Romanulu, iunie 1866 (Anul 10)
1866-06-01
ROMANULUI IUNIV.330 ADUNAREA NATIONALE. , Ședința de la 29 Main. i (Urmare) D.• Straja, raportorulu ComisiuneT financiare, dă cetire următorului raportă: „Domniloră deputați, „Comisiunea financiară esaminîndu proiectulu de lege presintatfi de d. ministru de Resbelü, relativă la creditulü de 7,950,000 lei pentru concentrarea trupelor, s’au adoptată cu modificațiunea ce urma să: „Art. 1. Se autorisă ministru Secretară de Stată la departamentulu du Vesbelă, de a pune armata pe picioru de resbelă și a organise tóte serviciile trebuincióse pentru acestă sfîrșitu. „Art. 2. Pentru acoperirea cheltuieliloră ce se voră ocaziona prin organisarea aceloru servicii, d. ministru de Resbelă se autori să a face ori ce virimente va găsi de cuviință asupra creditului de 7,950,000 lei votată de Adunare in ședința din 6 Mai 1866. Raportară, I. Strajă, D. C. Ciocârlanii. Domnule Președinte, d. ministru de Resbelă aderă la modificațiunea introdusă de Comisiunea financiară? D. V. Președinte. D. ministru aderă. Se citesce Art. 1 și 2 din proiectul guvernului, și se priimeșee fără disensiune, cu modificațiunea introdusă de Comisiune. Se pune apoi la votă In totală prin bile, și resultatul scrutinului este celă următoră: Votanți 95. Majoritate absolută 48. Bile albe, pentru 93. — negre, contra 2. D. Vice președinte, declară că proiectul de lege este adoptată. D. I. Ghica, ministru de Resbelă, citesce mesagială Domnescu prin care se trimite in deliberarea Adunării următorulă proiectă de lege, asupra căruia d-sa cere urgența. Art. unică. Se eutorisă Ministrulu de Resbelă a lua prin requisițiune caii trebuincioși pentru complectarea cadrelor artilerii, cavalerii și trenului armatei, plătindu-se prin bonurile tesaurului. „1. Ghica.u D. Vice președinte, suspendă ședința pentru unii cu artă de oră, spre a se consulta Adunarea asupra urgenței. La redeschiderea ședinței se pune la votă urgența și se primeșce cu mare majoritate. D. Vice președinte. Întrebă dacă acest proiectă se trimite la Comisiune sau la secțiuni? D. Gr. Lahovari. A se trimite unui asemenea proiectă la Comisiunea financiară nu e de competința ei; socotesc că e mai bine a se trimite la tote secțiunele, ca fiecare se Iu cerceteze și măine se ne vie raportata comitetului Avantagiulă este acesta, că în secțiunilăcare póte se-și dea unai amendamente, pe căndă aci în Cameră amendamentele trebuescu susținute. D. C. Blaremberg. Eă cred ei că pentru acestă proiectă de lege trebue numită un comisiune specială de trei membri, care se lucreze mai repede, și care se sapă și unui regulamentfi de aplicarea acestei mesure; căci curaă voți dv, se aplicați acestă mesură fără uni regulamente ? Voci. Acesta e treba ministrului. D. C. Blaremberg. In regulamentul acelei comisiuni are se se arate prin ce arbitru are se se facă acestă requisițiune, și credă că lucrarea acest se pote termina de către comisiune a două ore. D. Vice președinte. Dacă s’ar alege o comisiune ar trece multă timpă. D. C. Blaremberg. Mai este unü proiecta de lege pe care d. ministru îl ascepta din minute în minuta și cred că și acela trebue se se cerceteze tot de acea comisiune ce vomă alege, căc și acelă proiectă e totă așa de urgent ca și acesta. D. Vicepreședinte. D-Ioru, acumă n’i vomă a ne ocupa de proietele cari ăne n’au venită aci. D. V. Pogoru. Avemă doue comisiun una financiară și alta pentru indiginat care n’are întru nimică a face cu chestiile în genere (ilaritate). Prin urmar pentru proiectul de faciă ar trebui numimu o altă comisiune speciale. Se pune la votă trimiterea proiectului la secțiuni, și se respinge. Se pune la votă trimiterea proiectului lasă comisigne speciale și se îi cuviințâ dă. Se procede la alegerea acestei constant care se hotăresce a fi compusă de cinci membri. D. Vicepreședinte anunță că resultanță scrutinului n’a dată majoritate abțsolută de cătă pentru trei membrii și d mume: D. C. Ghica, I ., N. Mavrocordatu, n ., A. Plagino. U Adunarea decide a amâna complecarea acestei comisiuni pentru ședința h fitare. D. Generală loan Ghica, Ministru de Resbelă, dă citire mesagiului Domnescu prin care se înainta dă în deliberarea Adunare! următorulă proiectă de lege: „Az, unică. Se autoriză Ministrula de Resbelă a lua prin recisițiune tote productele, trebuinciuse pentru susținerea armatei de pe Argeșiă, și anume: vite, grîă sau făină, vină, rachiu, lemne, orză sau oveză, fem, și paie, dându-se pentru aceste bonuri ale tesaurului.