Romanulu, mai 1866 (Anul 10)
1866-05-01
I -mi nn in#;. Pentru ce guvernul ă să aibă facultatea, elu care nu este decâtă garantatorulă drepturilor] nóstre, de a ne impune cumpărarea obiecteloră ce s’ar fabrica în țară cu unu preciapate îndoită de acela ce putemă afla în altă parte și acesta numai pentru a favorisa individualitatea, monopolulu, în pregiudiciulu societăți consumătorie ? Și dăndu-i astă drepțu cine ne pote garanta că guvernulă se va mărgini acilea și nu va esploata neglijența ce amu depune în controlarea pășirii tuturora celorălalte drepturi ale nóstre. Ca cestiune de Stată sau de protecțiune, guvernulă ne obligă se plăti cu multă cândă a mai putea plăti puțină, și totă cu dreptulă cel dă chestiunea de stată, elă, mai în urmă, pune ordonanța asupra presei calcă dumicilială și cele-lalte. Se ne convingemu uă dată de drepturile și datoriele nóstre, și se ceremă acolo unde suntemă in dreptulă nostru respectarea lui. Se ceremă dară se ni se garantese libertatea comerciului. Pănă căndă se asteptămă? Pănă în momentul ă căndă industriole nóstre voru fi în stare a se lupta cu arme egale cu rivalii loră în strainetate, precumă ne măngăiă rutinierii și cei ce voru prolecțiune. Aberațiune de spiritu din partea celui ce ară cere acesta în țară la noi, unde cea mai mică industriă, este strivită mai nainte de guvernă. Dară cine va judeca, și curați va judeca dacă armele suntă egali? Pe «același pământ și și sub aceleași Legi, cineva întâmpină condițiuni de muncă cu totul diferite: Ialomițianii și Tărgoviștienii, de exemplu, suntă cetățiani aceluiași Stată: aceștia din urmă, au materiale maieftine, suntă lângă uni centru de consumare mai mare și capitalurile ce întrebuințază nu-i costă prea multă. Cu tote astea, cu totă inferioritatea ce găsimă in condițiunile muncei, ialomițiani bază pe Tărgoviștieni, și producțiunea lor ă obține preferință peste totă; dacă dar recunoscemü că nu se potă egalisa armele între provinciele aceluiași Stată, nu va fi două absurditate ca se căutămă o casă egalitate între națiuni. Se nu credá guvernul și virtuoșiu că ceremă abolirea impositului vamale, nu, uă reducere proporționată a tarifelor, ar satisface esigințele nóstre, fără sacrificii inerose pentru nesaură. Simplificarea formalităților, pe altă parte ar stimula comercială țerei și cu modulă acesta consumatorii ară putea forma capitaluri cu cari numai industriale țerei ară prospera. Oamenii practici, oricari ar fi apli parea spre pentru libertate, nu groescă a deschide resbolă impositului. Ei voră din contra, moderăndulă se facă vama mai productivă ; ei ceră mic ștorarea taxei, nici de cumă suprimarea iei. Și nu vedă pentru ce cineva s’arü gândi a destruge vama, pe cătă timpă, în România, impositele indirecte se conservă, pe cătă timpă fiscală percepe ună tribută de la productele indigene. Este justă și necesară de a supune provenințele străine la unu imposită Statele-Unite ne daă astăzi exemplulă celă mai pipăită, și care din alte state a yeijutu vre-uădată desvoltănduse pe un scară mai mare comercială, agricultura și industria. D-nulu ministru financieroră, dacă memoria me adjută, anumită mai deunătjl ună comitetă în scopul ă de a căuta se propuia sau mai bine de a inova un sistemă vamale. D-nu ministru a’nțelesu fórte bine folosele ce potă trage instituțiunile nóstre din discusiune, și mai cu sumă în timpul ă de faciă căndă le amu moștenită într’uă stare pare mai tristă de cătă căndă amă încredințată fostului