Romănulŭ, decembrie 1863 (Anul 7)
1863-12-04
MERCURÎ AJSTUI/Ü VII. VOIE8CE ȘI VEI FTJTK.ROM A NU LV. Va eși în tóte filele afară de Luuia și a dona-iji după Serbătoria. Abonarea pentru lUicuresci pe anu... 128 fciiese tune.................................................. 64 — trei lune................................................... 32 — Pe lună.................................................. H — Unu exemplabul............................... . ■ • 24 par insciințările linia de 30 litere............... 1 leu serținul și reclame linia................... 3 lei piAfdÜ POLITICII, COMERCIALE, LITERARIU. ----Direptoriulu 4 anului; G. A. Rosetti. — Gerante respim4etoriu: Anghelö Ionescu. Pentru abonare și reclamări se vorű adresa la Administratoriulu Oiariu^l Gr. Serurie, Pas. Română No. 48. 4 DECEMBRE 1863. ANXILŰ VII. STIMI T NEZĂ-TE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districte pe aur........152 lel Șese lune.................................................... 76 — Trei lune...................................j.............. 38 — (ARTICULE TRAMI8B ȘI NEPRIBr.IOA TE SE VOBŰ ARDE). Abonamentele începú la 1 și 16 ale fiecării tune- Ele se facă în districte la corespondințile iarnului și prin poate. La Paria la D. Hallegrain, rue de l’anoienne oomédie, 5, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintă valută austriacă. e. M BUCURESCI 715 India. Căndă foile străine au publicată acele ucidetoriă pentru națiunea nóstră proiopiu de constituțiune, ce ziceau că l’ar fi trămisă fostulu ministeriă puteriloru străine. d. Președinte al cabinetului actuale a protestată în Monitoriulă nostru contra acelui proiectă, ca demințită. Amu disăă însă atunci e’acésta nu este d’ajunsă; amu lisă că trebue se se dea oficiale uă de negare chiară în foile francese cari l’aă fostă publicată. Amă lisă că legea de presă a franciei impune foiloră a publica respunsul ăă celoră atacați, și c’acésta drepții ce’lără toți particularii este învederat că să areț și mai multă un guvern. Am zis că cessiunea este de mare gravitate, și ca de nu se va da?acea de negare, reală pentru țară pate fi mare și în felurite privințe. Din nenorocire pănă acumă nu s’a făcută astăfelă, și ăcă deja că începu relele consecințe, căci diamele străine afirmă din nou reală celă mare. Eacă ce dice La Nation de la 4 Decembre. „Vă depoștă din Bucuresci dăuă demințire Națiunii, care a publicată unu proiectă de constituțiune supusă de principele buza puterilor”. La Nation stăruesce în fisele sale, și nu înțelege că la Bucuresci se se pótase nu se scie ceea ce, în tote cancelariele din Europa, la cari acestă proiectă s’a trămisă, se sole arătă de bine.“ Le Pays, 7 Decembre: „Telegrafulă ne spune că Manilcriulu oficiale ală Principatelor-Unite a demințituesistența unui proiect de constituțiune ce principele Kuza ar fi adresată cabinetelor Europei, și ală cărui testă a fostă publicată de diabiulă La Nation in numeras ă seă de la 24 Noembre. „Contra acestei demințiri, La Nation susține autenticitatea proiectului, s'avemit și noi înșine cuvinte seriose d'a crede că acesta fiabit a spusă adeverului. „Apoi nu trebuie se ne mirămă dacă Monitoriulă romanii a pusă acestă grăbire și acesta înderetniciă a deminit ună documentă a cărui publicitate nu pate de cătă a produce cea mai rea impresiune în România și în străinătate, Hindu că elă sugrumă pe faclă libertățile garantate prin Convențiunea europeană de la 1858.“ Si dup’aceste, éca ce dice La France din 8’ Decembre, din care însă înlocuimu cu ponturi unele cuvinte: „țiariele la Nation și le Pays susțină tóte «legările contrarie ale diariuluĭ oficiale din Bucuresci, că ... . .... (guvernul M. S. Domnitorului) a supusă diferitelor cancelarie ale Europei un nou proiectă de constituțiune română. La Nation a publicată chiară în întregulă seu testulă acestui curiosă documentă: „Propriele nóstre schiițe, luate dintr’uă bună sorginte, confirmă pe deplină acele ale diarioloră La Nation și Le Pays. Proiectulă în cestiune, care ar voi a șterge tóte disposițiunile liberale ale Convențiunii susemnate la Paris în 1858 s’a stabili ună felă de autocrație în beneficiul cospodarului, n’aduce de cătă prea multă aminte tendințele dictatoriale pe care, de măană, le facemu cunoscute în conduita.... .............