Romanulu, mai 1866 (Anul 10)

1866-05-01

­ I -mi nn in#­;. Pentru ce guvernul ă să aibă facul­tatea, elu care nu este de­câtă garan­­tatorulă drepturilor] nóstre, de a ne impune cumpărarea obiecteloră ce s’ar fabrica în țară cu unu precia­pate în­doită de acela ce putemă afla în altă parte și acesta numai pentru a favo­­risa individualitatea, monopolulu, în pre­­giudiciulu societăți consumătorie ? Și dăndu-i astă drepțu­ cine ne pote garanta că guvernulă se va mărgini acilea și nu va esploata neglijența ce amu depune în controlarea pășirii tu­turora celoră­l­alte drepturi ale nó­stre. Ca cestiune de Stată sau de pro­­tecțiune, guvernulă ne obligă se plă­­ti cu multă cândă a m­ai putea plăti pu­țină, și totă cu dreptulă cel dă ches­tiunea de stată, elă, mai­ în urmă, pune ordonanța asupra presei calcă dum­ici­­lială și cele-l­alte. Se ne convingemu uă dată de drep­turile și datoriele nóstre, și se ceremă acolo unde suntemă in dreptulă nostru respectarea lui. Se ceremă dară se ni se garantese libertatea comerciului. Pănă căndă se asteptămă? Pănă în momentul ă căndă industriole nóstre voru fi în stare a se lupta cu arme egale cu rivalii loră în strainetate, precumă ne măngăiă rutinierii și cei ce voru prolecțiune. Aberațiune de spiritu din partea ce­lui ce ară cere acesta în țară la noi, unde cea mai mică industriă, este stri­vită mai nainte de guvernă. Dară cine va judeca, și curați va judeca dacă ar­mele suntă egali? Pe «același pământ și și sub aceleași Legi, cine­va întâmpi­nă condițiuni de muncă cu totul­ dife­rite: Ialomițianii și Tărgoviștienii, de exemplu, suntă cetățiani aceluiași Stată: aceștia din urmă, au materiale mai­ef­­tine, suntă lângă uni­ centru de con­sumare mai ma­re și capitalurile ce în­­trebuințază nu-i costă prea multă. Cu tote astea, cu totă inferioritatea ce gă­­simă in condițiunile muncei, ialomițiani bază pe Tărgoviștieni, și producțiunea lor ă obține preferință peste totă; da­că dar recunoscemü că nu se potă ega­­lisa armele între provinciele aceluiași Stată, nu va fi d­o­uă absurditate ca se căutămă o cas­ă egalitate între națiuni. Se nu cred­á guvernul­ și virtuoșiu că ceremă abolirea impositului vama­le, nu, uă reducere proporționată a tarifelor­, ar satisface esigințele nó­stre, fără sacrificii inerose pentru ne­­saură. Simplificarea formalităților, pe altă parte ar stimula comercială țerei și cu modulă acesta consumatorii ară putea forma capitaluri cu cari numai industriale țerei ară prospera. Oamenii practici, ori­cari ar fi apli parea spre pentru libertate, nu groescă a deschide resbolă impositului. Ei voră din contra, moderăndulă se facă vama mai productivă ; ei ceră mic ștorarea ta­xei, nici de cumă suprimarea iei. Și nu vedă pentru ce cineva s’arü gândi a destruge vama, pe cătă timpă, în Ro­mânia, impositele indirecte se conservă, pe cătă timpă fiscală percepe ună tri­­bută de la productele indigene. Este justă și necesară de a supune prove­­nințele străine la unu imposită Sta­­tele-Unite ne daă astăzi exemplulă celă mai pipăită, și care din alte state a yeijutu vre-uă­dată desvoltănduse pe un scară mai mare comercială, agricul­tura și industria. D-nulu ministru financieroră, dacă memoria me adjută, a­numită mai de­unătjl ună comitetă în scopul ă de a căuta se propuia sau mai bine de a inova un sistemă vamale. D-nu mini­stru a’nțelesu fórte bine folosele ce potă trage instituțiunile nóstre din dis­­cusiune, și mai cu sumă în timpul ă de faciă căndă le amu moștenită într’uă stare pare mai tristă de cătă căndă amă încredințată