterea esecutivă are un mare respundere în facia națiunii și a lumii. Vorbele sale chiară, de nu voră deveni fapte, voră fi condemnarea sea. Desbaterile alegeriloră din anulă acestua aă fostă, cumă ați vestită, forte veșminți, s’aă d*să cuvinte de mare gravitate cari aă avută resunetul ă loră în publică. S’așteptă discusiunea adresei, care are negreșită se fia forte furtunosă. Sciți ca, în Paris, în urma desființării alegerii d-lui Pellelan și a optării d-lor. Jules Favre și Havin, sunt trei colegiuri vacanți. D. Pelleran va fi realesă, după tote probabilitățile. In circumscripțiunea d-lui Favre se d'O" că se va pune de candidată ală oposițiunii d. Odillon-Barot. Gestiunea Schlesvig - Holstein urmază a preocupa lumea politică aici. Deși conflictulă pare inevitabile, se speră încă a l putea înlătura. Bărbați pe cari îi credtă în posițiune d’a putea bine aprecia lucrurile vedü în acestă cestiune măna Russiei, care vo’escenă diversiune de la cestiunea polonă. Se zice că și propunerea congresului n’ar fi avută altă scopă. G. Francfort, care anunciă: Ședința de astădi a dietei germane a fost amânată pentru luni, 7 Decembre, în urma anunciării unei propuneri comune din partea Austriei și Prussiei, care, precum se presupune, va fi în contra opiniunii majorității comisiunii și va cere simpla esecuțiune. — Darmstadt, 5 Decembre. Camera ănteia a dată, cu 10 contra 11 voturi, consimpțimînteză scă decisiunii camerei a doua în privința Șleswig- Holsteinului, dară s’a apținut o d’uă declarațiune atingatorie de dreptulu de sucesiune a Ducelui de Augustenburg, cestiune ce declară c’ar trebui se remăie reservată decisiunii dietei confederative. — Berlin, 4 Decembre, noptea. Din fruntaria Polonă aflămă cu data de astăzi: Nóptea trecută s’a sevârșită 0ră numeróse arestări. Intre cei arestați s’află procuratorii de tribunală Zielinski, Ludovic Zulewski, și Principele Lubomirski președintele asociațiunea pentru ajutorul seraciloră. — Kassel, 4 Decembre, sora. Prin trouă circulară ministerială de la 28 Noembre se convocă dieta Hessiei electorale pentru 17 Decembre. — Kopenhagen, 4 Decembre, sora. Ministrul de financiă a înfățișată la Senată să lege atingatoria de contractarea unui împrumută de 10 milione talere. Citima în diniculă Wanderer: Marile cumpărări de arme, cari s’au contractată în trecutele dile de către agenți italiană în diferite cantone ale Elveției, nu lasă nici uă îndouiela, că Garibaldi dise una adeveră căndă a scrisă lui Victor Hugo: „Imi trebuie éra ună milionu po pusei pentru Italian!.“ Este că faptu, că uni singurii guvernă cantonalü a vîndută în trecuta septemană acelora agințî 10,000 pusei mai vechi și că acești agințî sunt și cu alte guverne cantonate în negociere. Dar și speculațiunea Italianiloru se ’ntinde și pe pusei noue, s’acesta ar putea ajunge unu pericolf pentru Elvețian!. Ziaristica a și începută a areta necesitatea d’a mărgini aceste vendărî ca se au remăe Elveția dezarmată căndă va sosi momentulă periclului. Francia face uă împrumută de 300 milione franci, Austria mă împrumută de 100 milione forinî, ambele staturi pentru convertirea datoriei flotante în datoriă consolidată, asiatice; Russia armeza; Germania armeza; Turcia asemenea, tóta lumea se pregătesce d’acum pentru primavéra. — Viena, 6 Decembre. Situațiunea este fórte apăsată; temerea d’ună resbelu viitorii este în genere răspîndită, deși ea nu este basată pe vr’ună faptă, ci mai multă pe convicțiunea, că buna înțelegere între puterile mari europiane este numai artificială și se póte strica d’un moment și la ailului, cândă una sau alta voră fi ostenite d’a mai urma comedia și va lepăda masca. Dresden, 5 Dec. Ziariul de la Dresden publică uă telegramă din Corespondință particulară a ROMANULUI. Iașii, 26 Noembre 1863. Din epistola mea precedentă cunosceți că ieri la 25 a curinte’i urma a se face balolare pentru membrii aleși la municipalitate, co n’aă fostă dobînditu majoritatea voturiloru. — Mă grăbescă dară a comunica resultatulă, vise pentru ca se puteți mai bine înțelege cele urmate, socotă de nevoia a va da mai ânteră are și cari esplicațiunî asupra regulelor de procedere ce au servilă de normă în trecută. — Aceste regule suntă: 1) dupe regulamentila organică biurousă colegiului electorale se presedeza de Ministrul de Interne, eră în lipsa sa de uă persănă orinduită de domnă. — 2) Totă dupe citatură regulimentă la casă de balotare, alegătorii presiați trebue a proceda îndată după alegere, fără amânare, la operațiunea balotării, și aceasta se înțelege pe credință că terminăndu-se alegerile într’uă singură di va rămînea încă îndestulă timpă care se póta procede în aceeași Ji și la balotagiă cu alegătorii ce au figurată la alegeri . 