Romanulu, martie 1866 (Anul 10)
1866-03-04
Rogu dare pe toți amicii și cunoscuții mei se nu’și pârdă nici vorba nici votul în deșiert, și să nu me expuse gurelor que nu sciu face altu usu de libertatea qua li s’a acordatu de quat se insulte pe quel que nu le a făcutu nici un zeu. I. Heliade R. Domnule Redactare. Stimabilului diarifice indigiatî, porta devisa: „lumineylu-te și vei!" Vé rugămă se bine-voițî a da luminii alăturata petiția ce amu adresată d-lui Ministru de Interne. Damü publicității epistola nóstru, că daca vreuă dată nu voru fi, celă puțini se fiă solutii, că noi amu voiții se simți. Priimiți, vé rugămu d-le. Redactare, asigurarea stimei ce va pastrâmfi. Autori sați din partea celor 1î sub-scriși in petițiune. St. Velescu. Domnule Ministre. Aflându că direcțiunea Teatrului Naționale se va da, în întreprindere ca în trecută, sub-scrișii, ca actori,pe carii suita Teatrului ne atinge de aprópe, protestămu contra aceștir mesuje. Esperiința trecutului ne-aprobată, că modulă de administrare prin întreprindere este celă mai viciosă, pentru acea a ve rugămu, d-se Ministre, ca se bine-voițî, a lua alte măsuri în acesta privință. Sperămă, că veți bine-voi a numită comisiune mixtă, la care se ia parte și câțiva artiști, spre a face ună proectă de organisare ală Teatrului, și a se lua dupe aceia pe sama Statului, singurulă mițblocă de propășire, la casuță înse cându acesta fericită posițiune nu s’ar fi putea acorda două camă dată Teatrului, atunci se fiă condusă de către ună comitetă doameni speciali și competing, in acesta matenă, în fisiculă propriu ală artiștilor, din cari se compune trupa, căci pe noi, declarămu, ne inspăimântă idea de a mai risca talentele și munca nóstra, administrării absolute a unui nou speculator, fiă artistă sau particulariă. Suntem convinși, de la Ministre, că veți lua îndeaprope considerare drepta nóstrá cerere, mai cu sumă în momentul când tate silințele guvernului sunt și de a satisface oricare cerere legale și draptă. Priimiți ve rugămă, d-le Ministru, încredințarea respectului nostru. St. Velescu, A. Galino, I. Caragiali, St. Mihaileanu, D. Dragulici, G. Alexandrescu, St. Faraschivescu, M. Mincu, lonescu, Solomonescu, Săpeanu, Moceanu, M. Costandinescu, F. Popescu, E. Caragiali, F. Sarandi, R. Mihaileni, Irina, M. Cristescu, M. Agern, V. Cristescu. REFLESIUNI POLITICE. asupra PSEUDO-SINODULUI GENERALE ROMĂNESCU. Partea I-a. (Urmare) Dar oare nu vede cătă se contraifice cu legile sale, căci însuși a trimisă decretulă Prea Sântului Neofită și’lăsă publicată și în Monitoră ca episcopă. Cumă? pe deuă parte ele îl publică în facia lume! ca episcopii, și pe de alta îi ijlie, nu ai abdicată la episcopie? Ce logică este acesta din partea sa? Pe două parte îi dă decretul de episcopii, oară pe de alta, după abdicare, îi respunde cu adresă ministeriale, vi s’au priimită dimisia din locotenența de episcopă , după oă lună de dile aprópe. Bată cumă regimulă acelă pervers s’au contradisă cu totulă și apoi crede a putea contradice și pe alții» — Dar Peamântul« Neofită a fostă necontradisă totădeauna , căci aparând ca totădeauna Biserica de invasia regimului reă, aă fostă egală cu ceea ce au fostă in tóte timpurile, adică uă colona bisericei ca și a țerei, nimică mai multă, nici mai puțină. Dar ROMANULUI MAI1TI0 contra-o fiși aă fostă, și totădeauna voră fi, aceia carii în locu de a păzi sântele canone și biserica, ’î aă fostă străină, aă părăsit-o cândă s’aă înfățișată lupulă și aă defăimată pe păstorală. Contra disă aă fostă