Guvernă organisarea loră. Comitatulă sci-va óre se profite și se se arete demnă de delicata misiune ce i s’a încredințată? Buna-voință credemă, se-i fiă sinceră ! Pentru ce n’a data publicității lucrările sale de atâtea dile, care ne putemă pătrunde de ele și se redămu gratitudinea ce merită ? Publicitatea, diferă membri ai comitetului vamale, ea singură respăndesce lumina și pune pe flecare în stare de a-și cunosce datoriele lui. Secretul, din contra , deschide drumul versiunilor, cari agităză spiritele și demoralistiză societatea. Amă fugită de’ntunerică, d loră membri, unde este lumina? Redicați-ne perdelele și vomă sei a alege terîmură solidă, ne vomă da măna și vomă putea striga unulă altuia și cu toții împreună plină de bucurie. Trăimă! Sisteme pentru viea instituțiunii de care vĕ ocupați, pînâ aș’a ilî, nu suntă de câtă doue: Libertatea și Protecțiunea sau Prosbirea. Celă d’ăntâiu are dreptă efectă ameliorarea esistenței consumatorului și prin urmare a societății, pentru că acolo unde, obiectele de consumațiune abundă, ori care ară fi prevenința loră, predulă scade. Celă de al doilea are dreptă efectă miseria, pentru că acolo unde concurența lipseșce monopolulă și arată colțulă și ne impune, voința lui, care este preamară. Dacă vroiți a consuma în abundanță fără a cheltui multă, în comparațiune, aclamați în gura mare, pentru ca totă lemănulă se va salute cu insusia srau libertatea comerciului în limite, nu utopia absurde. Dacă din contra sunteți egoiști și astofeliune prevedetori, aruncați în tăcere lanțulă asupra nenorocitului consumatoră, puneți mănaieră industria de prima necesitate, și rîrjăndă de multa încredere ce națiunea a avută în d-v0stră, dacă va vroi se suferă, impuneți preciurî care se vede arătă mijlocele de hrană îngreuiate de d-vóstri cătă și profilulu cu care veți ine voi a ve mulțumi. C. St. Bolintineau. ROMANUILO 1 MAIU. FELURIMI. — Eri în momentulă căndă se schimba garda palatului Pitti, regele Victore-Emanuele a fostă obiectulă unei mari ovațiuni din partea mulțimii ce staționa pe piatră, Regele trecăndă în trăsură, a fost primită cu strigările: Trăiască Regele, trăiască resbelulu! — Gitimă în Independința Belgică urmatoria scrisoria a generaliului Klapka care, In Impregiurarile d’astă-iji, are importanțiă: Domnule Redactors, Amă citită în Independință de la 30 Aprilie uă scrie greșită pe care îmi permită a o rectifică. „Corespondintele d-v0stră din Paris pretinde că aș să fi declinată oferita ce mi s’a făcută, d’a coopera la uă mișcare in Ungaria în favorea Prusiei. „Diariele din Viena din parte-se anunțaă a doua din ofertele lui Klapka au fostă declinate: „Ne priimindă nici uă propunere și nefăcîndă nici uă ofertă, nu putemai accepta nici declina. „Ș’apoi nu este datoria căroră va esiliați, ce lipsescă de 17 ani, dară a diete într’unită la Pesta care trebuie se aviseze ce trebuie și are se facă Ungaria în mijloculu unei conflagrațiuni generale în Europa. „Primesce, domnule, etc. „Bruxelles, 3 Mai” 1866. G. Klapka. Căpitanul- vaporií Pereire raportă urmatoarele: „Aducă din America ună felă de batelă-plută, de curăndă inventații,și care merită totä publicitatea. Este ună mare sacă de pănsă, cu sfere ca ună hamac (pată de atârnată) de marinară, care nu ține mai multă rocă, și care conține tota sistema. „La trebuință, în patru minute, prin mijloculă a doue fele coprinse totă în sacă, se înflă doue țeve de cauciucă ce au forma de doue cigări, și unite împreună paralele