3) Că în timpii mai din urmă din causa îmulțirii numărului de alegători și a intrigeloru de partită ajungăndă a nu se mai pute efectua alegerile nu numai într’uă singură di, dară de multe ori nici în două, s’au ivită și neputința de a se putea procede de îndată la balotagiă, pentru că alegătorii obosiți și setul de așteptarea resultatului alegerilor se împrăștiau mai nainte de a se termina în totalu acastă operațiune, ne cumă de a mai aștepta și balotarea, și așa că fostă de nevoe ca pentru balotare se se ficsede un anume di. — 4) Sporința dovedindu că la terminală ficșată pentru balotare sau că nu se presintă nici una alegătoră sau de și se presintă însă pré pucinî, încătă din acesta resultă că cu voturile a câțiva se resturna de multe ori sute de voturi date la ăntăia alegere, și cari au fostă remase ne puse în lucrare numai din causa că aă mai lipsită căteva pînă la formarea majorității asolute a votanților presiați, pentru a se înlătura acestă, Comisiunea Interimară la capătul anului 1858, a dată uă deslegare că la casă de balotare cîndu nu s’ară pute întruni măcară V3 din numerală alegătoriloră ce aă figurată la ăalăea alegere, aluneca se se considere de membri pe acei ce la disa alegare au dobîndită majoritatea relativă, deslegare care s’aă și aplicată la tóte alegerile ce au avută locă de atuncea încece.—Acestea dise în privirea reguleloră de procedere, se ma întorcă acumă la nararea împrejurării oră de ieri, cari s’aă urmată astă felu: Pe la améda Eminențiea sa locotenintele de mitropolită, însărcinată dupre regula ce am aretatu de a proșede colegială electorale, presintîndu-se în sala de alegeri, unde nu se găsea de cătă ea la 60 alegători, pe deuă parte a declarată că balotarea nu se va putea face,de nu vom fi din numerală alegătorilor, ce aă figurată la alegere, era pe de alta îndemnată de stăruințele mai multor alegători, aă procedată la facerea apelului nominale pentru a se constata infr’tmnă modă oficiale lipsa unui îndestulă numera de alegători; dară acesta a fostă cu neputință de a se putea efectua din causa că cei ce sperau a triumfa din lipsa de alegători, au începută a striga pe tóte tonurile că nu este nevoi de a se mai face apelă nominale și că balotarea se se facă numai cu numerusă presiune, dicăndă că dupe Convențiune nu trebue a se ține în semn deslegările puterii esecutive, care ară restringe drepturile cetățenesc, și altele multe de acestea, avîndu de corifei acéstă partită nu numai pe însuși acei ce ca funcționari publici pană mai îndiele trecute, nu numai în ramură administrativă, dară și în acelă decanicu, s’au servită întotădeauna de deslegărî ministeriali, fără se fi protestată vr’aă dată în contrafară, dară și pe unii din membrii comisiunii care întocuește pe municipalii suspenși, fără a băga stimă aceștiea că și însuși acea comisiuna nu funcționeză de cătă in temeial unei deslegări a puterii esecutive, și prin urmare afară de lege. — Acesta teoria dăndălocă Iață lungă și înverșunată discuțiunie între ambele partite, în cele din urmă președintele colegiului indignază că nu numai nu i se respecteadă cătă de pucinu autoritatea, dară încă că i s’adisă că do nu învoeșce a se face balotarea cu numerală presiune, atuncea se se procedeze la alegerea urmăiuroă, a declarată că se retrage. — Ceea ce a fi făcută îndată. — Retragerea președintelui încuragindă și mai multă pe cei ce voeau balotarea cu orice preță, prin corifeii soră aă începută a striga că biuroală se scrie de către comisiunea de la municipalitate, și acesta fără a oserva că nu este nici uă lege care se o autori Iede de a președe nici într’ună casă alegerile, fără a oserva protestațiunile ce i saă adresată din tóte părțile că nu trebue a’șî aroga dreptulu de președere fără o anume deslegare sau celu puțină fără uă alegere în regulă din partea colegiului, s’aă instalată de îndată cu de la sine putere, și ordinăndă ca se esă afară acei ce nu suntă de părerea domnieloră sale, aă procedată la balotare, cu partizanii domniiloră sale și cu cei ce au mai putută