Romanulu, septembrie 1866 (Anul 10)

1866-09-01

Constantinopole,l) căci numirea acestuia este numai una atributu ală viitorului Domnii. In fine, d. AGi-Bey a cerută reintegrarea în postură seu a fostului di­rectorii la interne, destituită fără con­­simțimentulă d-lui Ștefănică Catargiu, precum­ și destituirea imediată a di­rectorului de telegrafă, care a refuzată a'i primi depașe cifrate. Ambii loco­tenenți domnesc, aă cerută la Com­i­­sariulă turcă formularea înscrisă a tu­­turor­ cereriloru sale. Turcuță replică că nu mai póte face asta, după ordi­­nile ce are de cătă a cere respunsu AȘA sau NU, (Oui ou non). D-nu St. Catargiu se asociază la cererile com­i­­sariului turcă și m­ijlocesco ca Locote­­nința se se conformeze soră, fiindă că se acordeza cu cele ce a cerută și a d-lum. Astă dată, Locotenința Domnescă ca și mai înainte a respunsu­lui Afif-Bey, că guvernul­ de astă­zi­ este una guvernă națională, care aveadă­nă mare respun­­dere în faț­a țarei, este datoră a’i da semn de tóte Iucrările sale; de aceea îlă poftesce a’i da înscrisă orî­ce co­­municațiune ar fi însărcinată se facă, căci locotenința nu’i pate recunosce altă caracteră decătă acela de a da gu­­vernului comunicațiunile ce ar fi prii— mită de la Constantinopole; că în fația datoriei ce dice E. S. Afif-Bey că are de împlinită ca foncționară ală M. S. Imperiale, Locotenința Domnescî dă și ei uă altă datoria, care este naționale și că E. Sa se fie încredințiată că Locotenenții o voră împlini-o pina nn capătă. In fine, Locotenenția întrebă pe E. Sa daca prin AȘA sau NU înțelege a întrebuința vio­­lența în cererile sale ? Turcuță declară că nu e secută decătă ordinile guvernului seu, și acceptă res­­punsu, apoiă se retrase urmată de D­inu St. Catargiu. In fine Parta Otomană ve­­dându că guvernului instalată în Iași nu pute scote la capătă după placă, se tângui Puterilor, semnatorie trac­tatului de Paris. Acestea îi dau drep­tate. Represintanții Puterilor­ se adună în Conferințiă și în unit­e cu Porta, în­cheie acelă cunoscută memorandumă, care era u­nă adevărată ultimatum la adresa Locoteninței Domnescu din Iași. Acestă instrumentă diplomatică redusă la cea mai fidelă espresiune a lui, glă­­suia, înalta Pórta și represintanții gu­­vernământelor­, sub­ scriitorii Conven­­țiunii din Paris, luândă în privire ur­marea neregulată a locotenenților­, a găsită că locotenenții trecu peste mar­ginile însemnate prin firmanulă imperială­, — că autoritățile moldo-române ar tre­bui să arate respectulă cuvenită Inaltei Por­ți­— că prin refusul­ de r­espectui uă depoștă telegrafică a Comisarului oto­mană către guvernământulu­șeii, ad­­ministrațiunea moldoveana a lipsită la acesta datorinție de respectă­, că Comisa­­riul­ otomană are dreptă de a prelun­gi șederea sa în Iași. — Că regle­­mentulu organică este baza lucrărilor« locotenențieî­ — că frobile curente se voră hotărî de majoritatea locote­nenților­ , însă pentru interpretarea Convențiunei sau a firmanului, se va refera la înalta Porta.— Că rânduirile în funcțiuni trebue a fi subordonate a­­probărei unanime a tuturor­ membri­­lor­ Locoteninției, fenendu-se însă se­ma de socotinția locotenentului de care atârnă nemijlocită agentură ce ar urma a se destitui sau a se numi;— că ac­tele sancționate pînă acumă de loco­­tenenți, în unanimitate sau în majori­tate, nu vor­ fi revizuite afară numai căndă ar coprinde loviri grele în con­­dițiunile constitutive ala Caimacamiei; că destituirea directorului și a altor­ funcționari este dreptă a se reforma ; că, în case de vacanțiă parțială a Lo­­coteninței, membrulă sau cei dupî mem­brii în funcțiune voră îndeplini vacan­­țiele cu miniștrii, după ordine.1 ierar­­h­iea(2). * * ^ * I)­I) Depărtarea lui Fotiade s’a făcută pe basa art. 9 din Convențiune, care fa­ce: „Ospodariî voru fi represintațî lingă Curtea suzerană prin A­­gonțî născuți romani, nesupuși la nici uă pro­­tecțiune străină.