fostului Guvernă or­­ganisarea loră. Comitatulă sci-va óre se profite și se se arete demnă de delicata misiune ce i s’a încredințată? Buna-voință cre­­demă, se-i fiă sinceră ! Pentru ce n’a data publicității lucrările sale de atâ­tea dile, ca­re ne putemă pătrunde de ele și se re­dămu gratitudinea ce me­rită ? Publicitatea, diferă membri ai co­mitetului vamale, ea singură respăn­­desce lumina și pune pe fle­care în stare de a-și cunosce datoriele lui. Se­­cretul, din contra , deschide drumul­ versiunilor, cari agităză spiritele și demoralistiză societatea. Amă fugită de’ntunerică, d­ loră mem­bri, unde este lumina? Redicați-ne per­delele și vomă sei a alege terîmură so­lidă, ne vomă da măna și vomă pu­tea striga unulă altuia și cu toții îm­preună plină de bucurie. Trăimă! Sisteme pentru vie­a instituțiunii de care vĕ ocupați, pînâ aș’a­ ilî, nu suntă de câtă doue: Libertatea și Protecțiunea sau Prosbirea. Celă d’ăntâiu are dreptă efectă a­­meliorarea esistenței consumatorului și prin urmare a societății, pentru că a­­colo unde, obiectele de consumațiune abundă, ori­ care ară fi prevenința loră, pred­ulă scade. Celă de al­ doilea are dreptă efectă miseria, pentru că acolo unde con­­curența lipseșce monopolulă și arată colțulă și ne impune, voința lui, care este pre­amară. Dacă vroiți a consuma în abundanță fără a cheltui multă, în comparațiun­e, aclamați în gura mare, pentru ca totă lemănulă se va salute cu insusia srau l­ibertatea comerciului în limite, nu u­topia absurde. Dacă din contra sun­teți egoiști și asto­feliu­ne prevede­­tori, aruncați în tăcere lanțulă asupra nenorocitului consumatoră, puneți măna­ie­ră industria de prima necesitate, și rîrjăndă de multa încredere ce națiunea a avută în d-v0stră, dacă va vroi se suferă, impuneți preciurî care se ve­de arătă mijlocele de hrană îngreuiate de d-vóstri cătă și profilulu cu care veți­­ ine­ voi a ve mulțumi. C. St. Bolintineau. ROMANUILO 1 MAIU. FELURIMI. — Eri în momentulă căndă se schim­­ba garda palatului Pitti, regele Vic­­tore-Emanuele a fostă obiectulă unei mari ovațiuni din partea mulțimii ce staționa pe piatră, Regele trecăndă în trăsură, a fost­ primită cu strigările: Trăiască Regele, trăiască resbelulu! — Gitimă în Independința Belgică ur­­matoria scrisoria a generaliului Klapka care, In Impregiurarile d’astă-iji, are importanțiă: Domnule Redactors, Amă citită în Independință de la 30 Aprilie uă scrie greșită pe care îmi permită a o rectifică. „Corespondintele d-v0stră din Pa­ris pretinde că aș să fi declinată oferita ce mi s’a făcută, d’a coopera la uă mișcare in Ungaria în favorea Prusiei. „Diariele din Viena din parte-se a­­nunțaă a doua din ofertele lui Klapka au fostă declinate: „Ne priimindă nici uă propunere și nefăcîndă nici uă ofertă, nu putemai ac­­cepta nici declina. „Ș’apoi nu este datoria căroră­ va e­­siliați, ce lipsescă de 17 ani, dară a diete într’unită la Pesta care trebuie se aviseze ce­ trebuie și are se facă Un­garia în mijloculu unei conflagrațiuni generale în Europa. „Primesce, domnule, etc. „Bruxelles, 3 Mai” 1866. G. Klapka. Căpitanul- vaporií Pereire raportă ur­­matoarele: „Aducă din America ună felă de ba­­telă-plută, de curăndă inventații,­­și care merită totä publicitatea. Este ună mare sacă de pănsă, cu sfere ca ună hamac (pată de atârnată) de marinară, care nu ține mai multă rocă, și care con­ține tota sistema. „La trebuință, în patru minute, prin mijloculă a doue fele coprinse totă în sacă, se înflă doue țeve de cauciucă ce au forma de doue cigări, și unite împreună