aduna duprin tîrgu, și cu care iu totulu n’aă putută forma nici măcară, din numerală alegătorilor, presiați la intăia alegere, și resultatulă difinitivu, culesă cu fasole, alune și altele ce s’aă întrebuințată în locă de bile, aă fostă eliminarea d-lui V. Alesandrescu, unulă din acei ce aveaă dobîndită majoritatea relativă la ăntăele alegeri. — Totă aicea este loculă de a areta că fasoiile și alunele au înoiru minunea celoru șapte peșei, căci întocmai ca și aceștia s’aă îmulțită în manele alegătorilor, devenindă 131 din 124. — Iu fine comisiunea tocmai la urmă, după oservațiunea ce i s’a făcută, băgăndă de semn că nu este în legalitate amestecăndu-se într’uă lucrare care nu o privia, și că astăfelu fiindă, nu póte presintă resultatulă alegerei, că însărcinată pe policiă de ață presintă.In acestea stau mărginite împrejurările aspra cândă s’au împrășciată de la municipalitate. — Trebue în fine se ne spuiă că președintele de dreptă ală biurouluĭ a făcută cunoscută guvernului motivele ce l’aă silită a se retrage, și acumă aștăptă deslegare.— De asemine întrega comună este in nerăbdare de a vede ce va resulta din tote acestea. Ministerial de culte, printr’uă politică, neexplicabile regulîndă ca pe lingă vechilii ce are rînduițî în fiecare districtă, pentru sprijinirea proceseloru averilor» clerului găsindă de cuviință a mai ave și căte una vechilă din partea fiecăruia egumenă ală monastirilorădise închinate, ca și căndă acele ar fi uă avere străină și ar trebui sprijinită de împuterniciți speciali, aă autorisată pe fiăcare din acei egumenî de a-șî rîndui căte unu vechil», cea a ce aă avută de resultată că mai mulți din vechilii acelui ministeriă cumuleza saă suntă meniți a cumula căte doue și trei salarie figurăndă de vechili arătă din partea ministeriului de culte cătă și din partea unui sat după egumeni. — Ve lasă ca se calificați acesta urmare dupe cumă veți socoti. Pentru comisiunea de îmbunătățirea Iașilor, tată nu va potă da încă părerea ce v’amă promisă ne avândușî în totulu terminată lucrarea sa. N. N. BULETINULU AGRICOLU. Sfaturi pentru agricultorii incepeto i. IV. Necesitatea tinerii viteloru în starea înaintată ca și în acea înapoiată a agriculturei. Nutrețuri artificiale și naturale. Fînețele. Apărarea fănețeloru de inundări. Scurgerea apeloru din fănețe. Imprăscierea moșior celoru, îmbunătățirea fănețeloru prin irigațiuni. Intr’uă țeră ca a nosträ, unde în general e vorbindă, pămăntură este întinsă și populațiunea rară, agricultorulu începătoru nu póte se in urmede sistema de cultură creată de aceste doue împrejurări, adică nu póte se nu caute a se servi de vite pentru a culege rudele pământului ce rămăne nesupusă la plugărie. Cu cătă populațiunea se îmulțeșce cu atătă domeniilă plugăriei se întinde. era domeniilă păstoriei se strămptodă. In acestă casă, cultura furajeloră artificiale intervine și îndeplinesce a ceea ce plugâria sustrage de la păstorie. Ținerea viteloră într’uă stare înapoieza de agricultură este absolută necesarie, pentru că fără de dînsole nu se potă strânge productele pământului ce remane nelucrată, ce nu se póte lucra din causa lipsii de brace. Asemine este absolută necesar de ținerea viteloră și într’uă stare înaintită de agricultură, pentru că fără de îngrășarea ce ele producă nu se póte dobândi producte abundente din pămăntură ce se lucreda. îngrijirea pentru ținerea viteloră este de mare însemnătate arătă în sistema de agricultură înapoiată, disă și pastorală, cătă și în acea alternă care este cea mai înaintată, cu tóte că scopurile ținerii viteloră sunt diferite într’amăndoue aceste stări de agricultură, miculoculă însă este unulă și acelașă, adică producere de nulrcță, cu osebire numai că, în sistema pastorală nutrețulu este naturale, era în acea alternă nutrețulă este artificiale. Sunt părți în Romania unde populațiunea s’a îndesită și pămăntală s’a strămutată. In aceste părți, precum este în districtul Romanului, de exemplu la Săboani, Rechiteni, Ajudeni, Temisesci, precum este în districtul Vălci, de exemplu la Mihăescii, domnului Ion Brătianu, doue funturi forte oposite : unulă dincolo și altulă dincolo de Milcov și do Oiță, nutrețură naturale nefiindă cu îndestulare se simte nevoie de nutrețuri artificiale, de cultura plantelor furagere. In alte părți ale României nutrețură naturale este cu îndestulare și chiară cu prisosința ceea