Romănulŭ, decembrie 1863 (Anul 7)

1863-12-04

MERCURÎ AJSTUI/Ü VII. VOIE8CE ȘI VEI FTJTK.ROM A NU LV. Va eși în tóte­­ filele afară de Luuia și a dona-iji după Serbătoria. Abonarea pentru lUicuresci pe anu... 128 fci­iese tune.................................................. 64 — trei lune................................................... 32 — Pe lună.................................................. H — Unu exemplabu­l............................... . ■ • 24 par i­nsciințările linia de 30 litere............... 1 leu s­­erținul și reclame linia................... 3 lei piAfd­Ü POLITICII, COMERCIALE, LITERARIU. ----­Direptoriulu 4­ anului; G. A. Rosetti. — Gerante respim4etoriu: Anghelö Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vorű adresa la Administratoriulu Oiariu^l Gr. Seruri­e, Pas. Română No. 48. 4 DECEMBRE 1863. ANXILŰ VII. STIMI T NEZ­Ă-TE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districte pe aur........152 lel Șese lune.................................................... 76 — Trei lune...................................j.............. 38 — (ARTICU­LE TRAMI8B ȘI NEPRIBr.IOA­ TE SE VOBŰ ARDE). Abonamentele începú la 1 și 16 ale fie­cării tune- Ele se facă în districte la corespondințil­e ia­r­nului și prin poate. La Paria la D. Hallegrain, rue de l’anoienne oomédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă va­lută austriacă. e­. M BUCURESCI 715 India. Căndă foile străine au publicată acele ucidetoriă pentru națiunea nós­­tră proiopiu de constituțiune, ce zi­ceau că l’ar fi trămisă fostulu minis­­teriă puteriloru străine. d. Președinte al­ cabinetului actuale a protestată în Monitoriulă nostru contra acelui pro­­­­iectă, ca demințită. Amu disăă însă atunci e’acésta nu este d’ajunsă; amu­­ lisă că trebue se se dea oficiale uă de negare chiară în foile francese cari l’aă fostă publicată. Amă­­ lisă că le­gea de presă a franciei impune foi­­loră a publica respunsul ăă celoră a­­tacați, și c’acésta drepții ce’lă­ră toți particularii este învederat că­ să areț și mai multă un guvern. Am zis că cessiunea este de mare gravitate, și ca de nu se va da?acea de negare, reală pentru țară pate fi mare și în felurite privințe. Din nenorocire pănă acumă nu s’a făcută astăfelă, și ăcă deja că începu relele consecințe, căci diam­ele străine afirmă din nou reală celă mare. Eacă ce dice La Nation de la 4 Decembre. „Vă depoștă din Bucuresci dă­uă demințire Națiunii, care a publicată unu proiectă de constituțiune supusă de principele buza puterilor”. La Nation stăruesce în­­ fisele sale, și nu înțelege că la Bucuresci se se póta­se nu se scie cee­a ce, în tote cancelariele din Europa, la cari acestă proiectă s’a tră­­misă, se sole arătă de bine.“ Le Pays, 7 Decembre: „Telegrafulă ne spune că Manilc­­riulu oficiale ală Principatelor­-Unite a demințitu­esistența unui proiect­ de constituțiune ce principele Kuza ar fi adresată cabinetelor­ Europei, și ală că­rui testă a fostă publicată de diabiulă La Nation in numeras ă seă de la 24 Noembre. „Contra acestei demințiri, La Na­tion susține autenticitatea proiectului, s'avemit și noi înșine cuvinte seriose d'a crede că acesta fiab­it a spusă adeverului. „Apoi nu trebuie se ne mirămă dacă Monitoriulă romanii a pusă acestă grăbire și acesta înderetniciă a deminit ună documentă a cărui publicitate nu pate de cătă a produce cea mai rea impresiune în România și în străinătate, Hindu că elă sugrumă pe faclă libertă­țile garantate prin Convențiunea euro­peană de la 1858.“ Si dup’aceste, éca ce dice La France din 8’ Decembre, din care însă înlo­­cuimu cu ponturi unele cuvinte: „ț­iariele la Nation și le Pays sus­țină tóte «legările contrarie ale dia­­riuluĭ oficiale din Bucuresci, că ... . .... (guvernul­ M. S. Domnitorului) a supusă diferitelor­ cancelarie ale Eu­ropei un­ nou proiectă de constituțiune română. La Nation a publicată chiară în întregulă seu testulă acestui curiosă documentă: „Propriele nóstre schiițe, luate dintr’uă bună sorginte, confirmă pe de­plină acele ale diarioloră La Nation și Le Pays. Proiectulă în cestiune, care ar voi a șterge tóte disposițiunile li­berale ale Convențiunii susemnate la Paris în 1858 s’a stabili ună felă de autocrație în beneficiul c­ospodarului, n’aduce de cătă prea multă aminte ten­dințele dictatoriale pe care, de m­ă­ană, le facemu cunoscute în conduita.... .............