paralele cu pănsă și cu nesce legature țâpene; suntă apoi seîndure cari formază banca pentru lopătare; atunci în locă d’ună sacă de pănsă, vei are ună bazală neînocabile care póte duce patru­­zeci de persone (suntă și mai mari și mai mice). Acestă batelă, pri forma sea, are că asta stabilitate încătă nici ună timpă nu lă póte face se seresterne; elă póte merge cu pănne și cu lopete; se guvernăză c’uă cărină aședată înapoi. „L’amu vedută funcționăndă la New­ York, și amu fostă minunată; amu ve­­dută luată acestă sacă dintr’ună ma­­gazină dusă pe țermu și pusă pe apă gata de navigată, și tóte acestea s’a făcută în optă minuți. Prin Decretele înaltei Locoteninț Domnesc­, sunt­ numiți: Părintele Nifon Bălășescu, este și remăne suspendată din postură de pro­­fesoră de religiune la liceulă Mateiă­ Basarabu, pînă dup lui ; Oră părintele cu "'-mirea procesu­Spiridonu-Noă, îlu va amplasa provi­­visoriă la citatură poștă. D. N. Sion, este numită revisoră la biuroulu vamală de Galați, în loculă d-lui George Culoglu, care va trece în altă poștă. D. P. Drusianu, în postură de se­cretară biuroului vamală de la punc­­tulă Predeal, în loculă d-lu­ G Ionescu trecută în altă postă. D. Alecu Stoianovici, fostă președinte de tribunală, în poștă de suplinante la curtea de apelă din Iași, în loculă d-lui N. Casimir, trecută în altă poștă; D. N. Casimir, actualură supleantă de la curtea de apelă din Iași, in poștă de procurară de secțiune la curtea de apelă din Iași, în locul ă d-lui d. Tăcu, demisionară. D. Grigorio Jianu, fostă judecătoră de tribunală, în postă de președinte la tribunalulă Romanați, în loculă d-lui N. Vericanu, trecută în altă poștă. D. N. Cantacuzino, actualulă primă procuroră de la tribunalulă de Doljă, în poștă de procuroră de secțiune la curtea de apelă din Craiova, în loculă d-luî A. Stolojanu, demisionară. D. C. Plitoșă, actualulă judecătoră de instrucțiune de la tribunalulă Tecuciă, în poștă de președinte la acelă tribu­nală. In loculă d-luî I. Potocenu, de­misionară. D. D. Morțun, actualulă procuroră de la tribunalulă Tecuciă, în poștă de ju­decătoră de instrucțiune la acelă tri­bunală, în loculă d-lui C. Plitos. D. G. Nicolau, actualulă sub­stitută de la tribunalulă Tecuciă, în poștă de procuroră la același tribunală, în­ lo­culă d-lui D. Morțună. D. D. Toplicenu­, actualulă ajutară de la tribun­alulu Tecuciă, în poștă de Sub­stitută la aceiași tribunală, în lo­cul­ d-lui G. Nicolau. D. D. Pleșescu, fostă președinte de tribunală în poștă de preș­dinte la tri­bunalul­ Suceva, în locul­ d-lui M. Martienu, demisionară. D. D. Lupașcu, fostă membru de tri­bunală, președinte la tribun­alulu Bacău în locul­ d-lui Em. Crupenschi, demi­sionară. D. Costache Tomșa, fostă președinte de tribunală, în poștă, de procuroră la tribunalulă Vasluiă, în loculă d-lui C. Manoliu, trecută în altă poștă. D. N. Oromolu, actualulă procuroră de la tribunalulă Mehedinți, în poștă de judecătoră la acelă tribunală, în lo­culă d-lui N. Gardarenu, demisionară. D. I0nă Aurel, fostă procuroră de tribunală, î­n poștă de procuroră la tri­bunalulă Mehedinți, în loculă D-lui N. Oromolu. D. C. Bengescu, actualul­ membru de la tribunalulă Doljă, în postură de primă procuroră la acelă tribunală Dolji, în poștă de primă procuroră la acelă tribunală, în locul­ D-lui N. Cantacu­­zino, trecută în altă poștă. D. C. Chinezu, actualul­ membru de la tribunalulă Doljă, în poștă de pre­ședinte de secțiune la același tribunală, în loculă D-lui Ștefană Rotiscu. D. T. Maronanu, actualulă suplinin­­se la