cu pănsă și cu nesce legature țâpene; suntă apoi seîndure cari formază banca pentru lopătare; atunci în locă d’ună sacă de pănsă, vei are ună bazală neînocabile care póte duce patruzeci de persone (suntă și mai mari și mai mice). Acestă batelă, pri forma sea, are că asta stabilitate încătă nici ună timpă nu lă póte face se seresterne; elă póte merge cu pănne și cu lopete; se guvernăză c’uă cărină aședată înapoi. „L’amu vedută funcționăndă la New York, și amu fostă minunată; amu vedută luată acestă sacă dintr’ună magazină dusă pe țermu și pusă pe apă gata de navigată, și tóte acestea s’a făcută în optă minuți. Prin Decretele înaltei Locoteninț Domnesc, sunt numiți: Părintele Nifon Bălășescu, este și remăne suspendată din postură de profesoră de religiune la liceulă Mateiă Basarabu, pînă dup lui ; Oră părintele cu "'-mirea procesuSpiridonu-Noă, îlu va amplasa provivisoriă la citatură poștă. D. N. Sion, este numită revisoră la biuroulu vamală de Galați, în loculă d-lui George Culoglu, care va trece în altă poștă. D. P. Drusianu, în postură de secretară biuroului vamală de la punctulă Predeal, în loculă d-lu G Ionescu trecută în altă postă. D. Alecu Stoianovici, fostă președinte de tribunală, în poștă de suplinante la curtea de apelă din Iași, în loculă d-lui N. Casimir, trecută în altă poștă; D. N. Casimir, actualură supleantă de la curtea de apelă din Iași, in poștă de procurară de secțiune la curtea de apelă din Iași, în locul ă d-lui d. Tăcu, demisionară. D. Grigorio Jianu, fostă judecătoră de tribunală, în postă de președinte la tribunalulă Romanați, în loculă d-lui N. Vericanu, trecută în altă poștă. D. N. Cantacuzino, actualulă primă procuroră de la tribunalulă de Doljă, în poștă de procuroră de secțiune la curtea de apelă din Craiova, în loculă d-luî A. Stolojanu, demisionară. D. C. Plitoșă, actualulă judecătoră de instrucțiune de la tribunalulă Tecuciă, în poștă de președinte la acelă tribunală. In loculă d-luî I. Potocenu, demisionară. D. D. Morțun, actualulă procuroră de la tribunalulă Tecuciă, în poștă de judecătoră de instrucțiune la acelă tribunală, în loculă d-lui C. Plitos. D. G. Nicolau, actualulă substitută de la tribunalulă Tecuciă, în poștă de procuroră la același tribunală, în loculă d-lui D. Morțună. D. D. Toplicenu, actualulă ajutară de la tribunalulu Tecuciă, în poștă de Substitută la aceiași tribunală, în locul d-lui G. Nicolau. D. D. Pleșescu, fostă președinte de tribunală în poștă de preșdinte la tribunalul Suceva, în locul d-lui M. Martienu, demisionară. D. D. Lupașcu, fostă membru de tribunală, președinte la tribunalulu Bacău în locul d-lui Em. Crupenschi, demisionară. D. Costache Tomșa, fostă președinte de tribunală, în poștă, de procuroră la tribunalulă Vasluiă, în loculă d-lui C. Manoliu, trecută în altă poștă. D. N. Oromolu, actualulă procuroră de la tribunalulă Mehedinți, în poștă de judecătoră la acelă tribunală, în loculă d-lui N. Gardarenu, demisionară. D. I0nă Aurel, fostă procuroră de tribunală, în poștă de procuroră la tribunalulă Mehedinți, în loculă D-lui N. Oromolu. D. C. Bengescu, actualul membru de la tribunalulă Doljă, în postură de primă procuroră la acelă tribunală Dolji, în poștă de primă procuroră la acelă tribunală, în locul D-lui N. Cantacuzino, trecută în altă poștă. D. C. Chinezu, actualul membru de la tribunalulă Doljă, în poștă de președinte de secțiune la același tribunală, în loculă D-lui Ștefană Rotiscu. D. T. Maronanu, actualulă suplininse