și totădeauna va fi regimulă retăcită, care jurândă păzirea drepturilore țerei, aă nimicită cea mai mare dreptate, libertatea consciinței, adică a bisericei; dar nu aceea carii cu sacrificii netăgăduite, cu lepădare de sine și cu periculo, nă apărată acestii sântă paradiă ală naționalității române, care desființându-se nu vomă avea nici uădată uă țară română. Se nerespundă înse retăcitulă regimă bisericescă, iu sinceritate, la ce au abdicată Prea Sântulă, la episcopia la care sta in dauna bisericei, ori la locotenenția unde sta , fără se pardă biserica, de mai mulți ani, ba încă spre întărirea bisericei și spre edificarea credinței? Sespunsură este ușoră: au abdicată la episcopie. Așadar, iată de ce aă <zisă Prea-Sântulă Neofit ex-episcopă, nu că d0ră ținea la legea necanonică a numirei, dar pentru a arăta guvernului cumă se contradicea cu sine însuși și cu legile sale, cândă îi dicea că nu aă dimisionată la episcopia de Argeșă; căci Prea-Sântulă ar fi fostă în contrazicere atunci cu sine, cândă ar fi priimitu a fi episcopă necanonică, cum aă primită alții, eară nu cândă aă lepădată acésta. Apoi cumă au putută regimulă se lă de faime, fără se’lă lase se se apere, cumă a făcutu in ședința din 7 Dec. când chiar de la începută i-aă luată cu minte și ură cuvântulu? Acesta este în contra dreptului și a oricărei procedure. Apoi noi întrebămă Ură șî, cându au devenită Pseudo-Sinodulă uă Adunare de medici? Eată deci dovedită că elătă făcută, pe lângă cele mai susă disc, și mă abuză de putere, chiar în contra legilor positive. Inse acesta arăta, pînă la evidență,cu cătă servilitate Pseudo-Sinodală s’aplecată politicei regimului trecută de a ucide moralmente pe ună emu temută, spre a putea stinge in ochii cui se cuvine fulgerile protestului cu adulți de aîmaioritală a Pseudo-Sinodului, așa cumă mai ’nainte se ucisese cuferuilă d. Catargiul După logica guvernului aceluia, nu era cupă a nu fi contra-zisă, decă nu primindă legile sale contrarie bisericei, și Pseudo-Sinodulă, dar ar fi trebuită a nu avea consciința și a nu ține contă de nici ană jurământă bisericescă pentru a face acesta ; acea ce unui Arhiereu, ca și unui simplu cetățiană, nu este permisă sub pedepsa anatempei bisericei. După logica guvernului aceluea, toți suntu contraziși, afară de Arhireii carii să priimită legile ucigatore ale Bisericii și a țeriî. 4-lea. Venimă acumula al patrulea considerent care din titlulu protestului „Protestă dată Sinodului Română“ scrte deducerea că Prea-Sântulă Neofită a admis acesta necanonică instituțiune. Acesta este culmea arbitrarității, căci daca ar fi disă „Protestă dată Pseudo- Sinodului“ nu ’li-ară fi priimită nicidecumu, dicândru că nu este acela titlulu oficială. Iar daca Prea-Sântulă plină de nobilitate și politeță s’aă adresată, commeil faut, după titlură oficială cu tactă și moderațiune, însă ca Arhiereu ală lui I. H. și nu ală poliției, guvernulu trecută crede a scote declarațiuni că recunosce Pseudo-Sinodulă. inse se scie de totá lumea că declarațiunele nu se facă așa, atâtă în politică, cătă și în magistratură , ci trebue se declare, celă ce le subscrie, intrânsele formală și clară ceea ce doresce a declara" Prea-Sântului Neofită deci nu-i remânea decâtă d’a face protestulu cumă l’au făcută și a apăra biserica cu acea putere de sufletă ce aă avută in modulă terorismului trecută și a frațiloră sei in 1. H., carii acumu devenise dușmanii sei cei mai înverșunați, sau a remânea afară și a’i combate prin presă, dar acesta din nenorocire nu era liberă