(guvernului Principateloră). „Puțini Domnitori au fostă arătă de favorizați precumă a fostă multă timpă.............(Guvernul Principateloră) prin bună-voința străină și junganimitatea (multă și mare rebdtare) romănă. Cu tote aceste încurajiări, resultatele administrațiunii... au fostă atătă de funeste, în cătă puterile nu potă fi dispuse a sacrifica liberalile instituțiuni ce au garantată Principateloră printr’ună pactă solemnă.“ D’astă dată nu mai pote fi îndouiala că guvernul, nostru din noă și cu atăta gravitate acusată, va da acumă uă demințire oficiale, pe care va cere, conformă legii de Presă din Paris a fi publicată in foile cari afirmă ceea ce nu este adeveră, negreșită, și cea a ce este peirea cea mai sigură a națiunii romane. D. N. Dokan ne a spusă că cu greșala mai figureza ca datoriă Statului cu suma de 42,414, căci domniasa a plătită încă din ăntrele dile ale lunei lui Noembre. D. Castroian, ne scrie oă epistolă prin care arătă nu numai că nu datoresce cei 10,111 lei, dară ăncă erota că moșia ce este însemnată c’ar fi avendu-o în posesiune n’a luatu-o nici de cumă, dice că de la începută a făcută cunoscută acésta, d-soră miniștri ș’a și perdută arvuna ce dase. D. Gr. Cozadini afirmă asemenea că nu datoresce nimică. Se mai facemă aci cunoscută că lista publicată în acesta faia amă luatu-o de la onorabilea comisiune financiară a Adunării care nu numai c’a astrasu-o din registrele Ministeriului de financie, pe la sfîrșitul lunei aspirate, și încă a dobîndită afirmare oficiale în Ministerial de Financie, de la cei în dreptă a o da, că tóte acele sume sunt trecute în registru dupe cele din urmă serii telegrafice, dobîndite de la dd. Castări din districte. Nu scimă în adeveri, în cee a ce privesce pe d. Cozadini, care din dour figureza în acele registre, căci lista ce amă luată de la onorabilea Comisiune in dice de cătă Cozadini, scrmă însă că lista este oficial e;scrmă că d. Ministru adisă în Adunare că „din nenorocire tóte cele dise de d-nu I. Oteteleșianu, suntă adeverate“ și vedemă, dupe afirmarea d-loră Cozadini, Dorian și Castroian că registrele Ministeriului de Financie, în acestă parte celă puțină, sunt greșite. Oricine înțelege gravitatea unoră asemene erori în registrele oficiale ale unui Ministeriu, și prin urmare suntemă și cum nu numai că noulu ministru va stărui a se îndrepta registrele ministeriului dară că va simpți, că dupe cele ce s’au irisă in Adunare, este neapărată a publica lista tutoră datorieloră ca se se facă lumina în acésta seriosa cestiune. Mai atragemă încă atențiunea d-lui Ministru asupra aceloră dd. Casiări, cari aă primită sume însemnate, cumă spre exemplu de la d. N. Dorian, și n’aă făcută cunoscută Ministeriului nici chiară în scirile ce au trimisă prin depește telegrafice. Atragemă încă atențiunea d-lui Ministru asupra moșiei Elanu trecută în registrele sale asupra d-lui Castroiană, căndă domnia sa afirmă nu numai că nu are în posesiune acea moșiă dară ăncă c’a și perdută banii ce depusese ca arvună. Ce s’a făcută dară acea moșiă? S’a perdută cu totulă în corpul ă iei, și nu mai remăne în posesiunea Statului de cătă numele iei? Încă vă dată, asceptămă ca Monitoriulu se publice testul ă oficiale de datorie și se facă cunoscută ce s’aă făcută și moșia vitrega numită Elanu și care nu mai are posesoră. Faptulă de eriamă putea dice armistițiul, închiriată era între puterea esecutivă și legislativă, ocupă tóte spiritile, este obiectulă tutoră convorbiriioră. Este naturale se fie astăfelă căci faptulă este de cea mai mare însemnătate. Ceva însă ce va parea pare mai straniă este că opiniunile sunt ă ăncă forte neotărîte; că mulți, forte mulți critică căHdă pe una căndă pe ceilaltă din aceste două puteri; că