la tribunalulă Doljă, în poștă de membru la același tribunală, în loculă D-lui Chinezu. D. N. Papadopulu, actualulă supleantă, în poștă de membru la tribunalulă Iași, în loculă D-lui D. Sturdza, demisionară. D. I. Juan, fostă membru de tribunală, în poștă de supleantă la tribunalulă Doljiu, in loculă D-lui T. Maronenu, trecută in altă poștă. D. G. Ionescu, licențiată în dreptă, în poștă de procuroră de secțiune la tribunalulă Prahova, în loculă D-lui I. Vlădescu. I. Vasilie I. Vlădoianu, licențiată în dreptă, în poștă de membru la tribunalulă Doijiă, în loculă D-lui C. Benepescu, trecută in altă poștă. ocuroru în Vasluiă, în poștă de judecătoră de instrucțiune la tribunalul Suceva, în loculă D-lui N. Afendulea, trecută în altă poștă. D. C. Rojiță, fostă procuroră, în poștă de procuroră la tribunalulă Bacău, în loculă D-lui George Botez D Iancu Stroescu, fostă substitută la tribunalulă Suceva, în postai de suplininre la tribunalulă Galați, în locul D-lui I. Raducalatu, trecută în altă poștă. D. Mihaila Cornea, juristă, în posta de supleantă la tribunalulă Iași, în loculă D-lui N. Papadopolu, trecută în altă poștă. D. Al. Iamandî, fostă procuroră, în postă de judecătoră de instrucțiune la tribunalulă Fâldă,în loculă D-lui P. Mănâilăi, trecută în altă poștă. D. P. Mănânlă, actualulă judecătoră de instrucțiune de la tribunalulă Fălciă, este permutată în aceiași calitate la tribunalulă Rîmnicu-Sărații, in locul domnului G. Poenaru. D. Aristide Vasilescu, actualulă ajutară de grefă la curtea de apelă din Craiova, în poștă de grefieră la tribunalulă Nemțu, în loculă D-lui loan Lazariu, demisionată. Prin decretă cu data 27 Aprilie 1866, după propunerea făcută prin raportă de același D. Ministru, D. Stoica Sorenu, este numită capă de portărei, la tribunalulă Romanați, in loculă D-lui G. Corhană. D. Dimitrie Voiculescu, este numită portărelă la Tribunalul Romanați, in loculă D-lui Herea Mihailă. 243 CONFIDENTUL Comedie într’ună acte, de Scribe, jucată de D-na Alexandrine Manu, D-ra Sm. Cantacuzino, D-na A. Cantacuzino, D-na P. Carp. PRIMA PARTE A CONCERTULUI. Cavatina din Ernani (Verdi) cântată de Princesa A. Ghica.— Mare fantasie asupra motivelor Somnambulei (Talverg) executată de D-ra Julie Blaramberg. — Cavatine de Linda (Donizett) cântată de D-ra Darcy. — Duo din Masnadieri (Verdi) de D-na Popescu și Piesa Ghica. A DOUA PARTE A CONCERTULUI. Cavatine din Trovatore (Verdi) cântată de D-na Heinemann.— Trio d’Attila (Verdi) cântată de D. Filiti, Săvesco și P-na A. Ghica. — Romandă Română cântată de P-sa A. Ghica. — Duo de Masnadieri (Basso și Tenore) de D-ni Floresco și Popesco.— Duo dio Poliuto (Donizett) cântată de D na Heinemann și D-na Piliu,— Comment on méne son mari: Romaneță cântată de D-ra Tillage. SALA OPEREI Luni la 2 Mai si 1866. REPRESENTAȚIE ESTRA ORDINARA CONCERT IN FOLOSUL SERACILOR DIN MOLDOVA sub patronagiula Princesei Alexandrina (Iliica. Gerul; La Garita de Rossini Executată de D-ncle Alexandresco, Darcy ,Gronlier, Heinemann, Ralet, Tălaye, Vladesco și Volpi; de D-nii Costesco, Filiti, Floresco, Guerguel, Gandilot, Polino, Poppesco, de Spinsio, Levesco, și câțiva membri ai societăței philarmonice care au bine-voită a da concursulu D-loră. EMBRASSIS NOUS FOLLEVILLE Comedie Vodeville intr’unű acte de D. Labicche, jucată de D-nu G. Fălcoianu, Princesa A. Ghica, D-nu A Odobesco, D-nu Blaramberg, D-nu Sevesco, N. N. PREMIUL LOCURILORU: Loge R. I și II 4 galbeni, Stare I galben, și celelalte