“ — Acestă proiectă de lege se trimimite la aceeași comisiune ca celă precedentă. D. I. Straja, Raportorul comisiunii financiare, dă citire următorului raportă: Domniloru deputați, Comisiunea Financiară cercetăndu proiectata de lege pentru emiterea de bilete de tesaur și, pentru suma de 12,000,000 franci, în majoritatea membrilor presanți . Considerăndă că basa pe care este așezată întregulă proiectă, adică autorizarea pentru guvernă de a emite hărbie-monedă cu cursă obligătorie conține celă mai mare periclu pentru finanțiele țerei și creditura publică, creândă că monedă care neunindu nici uă valore întrensecă în ea, și neputândn fi schimbată în contra de numerarii pentru valorea sa nominală port fi în sine chiară motivulă principală și perpetuă de depreciare. Considerăndă că cursulă obligătorie ală acestei monedi este menită a aduce cea mai mare preturbațiune in tóte transacțiunile particularilor«! neputândă avea nimenea siguranța care singură pate încuraja transacțiunile pe una timpă mai îndelungată, condă obiectată care formeza masa tuturoru transacțiuneloru este espusala uă depreciațiune fatală, considerăndă că moneda nu este primită in publică de cătă pentru că are oă valore intrensecă care deși supusă și ea la orecare fluctuațiuni, însă totuși conservă uă valore constantă în timpi de periode mai lungi, și chiar căndă valorea sa se alteradă, acesta alterațiune este forte neînsemnată în genere, în vreme ce hărția monedă neavându nici uă valore intrinsecă, nefiind obligată nimeni a vă rambursa cu numerarii, dă cea mai mare sguduitură tuturoru intereseloru economice ale unei societăți, schimbându-se pe fiecare ba putemă fice pe fiecare oră raportata între valorea obiectelor supuse transacțiunelor și valorea monedei după mai multă sau mai puțină încredere ce inspiră guvernulu idel. Considerăndă că mai pretutindeni unde s’a făcută încercarea creațiunii de hârtie monedă, nu este exemplu ca emisiunea unei asemenea hârtii se se fi oprită la macsimumă ficsatu. nu începută, ci pretutindenea aăusatu cu multă prodigalitate de acesta mijlocu espeditivă de a-și crea resurse și s’a I pusă în circulațiune oă cantitate de hârtie-monedă din a și în di crescândă, Iastufeta în câtă cantitățile din nou de Iprecăndă neîncetată valorea acestei monedi, societățile care au introdusă acestă sistemă, s’au redută espuse la crisele cele mai teribile și s’au volută • nevoite a avea recursă la mijlocele cele mai eroice cu sacrificii imense din partea avuției publice pentru a scăpa de acestă sistemă, dovadă la acesta i între multe alte esemple istoria forței bogată de experiență ale asignațiilori din Francia și Rusia. Considerăndă că ajutorulă momentană ce l’ară putea găsi Tesaurulă publică în introducerea unui asemenea sistemu, va fi prea scumpă plătită cu eâfectele economice desastruse ce nu vi întărdia, după părerea nostru, a proeduce acestă sistemă. Majoritatea comisiunii pentru acești cuvinte este de opiniune a se respinge acestă proiectă. Iar minoritatea a fostă de părere a se priimi proiectuli cu modificațiunile relatate în osebita socotință ce amă onorea o anecsa aici Raportată I. Strat. D. Vice-Președinte. Discuțiunea este deschisă. O voce: Cine compune majoritate? D. I. Strat. D. G. Văleanu, D. I. Negura și că, iar minoritatea, D. C. Grădișteanu și anton Arion. D. D. Grădișteanu. D-loră, fiindăcă facă parte din minoritatea comisiunii ve spună că suntemă pentru proiectulu guvernului cu orecare modificări. D. Raportare, dă