ajunsea și cuvântul ă era robită, iar episcopii necanonici, civili, au dorită se profite de acesta, spre a le remânea fapta nepedepsită, și biserica ucisă. Patriarhulă a tóta lumea în anulă 1849 făcându adulă de respunsii la enciclica Papei Piu IX. despre unirea tuturoră creștinilor» cu biserica Romei, i s’aă adresată, cumă se cade, confratelui seu in I. H. Episcopul Romei etc. Resultă óre din acesta că Patriarhul Icumenicu ar fi priimită abaterile bisericei Romei? Nu, fără îndoială Cu tote acestea, după logica guvernului trecută și a Pseudo-Sinodului, Patriarhal Ecumenică este de multă unită cu Papa, pentru că scriindu-I după titulii sei,i-ar fi fi admisă Biserica sa. Pe de altă parte prefântului Neofit, din tote pocturile țării de la clerici și boeri, primea scrisori și rugăciuni se mântue corabia bisericei care se afunda în valurile mării lumei acesteia, pe cândă arhiereii aruncau în ea pietre și bolovani ca să se afunde mai curende. In mediul unei asemene impulsiuni generale a boerilor și a opiniunei publice care dicea: , Se vedemă ce va face pres. Neofit, trăda-va și elă pe I. H. sau nu?“ s’a decisă, în fine, a trece rubiconulă și s’a trecută singură în numele lui I H. cu puterea S. Apostoli, după ce în deșertă așteptise pînă la 7 Decem. 1865 , pe arhiereii Moldovii Profanții Filaret Scriban, episcopă de Stavropoli și Iosif Bobulescu, Episcopă de Sevastia, carii plecase de la Iași la Bucuresci, ca tustrei se asalteze pseudosinodulă, căci pe aceștia guvernulă trecută îî întorsese îndrumă de la Focșani, și iau condusă înapoi în meritulurnei celei mai aspre, a viscoliloră și a troendoră cumplite, pînă la Iași, suptă escorta soldățască. Era cumă se păzea atunci art. 46 din Convenția Parisiană, care ne garantază tóte libertățile. Eríi prof. Neofit, dupe ce aă lăsată pentru mărirea bisericei și a nației, mărirea omenescu, dupe ce cu adevărate sacrificii s’aă espusu la tóte pentru adevără, s’aă espusă chiară la insultele falșiloră Episcopi, s’a vădută lovită chiară din partea acelora cari în mare parte suntu discipolii săi, cu uă actu așa de defăimătorii și necalificabilă. După ce amu vădută ca valore aă considerantele acestui actu calomniatură, resultă ce valore are conclusiunea sa contra pres. Neofit, ca unulă ce s’aă făcută de nisce ómeni cari în viața loră n’au făcută nici ună sacrificiă pentru apărarea bisericei și a nației după cumă vă !• H: „Păstorulă celă bună, „sufletulă seu își pune pentru oi, éra „năimitulu vede lupulă vividă și lasă „oile și lupulă le risipesce pe ele,“ ba din contrară sacrificată și biserica și consciința, și nația și dreptatea, și pe apostolii loră cari s’aă espusă pentru dénsele, la tóte periculele terorismului trecută. Inse cu tótu acésta înverșunare, Pseudo-Sinodală care a emisă ună asemenea actă calomniatoră contra pros. Neofit, Episcopii Moldovei, susă pomeniți, aă protestată de lași, prin proteste date Pseudo-Sinodului, contra tuturoră legiloră odtrolate de guvernă bisericea, și în protestele loră aădisă, că, susțină în totală protestul« Prof. Neofit,eră Pseudo-Sinodulă, fără se’i vadă, fără sĕ’i scie măcară, au aplicată și asupra loră aceașî măsură, de escludere, prin urmare teză pentru acelesi considerante, și așa acumă în timpurile nóstre s’aă repetită lucruri din timpurile Apostolilor, cumă dice Sf. Apostolă Pavelă: „Că noi propoveduimă pe I. H. Elinilor« nebunie, Iudenora scandată, era nouă mântuire,*“ părândă a fi nebunie și scandală ómenilor, trupeșei, de tină și de carne, apărarea bisericei, consciinței, a