tribunalulă Doljă, în poștă de mem­bru la același tribunală, în loculă D-lui Chinezu. D. N. Papadopulu, actualulă suple­antă, în poștă de membru la tribuna­lulă Iași, în loculă D-lui D. Sturdza, demisionară. D. I. Juan, fostă membru de tribu­nală, în poștă de supleantă la tribu­nalulă Doljiu, in loculă D-lui T. Ma­­ronenu, trecută in altă poștă. D. G. Ionescu, licențiată în dreptă, în poștă de procuroră de secțiune la tribunalulă Prahova, în loculă D-lui I. Vlădescu. I­. Vasilie I. Vlădoianu, licențiată în dreptă, în poștă de membru la tribu­nalulă Doijiă, în loculă D-lui C. Ben­ep­­escu, trecută in altă poștă. ocuroru în Vasluiă, în poștă de judecătoră de instrucțiune la tribunalul­ Suceva, în loculă D-lui N. Afendulea, trecută în altă poștă. D. C. Roj­iță, fostă procuroră, în poștă de procuroră la tribunalulă Ba­cău, în loculă D-lui George Botez D Iancu Stroescu, fostă substitută la tribunalulă Suceva, în postai de su­­pl­in­inre la tribunalulă Galați, în locul­ D-lui I. Raducalatu, trecută în altă poștă. D. Mihaila Cornea, juristă, în posta de supleantă la tribunalulă Iași, în lo­culă D-lui N. Papadopolu, trecută în altă poștă. D. Al. Iamandî, fostă procuroră, în postă de judecătoră de instrucțiune la tribunalulă Fâld­ă,­în loculă D-lui P. Mă­­nâilăi, trecută în altă poștă. D. P. Mănânlă, actualulă judecătoră de instrucțiune de la tribunalulă Făl­­ciă, este permutată în aceiași calitate la tribunalulă Rîmnicu-Sărații, in lo­cul­ domnului G. Poenaru. D. Aristide Vasilescu, actualulă a­­jutară de grefă la curtea de apelă din Craiova, în poștă de grefieră la tribu­nalulă Nemțu, în loculă D-lui loan La­zariu, demisionată. Prin decretă cu data 27 Aprilie 1866, după propunerea făcută prin raportă de același D. Ministru, D. Stoica Sorenu, este numită capă de portărei, la tribu­nalulă Romanați, in loculă D-lui G. Corhană. D. Dimitrie Voiculescu, este numită portărelă la Tribunalul­ Romanați, in loculă D-lui Herea Mihailă. 243 CONFIDENTUL Comedie într’ună acte, de Scribe, jucată de D-na Alexandrine Manu, D-ra Sm. Cantacuzino, D-na A. Cantacuzino, D-na P. Carp. PRIMA PARTE A CONCERTULUI. Cavatina din Ernani (Verdi) cântată de Prin­­cesa A. Ghica.— Mare fantasie asupra motivelor­ Somnambulei (Talverg) executată de D-ra Julie Blaramberg. — Cavatine de Linda (Donizett) cân­tată de D-ra Darcy. — Duo din Masnadieri (Verdi) de D-na Popescu și P­iesa Ghica. A DOUA PARTE A CONCERTULUI. Cavatine din Trovatore (Verdi) cântată de D-na Heinemann.— Trio d’Attila (Verdi) cântată de D. Filiti, Săvesco și P-na A. Ghica. — Romand­ă Ro­mână cântată de P-sa A. Ghica. — Duo de Mas­­nadieri (Basso și Tenore) de D-ni­ Floresco și Popesco.— Duo dio Poliuto (Donizett) cântată de D na Heinemann și D-na Piliu­,— Comment on méne­ son mari: Romaneță cântată de D-ra Tillage. SALA OPEREI Luni la 2 Mai si 1866. REPRESENTAȚIE ESTRA ORDINARA CONCERT IN FOLOSUL SERACILOR DIN MOLDOVA sub patronagiula Princesei Alexandrina (Iliica. Gerul; La Garita de Rossini Executată de D-ncle Alexandresco, Darcy ,­Gron­­lier, Heinemann, Ralet, Tălaye, Vladesco și Volpi; de D-nii Costesco, Filiti, Floresco, Guerguel, Gan­­dilot, Polino, Poppesco, de Spinsio, Levesco, și câți­va membri ai societăței philarmonice care au bine-voită a da concursulu D-loră. EMBRASSIS NOUS FOLLEVILLE Comedie Vodeville intr’unű acte de D. Labicche, jucată de D-nu G. Fălcoianu, Princesa A. Ghica, D-nu A Odobesco, D-nu Blaramberg, D-nu Se­vesco, N. N. PREMIUL LOCURILORU: Loge R. I și II 4 galbeni, Stare I galben, și cele­l­alte locuri ca la