(guvernului Principateloră). „Puțini Domnitori au fostă arătă de favorizați precumă a fostă multă timpă.............(Guvernul­ Principate­loră) prin bună-voința străină și jun­­ganimitatea (multă și mare rebdtare) romănă. Cu tote aceste încurajiări, resultatele administrațiunii... au fostă atătă de funeste, în cătă puterile nu potă fi dispuse a sacrifica liberalile in­­stituțiuni ce au garantată Principateloră printr’ună pactă solemnă.“ D’astă dată nu mai pote fi îndou­­iala că guvernul­, nostru din noă și cu atăta gravitate acusată, va da acumă uă demințire oficiale, pe care va cere, conformă legii de Presă din Paris a fi publicată in foile cari afirmă cee­a ce nu este adeveră, negreșită, și cea­ a ce este peirea cea mai sigură a națiunii romane. D. N. Dokan ne a spusă că cu greșala mai figureza ca datoriă Statu­lui cu suma de 42,414, căci domnia­­s­a a plătită încă din ăntrele dile ale lunei lui Noembre. D. Castroian, ne scrie oă epistolă prin care arătă nu numai că nu datoresce cei 10,111 lei, dară ăncă erota că moșia ce este în­semnată c’ar fi avendu-o în posesiune n’a luatu-o nici de cumă, dice că de la începută a făcută cunoscută acésta, d-soră miniștri ș’a și perdută arvuna ce dase. D. Gr. Cozadini afirmă ase­menea că nu datoresce nimică. Se mai facem­ă aci cunoscută că lista publicată în acesta faia amă lua­­tu-o de la onorabilea comisiune finan­­ciar­ă a Adunării care nu numai c’a astrasu-o din registrele Ministeriului de financie, pe la sfîrșitul­ lun­ei as­­pirate, și încă a dobîndită afirmare ofi­ciale în Ministerial­ de Financie, de la cei în dreptă a o da, că tóte acele sume sunt­ trecute în registru dupe cele din urmă serii telegrafice, dobîn­­dite de la dd. Castări din districte. Nu scimă în adeveri, în cee a ce privesce pe d. Cozadini, care din dour figureza în acele registre, căci lista ce amă luată de la onorabilea Comisiune in dice de cătă Cozadini, scrmă însă că lista este oficial e;­scrmă că d. Ministru a­disă în Adunare că „din nenorocire tóte cele dise de d-nu I. Oteteleșianu, suntă adeverate“ și vedemă, dupe a­­firmarea d-loră Cozadini, Dorian și Ca­­stroian că registrele Ministeriului de Financie, în acestă parte celă puțină, sunt­ greșite. Ori­cine înțelege gra­vitatea unoră asemene erori în regis­trele oficiale ale unui Ministeriu, și prin urmare suntemă și cum­ nu numai că noulu ministru va stărui a se în­drepta registrele ministeriului dară că va simpți, că dupe cele ce s’au irisă in Adunare, este neapărată a publica lista tutoră datorieloră ca se se facă lumina în acésta seriosa cestiune. Mai atragemă încă atențiunea d-lui Ministru asupra aceloră dd. Casiări, cari aă pri­mită sume însemnate, cumă spre exem­­plu de la d. N. Dorian, și n’aă făcută cunoscută Ministeriului nici chiară în scirile ce au trimisă prin depește te­legrafice. Atragemă încă atențiunea d-lui Ministru asupra moșiei Elanu tre­cută în registrele sale asupra d-lui Castroiană, căndă domnia­ sa afirmă nu numai că nu are în posesiune acea moșiă dară ăncă c’a și perdută banii ce depusese ca arvună. Ce s’a făcută dară acea moșiă? S’a perdută cu to­­tulă în corpul ă iei, și nu mai remăne în posesiunea Statului de cătă numele iei? Încă vă dată, asceptămă ca Moni­­toriulu se publice testul ă oficiale de da­torie și se facă cunoscută ce s’aă fă­­­­cută și moșia vitrega numită Elanu și care nu mai are posesoră. Faptulă de eri­­amă putea dice armistițiul, închiriată era între puterea esecutivă și legislativă, ocupă tóte spi­­ritile, este obiectulă tutoră convorbi­­riioră. Este naturale se fie astă­felă căci faptulă este de cea mai mare în­­semnătate. Cev­a însă ce va parea pare mai straniă este că opiniunile sunt ă ăncă forte neotărîte; că mulți, forte mulți critică căHdă pe una căndă pe cei­laltă din aceste două puteri; că susținu unii că