nației și a dreptului. Totă așa Pseudo-Sinodului aă părută nebuni apostolii credinței, apărătorii bisericei lui I. H., adevărații arhierei și păstori cari șî-au pusă sufletulă loră pentru ei. Ce crimă aă făcută deci Episcopii de la Iași, cari împreună cu Presfântul Neofit, aă respinsă Pseudo-Sinodulă etc? Eî și—aă împlinită datoria cea mai sântă a omului, și-au apărată biserica și consciința. Ce aă făcută însă Pseudo-Sinodului au făcută o crimă în contra dreptului divină și a omului, au defăimată și au calomniată fără dreptate, au atentată la onarea unui adevărată Arhiereu ală bisericei, după singura impulsiune oficială a nenorocitului regimu trecută, făcăndu-se instrumentă satanică pentru a ucide ună arhiereă virtuosă. Dară acésta va române ore nepedepsită? Nu, fără îndoială, căci națiunea română, care au scosă din piciorulu săă unu ghimpă omorâtoru, va scote și cela altu ghimpă omorâtoru, care este ierarhia necanonică, care au adusă revoluțiunea în biserică, și neîncrederea și lupta între episcopii canonici și preoți. Nu mai potă rămânea în micii loculiĭ nostru nisce scóne triste a trecutului durerosă, care sacrificând« chiară consciința, adică biserica, ca să’i placă, au consimțită la uciderea consciințeî, aă trimisă la 3 Augustă, felicitări guvernului trecută, și mai mulții încă, aă bine-cuvântată vărsarea sângelui creștinilor», cari ca vitejii cadóu pe piețile Bucuresciloru pentru țara și pentru dreptate, in locă să se înfioreze de o asemene faptă. Amu multe deciisă asupra discurseloru d-lui Ministru și compania, rostite în Pseudo-Sinodă, dar le lasă pe altă dată. Vomă supune însă la areopagulu opiniei publice, lipsa de tactă și rezerva a unui om cu perii albi și aprópe de mormăntă, faclă cu una arhiereă a bisericei, care în biserică, totă atăta este de mare, câtă și ună domnitorii pe tronă. Vomă supune dreptății opiniei publice, expresiile sale necuviinciose, care pentru onerea poporului nostru, nu le gâsimă nici chiară in piadă. Cătă despre cunoscința raporturilor bisericei cu statură, cunoscinți de stată și bisericești, exprimate cu ună condeiă așa de ageră în protestulă Preș. Neofit, suntemă departe de a le pretinde de la domnia sa, și cu atâtă mai puțină, a cere de a le înțelege domnia sa, care este cu totulă streină de asemenea înalte materii. Prea estimate ,domnule Red. [Simțitoră la apelulă patriotică ce ar ți bine-voitu a adresa junimea universităților, a progresului și a viitorului, de a lumina opinia publică prin presă, asupra adevărateloriinevoia țerei și a bisericei, aducă aceste pagini, pe temeiul dreptului apărărei, la care m’amă văzută a trasă, spre răspăndirea adevărului, în niște materii așa de înalte, și spre luminarea patrioticului guvernă actuală, care cu așa mărinimie și înțelepciune, voește a vindeca ranele trecutului, rane care sângeră încă și fumega pe corpurile nóstre. (Va urma). Romulus Scriban, Dr. în Dreptați Cameralistü Domnule Redactare! In articolulfi asupra sinodului publicată în patrioticul ad-vóstru isioria, s’au strecurată căte-va greșeli, pe care ne rogă se bine-voițî a le îndrepta cumă urmeză. La part. I, lin. 2, în loc de „voia loră“ se se citescă „voia lui.“ La mun. I. lin. 6, în loc de „este compus“ se se citesc a „nu este compusă.“ La mun. II. lin. 17, în loc de „buna vestire“ se se citesc a „buna crescere.“ — — lin. 33, în loc de „cu 7 membri1, se se citescá „cu 7 monarhi.