susținu unii că puterea executivă, alții că cea legislativă a făcută celeilalte concesiuni ce demnitatea o opria d’a le face. Ce dovedesce acesta osebire, ș’am putea dici’, acesta plutire a opiniuniloră ? Nimică altă dupe noi, de cătă pentru a ne areta și mai bine cătă de incurcată, cătă de îndurată și ’ntunecată este situațiunea nóstra. Desbaterile, cugetarea, și mai cu sumă faptele voră lămuri în curîndă, în bine sau în reă, situațiunea, ș’atunci va vede fiăcare cine a fostă pe calea cea bună și cine a fostă pe cea rea. C. A. R Lopotă, 6 Decembre, noptea. „Gazeta Narodowa“ anunță: Domnulă Ianosta a luată comanda superioria asupra corpurilor Zaremba și Worbieski. D. Krysinski, care, după bătălia lingă Ghelm la 21 Noembre, împărțise corpulăseă în mici despărțiri, și d. Kodlewski, care în acea bătăliă suferise mari pagube, reorganisă corpurile loră din aoă. Lingă Branka , districtulă Ploch, aă căzută la 28 Noembre două companie rusesc într’uă ambuscadă ș’au fostă desevîrșitu bătute. Totă la 28 Noembre , noptea , 100 casaci au surprinsă 30 călăreți poloni, suptă comanda lui Lutynski, lingă Grojec în guvernulă Lublin, aă omorîtă cățiva ș’apoi, după sosirea infanteriei polone, s’aă retrasă. — Torino, 5 Decembre. Banca naționalo a sustă scumptută la 9%— Altona, 6 Decembre, sora. Gazeta tribunaliloră publică uni rescriptă ministeriale atingătorii de jurămentul- omagiu (bomagiul): ministerială așteptă raporturile și propunerile guvernului holsteinului. împortațiunea de arme în Holstein este poprită. — Munich, 6 Decembre. Consililiăriulă de Stată Franke a sosită aici de la Koburg ca uă misiune din partea ducelui de Sleswig-Holstein ș'a avută acii dimineță uă conferință mai lungă cu ministrul de stată domnită de Schrenk. Gazeta Germaniei meridionale anunță: Prussia și Austria aă adresată tutoră guverneloru germane note identice în privința eșecuțiunii, în care respingă resposabilitatea pentru urmările ce ar resulta din refusulă esecuțiunii. — Newyork, 26 Noembre. Generalul Grant a câștigată o victoriă desevîrșită în contra generaliului Bragg; confederații s-au retrasă de la Loocout-Mountain, care a fost ocupată de unioniști. Confederații au perdută 5000 prisoniări și 49 tunuri. — Berlin, 7 Decenii. Corespondința liberale litografiată anunță: ministrul de Justiție a comunicată președintelui Camerei deputaților, că s’a presintată uă acusațiune contra deputatului Ioan Iacobu că ară fi comisă crima de tendință d’a restu’na constituțiunea și de ofensare Maiestății sale printr’ună cuventă ținută înaintea alegătorilor sei. MINISTERIULU FINANC1ELORU. Domnule Redactare! In ultimulu immeră ală diarului ce dirigeți s’a alunecată uă mică greșală / / 1 © fica. Bă n’amă disti că Statulă ar avea lua 108,675,000 lei, ci amă aretată că numai în creanțe cu titluri i se datoresce uă sumă de 8,656,996 lei, afară de alte creanțe mult mai însemnate, care nu înfățișadă toții acele probabilități de incăluire. Priimiți, d-se Redactare, încredințarea deosebitei mele considerațiuni. Ministru Financieror, L. Steege. No. 41,030 1863, Decern. 2. iufletinu financiarii) împrumutură de 50 milidne franci Proiectură de lege, adusă de ministeril d. N. Crețulescu pe la finele sesiunii trecute, pentru contractarea unui împrumută de 50 milione franci, cu scopul de a se fonda un bancă fondară, nu s’a putută cerceta din causa închiderii Adunării. Redeschidendu-se acumă Adunarea, comisiunea numită pentru a examina acestă proiectă de legea propusă prin organulă raportatorului seă, d. G. Ghica, că este de neapărată trebuință a se cerceta din nou proiectulă cu mai multă scumpătate de cătă ce se făcuse atunci cănd i se cerea raportul cu totă grăbirea spre a se lua hotărîre în favorea sa în cele mai dure urmă momente ale Adunării. Discuțiunea urmată acumă asupra acestei propuneri a desvelită doue ideie contrarie: una din partea Adunării, exprimata de principele Grigorie M. Sturza, și alta din partea ministeriului actuale prin d. Ludovic Steege. Cea dinte să consiste întru a