citire următoriului proiectă de lege, cumă s’a modificată de minoritatea secțiune. PROIECTU DE LEGE. ..Pentru emiterea de bilete de tesaură pe ,,nu la suma de 12,000,000 franci sau„32,400,000 lei. Art. I. Guvernul este autorizată a emite bilete de tesaură pînă la suma de 12,000,000 franci sau 32,400,000 lei, împărțită în 400,000 bilete de căte 5 franci sau 13 lei și 2 °/10, în 150,000 bilete de căte 20 franci sau 54 lei și 70,000 bilete de căte 100 franci sau 270 lei, care vor avea cursă obligatoriu și voră fi primită la tote casele publice în plata de obl-ce natură. Art. II. Totalitatea acestoră bilete este garantată prin domeniile Statului, și anume: Brăila, Giurgiu și Turnu cari remănu specială afectate la acesta scopă pînă la concurența sumeloră în circulație. Art. III. Pentru retragerea acestoră bilete, se vor vinde conformă unei legi speciale ce se va face Intr’acesta, proprietățile Statului incepind si de la cele mai mici și mai puțină producătorie și în proporție cu productur vînzării se va retrage din circulație suma analogiei a biletelor emise. Retragerea biletelor se va efectua celă multă în timpă de șase ani în modulă următoră. In cursulu anului 1867 pentru suma do franci............................ 1,000,000. In cursul anului 1868 pentru suma de franci . 1,400,000. In cursul anului 1869 pentru suma de franci. . 1,800,000. In ceilalți trei ani căte 1 franci 2,600,000 . . . 7,800,000, , Totală franci. 12,000,000. I Art. IV. Se institue ună comitetă de priveghiere compusă din 7 membri, dirijcari 4 deputați din Adunarea electivă, sunt membru al Curței de Compturi și ■2 membri ai Cameri de Comerciu dir . I ț Bucuresci. Acești membri sântă aleși de către aceste corpuri și din timpulul oră. Misiunea acestui Comitetu este de a bisercila unu controlu permanentă asupri i emiteri si retragerii biletelor din circulațiune, Unu regulamentu specială vi J determina in amănuntă atribuțiunile acestui Comitete. J Art. V. Biletele de tesaură voră purti .subscrierea Ministrului de finance și ia unui membru delegat" al" Comitetului de privighere. Art. VI. In casă de a se constituie . bancă națională de scumptă și circulațiune. Guvernul este autorizată a trans iimite operațiunea emiterei și retragerea bileteloră acei bănci, fără ca pentru bancă aceste bilete se aibă curșii .obligătoriă. Art. VII. Aceste bilete voră putei servi la cumpărătdrea proprietățiloru d [ț Statalitară pune în vendare pentru stingerea acestoră bilete cu ună avarita_ giu de 100 ° asupra numerariului. Art. VIII. Sub scripțiunea la împrunmutura națională de 30,000,000 și pontinuarea acestui împrumută cu ori-ci laltă modă, se închide definitivă la 3 Masă anulă curentă. 1. Art. IX. Ori-ce sporiere de emitere de ună numeru mai mare de bilete se va considera ca uă falsificată. Și că‘utorii voră cădea sub penalitățile pre nevăzute de Codulu Penală. G. Grădiștanu. A. I. Arionva D. Al. Pascalii. D-loră, amă avută o averea a fi opusă din membri aleși de e d-vostră în comisiunea ce ați însurpiinată cu elaminarea proiectului guvernului și a diferiteloru opiniuni emise de mai mulți onorabili deputați, și cândă amă venită astăzii In calitate raportorii ală comisiunii ca se prestază raportulu, mi s’a spusă că comisiunea este desolvată și că prin urmare acésta lucrare a nóstra trebue se remâna fărâ efectu. M’ami găsită surprinsă audiadă de disoluțiunea Comisiunei. O Voce: Singură s’a desființată. D. Pascală. Nu d-loru. Prin urmare acelu travaliu remâne fără efectu. Acumâ daru me mărginescă a combate acestu procetu. Ce ni se cere prin elă? Ni se cere 32 milione pentru ecilibrarea bugetului statului, pentru ca minister rulă de finance se putu face faciă la necesitățile ce are și d-lă Ministrul de finance, dacă nu mă înșela, a venită și a explicatu totude uă dată că se ceră aceste 32 milióne ca să se pună in stare mica dară brava nóstra armată de a-și îndeplini misiunea sa. Ei bine, d-loru, vedeți că aceste 32 milióne au unu îndoită