“ — — lin. 68, în locă de „n’am pus ce aă datată“ se se citesca „n’am pus..... și aă datată. La num. III, lin. 25, în locă de „caea ce premite.... și pune“ se se citescu „eaca ce premise.... își pune“. — — lin. 27 în locă de „acesta indemnă“ se se citescá „acésta insemna.“ — — lin. 45, în loc de „în care ori ce sinóde,“ se se citesc „în oară ce sinede.“ — — sin. 49, în loc de „prin urmare și apartiții,“ se se citesc „prin urmare și a părții.“ — — sin. 72, în loc de „elăne cele mai multe“ se se citesc „îű negi și j mai nalte.“ — — sin. 90, în loc de „nelegare, tematică“ se se citescu „nelegală, schismatică.1] In 3 Martie 1866 Buc. — RomalQS Sctmbul „Onorabilului domnu N. P. Savopulo, fosti Prim Președinte alu Tribunalului Doljî•* „Domnule.11 Din Șiua venitei dumitale în oraș inlu noi instalată de guvernă, ca președinte Tribunalul de Comerciă“, știu și domnule, ca vechia și esperimentată funcționariă, se administrezi sarcinii serviciului ce le era încredințate , cu aceiași vestitate și activitate ce era dorită de toți catățeni noștri, ați făcută, domnule, și mai multă, i tate grelele înprejurări ce, în timpii de faiă, merință sorta’mai multoră comercianți; nu nunta dreptă judecătorii, dară și ca părinte, ați știută se feriți pe fie-care de a nu cădea nn daplorabila stare, ce inimicii binelui obștescă, pot că o dorea; acesta conduită a domniei vóstre, donnule, ca modelă de virtute, și care am avută efectul ă împăciuire, cu reciprocitate, nu am lăsat pe nici una din părțile a fi nemulțămite pentu domnia vóstra, nu puturămă, dară, se lăsămă ne mărturisite asemenea sentimente nobile, și drepți dovadă de a nóstra neuitată recunoscință ce vă datorămu, precumă și pentru adănca mâhnire, simțimă pentru lipsa domnii-vóstre dintre noi, totu cât judecătorii câtă și ca amică, vă rugămă, i priimiți din pa^e-ne acestă modestă suveniru, spun semnă de a nóstru a sinceră amiciție și recunostință ce ve conservămu. „Dimitrie Pața, George Pleșa, Gheorghiță Comanenu, loan Coandă, Dimitrie Leovenu, Dănc Teodor, Hagiadi și nepotulă, Nicolae Dianu, Costache Orăscu, Alexandru Căltianu, I. Strassu, Costandinu Popovici , P. Iacovă, Panait Teodor, Jeblescu, Cernătescu, S. Scarlată, N. Parisă, Leoveanu, Anastase Corenti, Genovici, Nicolae Mihailă, Cazaru Dimitriu, Teodoră I Preda, C. Vrăbiescu, Lt. Verona. Urmeiju încă 75 de subt-semnăturî nediscifrabile. 1866, Februarie 10 Orașn Craiova. Domnului Redactare alu pianului Românull Domnule. Acumu, ca și altă dată, venimă cu respectă a depune în mânele d-vóstre suma de lei treizeci și doi, paralel rece, adunată după cumă se arată mai la vale, și ve rugămă se bine-voițî a o înainta unde se cuvine spre a servi ca ajutoră nenorociților frați români din Moldavia, cari suferă consecințele fometei, sau mai bine a relei administrări a trecutului. Suntemă a d-vestre cu profundă respectă. Teodorescu Georgiu- Scolari în clasam de Stamate Nicolae. Bojilovici Georgiu J acestei clase. NUMELE CONTRIBUITORILORU. 23 35 Sau mai luată din cutia de binefaceri a clasei ... 8 15 suma totală. 32 10 T. Pascal (Institutore) . . 12 10 Stamate Nicolae...........................2 10 Gherghicenu Gheorghiu. . . 2 10 Popescu Răducanu .... 39 lonescu Nicolae..................... 30 SergescuGostandin .... 30 Bărbătescu Michail ..... 30 Marinescu Demetre .... 30 lonescu Marin........................... 30 C. Alexandru.......................... 30 Visante Stefan.......................... 30 Dorojan Stefan............................15 Compania Dramatică TEATBU CEL »ABE SÎMBATA LA 5 MARTIE 1866 SE VA*JUCA CATERINA HOVARD ■f:. Dramă, in 5 acte, de d. A. Dumas, tradusă de d. S. Dumitrescu.