locuri ca la Pperă. Biletele se voru afla la Casieria Teatrului NB. In urma unor împrejurări nepreve^ute, o piesă română ce era să se joce a remasa pentru altă dată. Spectacolulă se va începe la 8 ore sdra. I jtORIA BISERICII CREȚIULESCILOR. Licitația pentru verisarea Codrurilor de pădure dupe locurile cedate foștiloru clăcași în Moșia Cioranii de sus județulu Prahova lingă Gheoghița, s’amânat și în ijiua de Sântulu Gheorghe 28 ale curentei. Doritorii voru veni se concureze în localulu din curtea Bisericii Crețulescu pe calea Mogoșei lingă Paiață; iară cărei din doritorî nu se voră înlesni se vie la Bucurescî, voră putea depune ofertele D-loră în Plocșlî la d. Poteca Direstorală Prefecture!, de unde se voră trimite în Bucurescî ca se-și ia resultatulă în Ziua licitației. No. 1863 —8<J. ESTE DE INCIRIATU. De la Sf. Gheorghe viitoră, mă Magasină din strada Lipscani, No. 60, vis-a-vis de D. Cristofor Stoianovici. Doritorii, se voră adresa la D. Nicolae N. Angelo, strada Gabroveni No. 27, No. 169. 7—8$. j Domnule Redactare, De veți bine-voi, treceți va rogă aceste linii în stima bilulă țjiară ce diriginți. Gasindă astăzi dreptatea, ca cetățiană nu pociă se facă, și se nu o dau la lumină. Sub scrisură avăndu la Trib. de Romanați mă procesă pentru tormăluirea hotărnicii moșii mele Boșoteni ce amă în trisura distinctă și care în timpă de 20 ani, n’a putută lua mă resultatu satisfăcătoră dreptului meă, astăzi în sfirșită, fiindă d. N. N. Vericeanu ca Președinte la acelă Onor. Trib. și prin imparțialitatea și activitatea ce o să caracteriză, împreună și cu ceilalți colegi ai d-sale, Pan resolvată, fâcîndă astăfelă ca adevărulă se triumfe de. Prin care arătă deosebita mea recunoștința acestui Onor. Președinte, colegilor săi, cumă și d-lui Ministru ală Justiții, cărui ii face onore nisce asemenea funcționari. Priimiți, d-le Redactore, încredințarea deosebitei mele considerații. Dobre Cacaletem. IMPIEGAREA Cea mai avantagiăsă de capitalii. Imprumutură (Stern Brothers) ală Principatelor-Unite Romăne care a fostă emisă cu prețulă de 88 °/C și dobânda de 7 °/C se póte aquista acumă la Londra cu prețulă forte avantagiosă. de 63 % Ordinea pentru cumpărare se priimește și se efectueaă cu promptitudine de către casa de Bancă și Comisióne. A. E ZEHENDER et Cie No. 50 calea Moșiloră piața Sf. Gheorghe la Bucurescî, unde se póte avea și tóte informațiunila necesarie. No. 217. 2—2c?. IN anulă 1864 luna lui Masă s’a trasă loteriă pentru Șaluri la redacția Romănulă. Din numerile care au câștigată, trei numere: No. 1, 6 și 8 nu s’aă presintată încă spre a-și lua obiectele câștigate. Se face cunoscută acelora ce posedă aceste numere, ca să se presinte la redacția Românului în timp de șase septemăna spre a-și lua obiectele câștigate. In urma acestui termen, obiectele se vor da în profitură nenorocițiloră. D. Genea. Bucurescî, 1866 Aprilie 12. No. 1993—2<I. WL.A. IM^rITB&OZ«J MAGAZINUL DEMETER STAICOVITS Piața teatrului, Casa Torok în colță. Aă sosită Vinuri Negre alese Unguresc! cu 4 și 4 și jumătate lei ocava, precum și Vină vechili de Drăgășani Albă cu 3 tei ocaoa. — Felurite merjelieuri streine și locale, felurite Brânzeturi Streine, Pescării în indelemnă, Articole Coloniale, precum și tóte celelalte Articole trebuinciesc casi și cuhnii. Sub semnatură recomandă tate mărfurile magazinului său de cea mai bună calitate, cu prețurile câtă mai putinciosă moderate, și ServiciulS celă mai promptă și onestă. D. Staicovits.