scapă acela da a pune armata nóstra de 40 mii omeni, pe picioră de apărare, și acela de a pune pe Ministrulu de finance in stare de a putea face faciă la enormele platice pe fiecare <ji trebue se efectueze dacă nu se pute efectua nici în parte adică la uă datoriă carosală de aprope 80 miiione. Vedeți că din acestă punctă de vedere, acesta proectu e condamnată. Pentru ce? pentru că este nesuficientă de a Îndeplini și unul și celălaltu din scopurile ce’și propune, 32 milione de lei nu potă fi sacificați pentru ca ministerulú sa putá plăti datoriele sale la cei cari vină de reclamă pe fiecare zi, și de a pune armata pe piciorii de apărare. Atunci, diforă, cundslețl fórte bine că Adunarea, mișcată de unu sentimentă patriotică, acelfi sentimentă care se găsesce în inima fiecăruia română întrebată dacă este urgentă necesitatea ca armata nóstra să se pună câtă mai curândă In stare ca se’și índeplinescu misiunea sa cu demnitate, și respunsuri fiindă dată într’ună modă afirmativă, Adunarea mai in unanimitate a disa: „se despărțimă cestiunea armatei de cestiunea financiară, de regularea finanțelor cu căci, dacă e vorba de a regula financele Statului, de a le pune în stare normală, pentru acesta trebue se lucrămu, nu de urgență, ci cu prudință, cu maturitate; prin urmare trebue timpă îndelungată, și acumu timpulu nu ne permite acesta; de acea se le despărțimfi, și se ne ocupămă de punerea armatei nóstre pe piciură de apărare. Și In acestă sensu venindă d. Ministru de finance și ficându că nu ține fórte multă la proectură presentatu, că singura lucrare de care se ocupă nu este da cătu d putea face totă armata nostra la ori ce eventualitate, că prin urmare va admite oricari altă opiniune sau proectă eșită din finulă Adunării, destulă numai sa îndestuleze acésta trebuință D-lui a adăugată încă că va fi unulă din aceia care ceră d’ândiu ile va sprijinî. Alunei din acésta propunere francă I Ministerului de finance, și plină de patriotisme și abnegațiune, s’aă încuragială mai mulți deputați de ași emite ntr’ună modă mai puținu timidă, opțiunile loră , unii subă formă de proiectă, alții sub formă de simple opiniuni. După ce Adunarea le-a discutată pe tote în secțiuni unite, cu avantagială ce oferă desbaterile libere , fără jenă, aceste ședințe secrete. Vă jândă că în fiecare din aceste opiniuni și proiecte există câte ceva bună însărcinată uă comisiune care a fosti alesă mai în unanimitate de acesta cameră ca printr’unu modă electivă se adune dintr’aceste proiecte cea se va părea mai bun pentru scopulú ce’și propune guvernulu și Adunarea. Căndă lucrarea acelei Comisiuni s’a anulată prin proclamarea disoluțiunoi Comisiunei in lipsa raportorului acelei comisiuni, ne vine iarăși același proiectu al guvernului; prin urmare aceleași greutăți an se se sufere, și prin urmare iarăși Incepemu a ne întreba dacă acestă proiectă póte se ajungă scopului ce-șî propune? Abandonăndu D. Ministru de finance ținta aceia de a pune armata în posițiune de apărare, și căndă vine se ne spună că nu suntemă amenințați nici d’ună pericole, cumă vine de ne cere acestă credită pentru amăndoie coșurile? Dacă trebue ca armata, se fie negreșită pusă pe picioru de apărare, atunci trebue ca aceste 32 milione se fie tote pentru armată, iară nu parte pentru armată și parte pentru equilibrarea budgetului. Iată dată că ne găsimu totă pe acelu teramu in care eraau acumu trei zile. Trebue prin urmare se punemu cestiunea totă subtu acestu punctă de vedere, adică se despărțimu și aslădi cestiunea în doue. Gestiunea regulării financeloru, aducerea loră in starea normală și cestiuniea punerii armatei pe picioră de apărare. Ei bine, dară, despărțindu acésta cestiune, proiectulu se isbesce, pentru ca proiectulu purta titulu acesta: Că este pentru equilibrarea venituriloru Statului, și noi avemu se ne preocupămu numai de armată, voiu despărț dară și că cestiunea în doue. Nu fac voiu ocupa de cestiunea armatei, ci de aceea a îmbunătățirei