puterea executivă, alții că cea legislativă a făcută celei­lalte concesiuni ce demnitatea o opria d’a le face. Ce dovedesce acesta o­­sebire, ș’am putea dici’, acesta plutire a opiniuniloră ? Nimică altă dupe noi, de cătă pentru a ne areta și mai bine cătă de incurcată, cătă de îndurată și ’ntunecată este situațiunea nóstra. Des­­baterile, cugetarea, și mai cu sumă fap­tele voră lămuri în curîndă, în bine sau în reă, situați­unea, ș’atunci va vede fiă­care cine a fostă pe calea cea bună și cine a fostă pe cea rea. C. A. R Lopotă, 6 Decembre, noptea. „Ga­zeta Narodowa“ anunță: Domnulă Ia­­nosta a luată comanda superioria a­­supra corpurilor­ Zaremba și Wor­­bieski. D. Krysinski, care, după bătă­lia lingă Ghelm la 21 Noembre, îm­părțise corpulă­seă în mici despărțiri, și d. Kodlewski, care în acea bătăliă suferise mari pagube, reorganisă cor­purile loră din aoă. Lingă Branka , districtulă Ploch, aă căzută la 28 No­embre două companie rusesc­ într’uă ambuscadă ș’au fostă desevîrșitu bă­tute. Totă la 28 Noembre , noptea , 100 casaci au surprinsă 30 călăreți poloni, suptă comanda lui Lutynski, lingă Grojec în guvernulă Lublin, aă omorîtă căți­va ș’apoi, după sosirea infanteriei polone, s’aă retrasă. — Torino, 5 Decembre. Banca naționalo a sustă scumptută la 9%­— Altona, 6 Decembre, sora. Ga­zeta tribunaliloră publică uni rescriptă ministeriale atingătorii de jurămentul- omagiu (bomagiul): ministerială așteptă raporturile și propunerile guvernului h­olsteinului. împortațiunea de arme în Holstein este poprită. — Munich, 6 Decembre. Consi­­liliăriulă de Stată Franke a sosită a­ici de la Koburg ca uă misiune din par­tea ducelui de Sleswig-Holstein ș'a a­­vută acii dimineță uă conferință mai lungă cu ministrul­ de stată domnită de Schrenk. Gazeta Germaniei meri­dionale anunță: Prussia și Austria aă adresată tutoră guverneloru germane note identice în privința eșecuțiunii, în care respingă resposabilitatea pen­tru urmările ce ar resulta din refusulă esecuțiunii. — Newyork­, 26 Noembre. Ge­­neralul­ Grant a câștigată o­ victoriă desevîrșită în contra generaliului Bragg; confederații s-au retrasă de la Loo­­cout-Mountain, care a fost­ ocupată de unioniști. Confederații au perdută 5000 prisoniări și 49 tunuri. — Berlin, 7 Decenii. Corespon­­dința liberale litografiată anunță: mi­nistrul­ de Justiție a comunicată preșe­dintelui Camerei deputaților­, că s’a presintată uă acusațiune contra depu­tatului Ioan Iacobu că ară fi comisă crima de tendință d’a restu­’na consti­­tuțiunea și de ofensare Maiestății sale printr’ună cuventă ținută înaintea ale­­gătorilor­ sei. MINISTERIULU FINANC1ELORU. Domnule Redactare! In ultimulu immeră ală diarului ce dirigeți s’a alunecată uă mică greșală / / 1 © fica. Bă n’amă disti că Statulă ar ave­a lua 108,675,000 lei, ci amă aretată că numai în creanțe cu titluri i se da­toresce uă sumă de 8,656,996 lei, a­­fară de alte creanțe mult­ mai însem­nate, care nu înfățișadă toții acele pro­babilități de incăluire. Priimiți, d-se Redactare, încre­dințarea deosebitei mele considerațiuni. Ministru Financieror, L. Steege. No. 41,030 1863, Decern. 2. iufletinu financiarii) împrumutură de 50 milidne franci Proiectură de lege, adusă de mi­­nisteril­ d. N. Crețulescu pe la finele sesiunii trecute, pentru contractarea u­­nui împrumută de 50 milione franci, cu scopul­ de a se fonda un bancă fond­ar­ă, nu s’a putută­ cerceta din causa închiderii Adunării. Redeschi­­d­endu-se acumă Adunarea, comisiunea numită pentru a examina acestă pro­iectă de lege­a propusă prin organulă raportatorului seă, d. G. Ghica, că este de neapărată trebuință a se cerceta din nou proiectulă cu mai multă scum­­pătate de cătă ce se făcuse atunci cănd i se cerea raportul­ cu totă gră­birea spre a se lua h­­otărîre în fa­­vorea sa în cele mai dure urmă momente ale Adunării. Discuțiunea urmată acumă asupra acestei propuneri a desvelită doue ideie contrarie: una din partea Adunării, ex­­primata de principele Grigorie M. Sturza, și alta din partea ministeriului actuale prin d. Ludovic Steege. Cea din­­te să consiste întru a