Pperă. Biletele se voru afla la Casieria Teatrului NB. In urma unor­ împrejurări nepreve^ute, o piesă română ce era să se joce a remasa pentru altă dată. Spectacolulă se va începe la 8 ore sdra. I jt­ORIA BISERICII CREȚIULESCILOR. Li­­­­citația pentru verisarea Codrurilor­ de pădure dupe locurile cedate foștiloru clăcași în Moșia Cio­ranii de sus județulu Prahova lingă Gheoghița, s’a­­mânat și în ijiua de Sântulu­ Gheorghe 28 ale cu­rentei. Doritorii voru veni se concureze în lo­­calulu din curtea Bisericii Crețulescu pe calea Mo­­goșei lingă Paiață; iară cărei din doritorî nu se voră înlesni se vie la Bucurescî, voră putea de­pune ofertele D-loră în Plocșlî la d. Poteca Di­­restorală Prefecture!, de unde se voră trimite în Bucurescî ca se-și­ ia resultatulă în­­ Ziua licitației. No. 186­­3 —­8<J. E­STE DE INCIRIATU. De la Sf. Gheorghe viitoră, m­ă Magasină din strada Lipscani, No. 60, vis-a-vis de D. Cristofor Stoianovici. Dori­torii, se voră adresa la D. Nicolae N­. Angelo, strada Gabroveni No. 27, No. 169. 7—8$. j Domnule Redactare, De veți bine-voi, treceți va rogă aceste linii în stima bilulă țjiară ce di­riginți. Gasindă astă­zi dreptatea, ca cetățiană nu pociă se facă, și se nu o dau la lumină. Sub scrisură avăndu la Trib. de Romanați m­ă procesă pentru tormăluirea hotărnicii moșii mele Bo­­șoteni ce amă în trisura distinctă și care în timpă de 20 ani, n’a putută lua m­ă resultatu satisfăcătoră dreptului meă, astăzi în sfirșită, fiindă d. N. N. Veri­­ceanu ca Președinte la acelă Onor. Trib. și prin imparțialitatea și activi­tatea ce o să caracteriză, împreună și cu cei­lalți colegi ai d-sale, Pan resolvată, fâcîndă astă­felă ca adevărulă se trium­­fe de. Prin care arătă deosebita mea recunoștința acestui Onor. Președinte, colegilor­ săi, cumă și d-lui Ministru ală Justiții, cărui ii face onore nisce asemenea funcționari. Priimiți, d-le Redactore, încredința­rea deosebitei mele considerații. Dobre Cacaletem. IMPIEGAREA Cea mai avantagiăsă de capitalii. Imprumutură (Stern Brothers) ală Principate­­lor­-Unite­ Romăne care a fostă emisă cu prețulă de 88 °/C și dobânda de 7 °/C se póte aquista acumă la Londra cu prețulă forte avantagiosă. de 63 % Ordinea pentru cumpărare se priimește și se efectuea­ă cu promptitudine de către casa de Ban­că și Comisióne. A. E ZEHENDER et C­ie No. 50 calea Moșiloră piața Sf. Gheorghe la Bucurescî, unde se póte avea și tóte informațiu­­nila necesarie. No. 217. 2—2c?. I­N anulă 1864 luna lui Masă s’a trasă loteriă pentru Șaluri la redacția Romănulă. Din nu­­merile care au câștigată, trei numere: No. 1, 6 și 8 nu s’aă presintată încă spre a-și lua o­­biectele câștigate. Se face cunoscută acelora ce posedă aceste numere, ca să se presinte la redac­ția Românului în timp­ de șase septemăna spre a-și lua obiectele câștigate. In urma acestui ter­­men, obiectele se vor­ da în profitură nenoroci­­țiloră. D. G­e­n­e­a. Bucurescî, 1866 Aprilie 12. No. 199­­3—2<I. WL.A. IM^rITB&OZ«J MAGAZINUL DEMETER STAICOVITS Piața teatrului, Casa Torok în colță. Aă sosită Vinuri Negre alese Ungu­resc! cu 4 și 4 și jumătate lei ocava, precum­ și Vină vechili de Drăgășani Albă cu 3 tei ocaoa. — Felurite merjelieuri streine și locale, felurite Brânzeturi Streine, Pe­scării în indelemnă, Articole Colo­niale, precum­ și tóte cele­lalte Articole tre­­buinciesc casi și cuhnii. Sub semnatură recomandă tate mărfurile ma­­gazinului său de cea mai bună calitate, cu pre­țurile câtă mai putinciosă moderate, și ServiciulS celă mai promptă și onestă. D. Staicovits.

Next