financeloru. Idea de regulare a financeloru cu hărtii cu cursă forțiată este ună sistemă condamnată de toți. Acesta este uă cestiune pe care toți o cunosc em fi, s’admisă și s’a scrisă multă In contra mocotel de hărtie; și în tóte statele unde s’a emisă, n’a avută de cătă cece funeste. Prin urmare, din acestă puncta de vedere, hărtia cu cursă prțvntă nu póte se aducă resultate fericite, mai cu semn avăndu ținta care avemu, de a arma într’unu modă urgentă. Chiară cândă amu admite că sistemulu D-lui Ministru este bună, chiară căndă amă înlătura tóte criticele care s’au ridicată de omeni! cei mai competing asupra acestei hărti e-monedă, totuși ijică, că nu amu găsi bani, totă ne ară trebui se mai așteptămă mă timpii, pentru că nu o putemă fabrica a noi în țară, și pentru că D. Ministru singură, a venită și ne a spusă că celă mai scurtă timpă In care o putemă avea este de șase septemăne. El bine, D-loră, are cei cer voie scă se facă invasiune în țară, ab se ne aștepte pănă ce ne vomă tipări hărtia? Oare acelu pașiă, despre care ne-a vorbită D. Ministru de finance ne va ascepta elă șase septemăni? D-loră, căndă ne tememă de asemine invasiuni care potă veni de astăzjl pănă măne, trebue se asceptămândi sase septemăni pănă se vie hărtia? Nu vedeți D-v0stră că căndă va veni acea hărtie, póte se nu mai fie motive de a ave nevoe de ea ? căci una din doue, sau că a venită invasiunea, și atunci n’o se mai putem ă face nimica cu acea hărtie, sau că nu va veni invasiunea și atunci acea hărtie e de prisosu. Vedeți daru că sub punctul ă de vedere principală subă care privimă acestă proiectă, elă nu ne oferă nici ună instijă, prin care se putemă Îndeplini voința noistru. Acuma Dloră in ceia ce concernă equilibrarea budgetului Statului, ei bine, ce ară face hărtia acésta creditoriloru Statului, care și astă l aă hârtii in mână, bonuri de tesaură, mandate? Ei bine, nu li s’aru face altă de câtă li s’aru schimba hărtii contra altora hărtii, zapise contra altoră zapise! Dară ne fîce Da Ministru cu acestea voru ave cursă obligatoriu ! Să dămă dară apelură bonuri și mandate Cursă obligatoriu, dacă e vorba de a schimba numai numele hărtiei. Daru trebue se scrii ca schimbându’i numele nu’i schimbămă și valorea. Daru se ijice că acestea voră fi plătite, in 12 ani dară și bonurile tesaurului și mandatele se ificea că voră fi plătite la scadența loru, și cu tóte astea nu s’aă plătită. Gumă dară are se credu lumea că celelalte se voru plăti? Vedeți dórü D-loră, că éreși căndă cine va perde odată creditului trebue ca guvernulu se’și Índeplinescu obligațiunele sale, căci numai aslufelu se redică creditulu unui Stată; prin schimbare de hărtii ânse, nu se va redica nici vădotă, ci din contra va cădea și mai multă. Prin urmare vedeți că sufită acestă punză de vedere, hărtia e condamnabilă, daru ni se zice că acesta va fi garantată in domeniile Brăila, Giurgiu și Turnu, de valore suficientă pentru a putea acoperi acesta sumă. Apoi, dacă este asta, garantați și h hărtiele celelalte, ca se pot circula ca bani. Dacă are aceste garanții sunt suficiente? Nu, Dloru. Statulu e ca și particolarulu, ună particulară póte se aibă destule moșii și clădiri și cu tóte acestea se n’aibă credită, și altora care au are moșii și clădiri se aibă credită, și scrți pentru ce? Pentru că acesta din urmă ’și a plătită totă de una datoriele, iară celă d’ântâiu nu. Ei bine, D-loru, pentru o datorie a Statului asta de mare ca acea de 80 pînă la 90 milióne, s’aă pentru alte câteva milione lei care s’ară deturna de la destinațiunea loră, din acele 32 milióne s’ară putea óre face rația la tóte aceste trebuințe ? negreșită că nu. Și ce s’ară întâmpla atunci ? Ministerium — ne facendu alusiune la acestu actuale In care amuletu încrederea — neejendate amenințată de strigătele creditoriloru, o se scuță milióne de acestea și nu șcimu unde se va opri. Pe lângă acestea cu câtă va fi mai multă hârtie, cu atâta credibilă va scădna. Se mai presintă apoi încă unu casă,