considera împru­­mutulă ca oă lucrare ce are a veni în ajutorul­ proprietății suferinde, pu^ induse Statulă ca întermediătură între capitaliștii străini și proprietarii pă­mânteni; cea de a doua cuprinde do­rința ce are și Statulă de a lua în­trebuințele sale oă parte din acestă împrumută pentru care sfîrșită minis­­terul­ actuale recunoscăndă necesita­tea acestui împrumută, și a reservată dreptul­ de a face modificările ce va găsi de cuviință în proiectul­ de lege. Totă uă dată ministerială a făcută cu­noscută Adunării că concesiunea aces­tui împrumută a fostă și data dom­nului Lefevre de către ministerul­ Cre­­țulescu. Și că, fără de a se mai în­treba daca concesionarulă pute saă nu realisa împrumutură, este de neapă­rată trebuință ca Adunarea se cerce­teze proiectulă de lege, se admită în principiă împrumutură și se fl­sesc con­­dițiunile in care se se facă, că așa mi­nisterulă la momentul­ oportună se potă realisa împrumutură. Adunarea audiundă tate aceste con­­siderațiuni a încuviințată propunerea comisiunii. Proiectul­ de lege­a re­­masă a se lua din nou în cercetarea comisiunii. Cestiunea împrumutărilor, pentru a se acoperi cheltuelile ce facă par­ticulari­ ca și Statulă, peste veniturile loră ordinarie, este deslegată. Astfel­ de împrumuturi sunt­ condamnate și de soiințâ și de spera­nță; ele sunt puse între operațiunile financiarie cele rui­­nătorie. Din contra, împrumuturile cari se facă în scopul­ de a se îmbună­­tăți și a se spori veniturile, sunt­ re­cunoscute de bune și de folositorie, și numite producatorie, pentru care ună mare financiară a și formulată ai­­stoma: fericită este acela care se pute îndatora. A face împrumuturi produ­­cătorie și a se feri de cele improduc­­tive este regula dupe care avemă se ne­povățuimă în contractarea împru­­muturilor­. Cercetămdă ca se vedemu dacă se aplică acestă regulă la împru­mutulă de 50 de milione de franci, găsimă că guvernul­, dupe cumă s’a pronunciată actualele ministru de fi­nancie, voea ce a întrebuința partea ce va lua din împrumută la întâmpinarea nevoiloră sale, la prefacerea unei dato­rie dintr’ună termină scurtă într’altulă mai îndelungată. Sintemă în contra facerii împrumuturilor­ improductive a­­rătă pentru terminele scurte cătă și pentru terminele lungi. Cu resursele ordinarie, statulă trebue se întimpine cheltuelile ordinarie; acesta este sis­tema financiarie care se cuvine a se urma în vizlon­ă. Bară pentru a vin­deca ranele ce ne aă adusă rooa ad­ministrare a financieloră nóstre din trecută, avemă datoria a sacrifica par­tea cea mai însemnată din resursele presiuțî, mărginindu și mic și arăndă tóte cheltuelile publice pănă la desevîrșita acitare a datoriei. D. ministru de financie, în i­iua d’ănteiă a venirii sale în Adunare, a declarată că va administra financiele Statului dupe renduela ce păzesce una particulariă în veniturile și cheltuelile sale Nu s’a esplicată înse lămurită de la care particulari are se ie povețe, de la cei ce cheltuescă mai multă de cătă veniturile loră și care se înda­­torescă pentru ca se aibă ce cheltui, sau de la particularii care fugă ca de focă de datorie, care vendă și cămașa loră numai ca se scape de datorie, care voru se fie seraci dară curați, cari nu cheltuescă mai multă de cătă ce se permite starea loră, veniturile loră ? Particularii noștri cari susțină îm­prumutură de 50 milione, suntă dintre acei cari credu că mai bine se se îm­­prumute pentru ci se-și plătască da­­toriele de cătă se dea din mână, și din gură, cumă esce vorba vechia, pentru ca se scape de datorie. Ace­­stă paradigmă este aceea care o ie dreptă înțelepciune actualele ministru de financie și pentru aceea susține împrumutură atătă pentru Stată câtă și pentru particulari. Particularii pro­prietari, după ce aă sleită tóte resur­sele de împrumutare de la banchiări și au pusă speranți în Stată, și prin Stată, caută a găsi în­lesnire de a pute continua și mai departe obiceiul­ de a contracta în nesfirșiri la datoriă pentru a plăti datorie. Proprietarii ne mai putîndă contracta împrumuturi de la particulari voescă a pune pe Stată

Next