considera împrumutulă ca oă lucrare ce are a veni în ajutorul proprietății suferinde, pu^ induse Statulă ca întermediătură între capitaliștii străini și proprietarii pământeni; cea de a doua cuprinde dorința ce are și Statulă de a lua întrebuințele sale oă parte din acestă împrumută pentru care sfîrșită ministerul actuale recunoscăndă necesitatea acestui împrumută, și a reservată dreptul de a face modificările ce va găsi de cuviință în proiectul de lege. Totă uă dată ministerială a făcută cunoscută Adunării că concesiunea acestui împrumută a fostă și data domnului Lefevre de către ministerul Crețulescu. Și că, fără de a se mai întreba daca concesionarulă pute saă nu realisa împrumutură, este de neapărată trebuință ca Adunarea se cerceteze proiectulă de lege, se admită în principiă împrumutură și se flsesc condițiunile in care se se facă, că așa ministerulă la momentul oportună se potă realisa împrumutură. Adunarea audiundă tate aceste considerațiuni a încuviințată propunerea comisiunii. Proiectul de legea remasă a se lua din nou în cercetarea comisiunii. Cestiunea împrumutărilor, pentru a se acoperi cheltuelile ce facă particulari ca și Statulă, peste veniturile loră ordinarie, este deslegată. Astfel de împrumuturi sunt condamnate și de soiințâ și de speranță; ele sunt puse între operațiunile financiarie cele ruinătorie. Din contra, împrumuturile cari se facă în scopul de a se îmbunătăți și a se spori veniturile, sunt recunoscute de bune și de folositorie, și numite producatorie, pentru care ună mare financiară a și formulată aistoma: fericită este acela care se pute îndatora. A face împrumuturi producătorie și a se feri de cele improductive este regula dupe care avemă se nepovățuimă în contractarea împrumuturilor. Cercetămdă ca se vedemu dacă se aplică acestă regulă la împrumutulă de 50 de milione de franci, găsimă că guvernul, dupe cumă s’a pronunciată actualele ministru de financie, voea ce a întrebuința partea ce va lua din împrumută la întâmpinarea nevoiloră sale, la prefacerea unei datorie dintr’ună termină scurtă într’altulă mai îndelungată. Sintemă în contra facerii împrumuturilor improductive arătă pentru terminele scurte cătă și pentru terminele lungi. Cu resursele ordinarie, statulă trebue se întimpine cheltuelile ordinarie; acesta este sistema financiarie care se cuvine a se urma în vizlonă. Bară pentru a vindeca ranele ce ne aă adusă rooa administrare a financieloră nóstre din trecută, avemă datoria a sacrifica partea cea mai însemnată din resursele presiuțî, mărginindu și mic și arăndă tóte cheltuelile publice pănă la desevîrșita acitare a datoriei. D. ministru de financie, în iiua d’ănteiă a venirii sale în Adunare, a declarată că va administra financiele Statului dupe renduela ce păzesce una particulariă în veniturile și cheltuelile sale Nu s’a esplicată înse lămurită de la care particulari are se ie povețe, de la cei ce cheltuescă mai multă de cătă veniturile loră și care se îndatorescă pentru ca se aibă ce cheltui, sau de la particularii care fugă ca de focă de datorie, care vendă și cămașa loră numai ca se scape de datorie, care voru se fie seraci dară curați, cari nu cheltuescă mai multă de cătă ce se permite starea loră, veniturile loră ? Particularii noștri cari susțină împrumutură de 50 milione, suntă dintre acei cari credu că mai bine se se împrumute pentru ci se-și plătască datoriele de cătă se dea din mână, și din gură, cumă esce vorba vechia, pentru ca se scape de datorie. Acestă paradigmă este aceea care o ie dreptă înțelepciune actualele ministru de financie și pentru aceea susține împrumutură atătă pentru Stată câtă și pentru particulari. Particularii proprietari, după ce aă sleită tóte resursele de împrumutare de la banchiări și au pusă speranți în Stată, și prin Stată, caută a găsi înlesnire de a pute continua și mai departe obiceiul de a contracta în nesfirșiri la datoriă pentru a plăti datorie. Proprietarii ne mai putîndă contracta împrumuturi de la particulari voescă a pune pe Stată