“^­ VezI Monitorulu No. 4. (2) Monitorulu Oficială No. 10. D. G. Știrbei, ministrulu de externe, și D. Dimitrie Sturdza, ministrulu lucrăriloru publice» arendă a lipsi pentru căte-va zile de la postulă sară, prin decretă cu data 29 Augustă, D. Petru Mavrogheni, ministrulu de finance, este însărci­nată cu interimulu ministeriului de externe și D. Ion Cantacuzin , ministrulu de justiție, cu interi­­mur­ ministerului lucrăriloru publice. D. directoră și unii din domnii profesori ai liceului din orașul­ Craiova, au făcută ofrandă în profitul­ armatei romăne, diferite sume de bani și anume: Se publică acesta spre cunoscința tutuloră, ca semnă de mulțumire pentru patriotica faptă a personelor, ce au făcută ofranda în cestiune. Personele notate mai josu , inspirate de senti­mente lăudabile, au făcută ofrandă la casa tesa­­u­rului următorele sume: Constantin Botea, lei 64. D. Sacheti, ingineră șefă de la Botoșani, léfa sea de ingineră pe trei luni. Subu­ scrisulu se grăbesce a se face a sea mul­țumire publică, pentru aceste ofrande patriotice. P. Ministru, Winterhalder. Domna Joița Golescu face ofrandă la casa te­­saurului, osebită de lei 300 ca ’î­n respunsu la Mariță, încă lei 1,500 cuprinșî într’uă obligație a împrumutului națională. Sub și-scrisul ă se grăbesce a ’i areta a sea gra­titudine pentru acestă dată patriotică. P. ministru, Winterhalder. (Monitorulu), Lei. ROANULU­I SEPTEMBRE. de jelită pe alu treilea companions al loră, ună nefericită căne de Tera­ Nova care a murită puține oile dupa sosirea lor­ la Londra, din causa lipsei de hra­na ce suferise în tim­pul­ călătoriei. (L'evénement). FELURIMI. Nu demultu două Americani au în­­terprinsă cela mai sumeru proiecîu, ei s’au îmbarcată la New­ York in luna trecută pentru a trece Atlantica într’un adevărată casă de nucă, oă ambarca­țiune forte mică numită Red-White and­ Bine. Aflămă că astă ambarcațiune comendată de M. J. M. Hudson, din New­ York, a sosițit la Ramsgate (Anglia) dupe că călătoria arătă de striordinariă cftiu și repede, de treî-decî și optö, dile. A­­ceî doul ameni cari formau echipagiul acestei luntre, cu tot­i fericita isbu­­tire a călătoriei loră sunt« mulțumiți cu atătă și n’o voră mai Interprinde-o ; ei au declarată că se vom­ întorce în America cu alte mijloce cu totulă: mar­­tea a trecută forte aprópe de iei în astă călătoriă, amenințați fiind, în fră ce moment­, a fi înghițiți de mare. Era principalele estrase din rapor­tul« căpitanului Hudson: „Plecată din New-York în iulie, Red­ White and Bine plutise pînă ’n 19 fără incidinte însemnate , însă în acea di,­spre medială nopții, ambarcațiunea se lovi de unu corpu forte vîrtosă care­ caută uă ciocnire înfricoșată. Din fericire acesta lovire nu făcă nici uă stricăciune și echipagiulă pură se-și urmeze drumulă. „Din 15 lun­ă pînă în 5 Augustă, nici uă pînza nu se vadă pe orisonte. La astă dupa urma dată, Red-White- And-Blue intemni­nă corabia englesă, ca­­re’i dote­ză butilie de romă, două di­­arie și ună felinară. Iată în acea­ a­ zi, una valii violente ală măriei resturnă îmbarcațiunea pe casta, însă ea se în­drepta în mai puțină do­uă jumătate minutu. „In 1 Augustă, Ben White and­ Blue a fostă érasí răsturnată de ună vală și roe și a se îndrepta springându-și tóte pîndile. In 13 întelni­nă co­rabia americană, care­ dete două bu­telie de rachiu. „A doua di­­uă violintă isbitură de mare vă aruncă iarăși pe cósta, îmb­plîndu-se de apă cabina și postulă. In fine totă în acea­ a ț­i, echipagiulă vede costa Angliei. In lunga și primejdiósa loră călă­toria, căpitanul­ și ajutorul ă se­ ve­­gheza pe răndă, numai în momente de primejdie iei lucraă amândoi— Iei au PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LVIII, Sâmbătă 27 Augustă. Presențî: D. Anton I. Arion, locotenentă ale primarului. — S. Michălescu, Const. ajutor. — Gr. Serrurie, idem­ă — Gr. Lahovari, idemă — Corneliă Lapati, Consiliaru. — Pană Buescu, idemă — Radu Ionescu, idemă Absenți.— Dim. Brătianu, primarulă în congediă. — Gr. Cantacuzin, Consilieră, adjutoră, idemă — C. Panaiot, idemă — Dim. Culoglu, Consilieră — B. Toncovicenu, idemă în congediă. — Dr. Zalcopolu, idemă Ședința se deschide la 2 oră după amedi. Se citesce și se aprobă procesula­­verbală al­ ședinței precedente. D. Lociotenentă al­ primarului pune în desbatere proiectură de regulamentă pentru depositarea și transportarea flui­­delor­ inflamabili în acestă comună, proiectă elaborată de d. mediculă-șefă ală capitalei după invitațiunea ce’I a făcută d. primară adăugită și modifi­cată de către consiliul­ de hygienă pu­blică și salubritate, și care e necesa­­riu spre înlăturarea accidentelor, ce s’ar pute causa din lipsa de mesuje po­lițienescă asupra ciselor­ fluide. Se dă citire acestui project, în în­­tregulă sex. Ne cerândü nimini cuventură contra proiectului, se începe citirea sa pe ar­ticole. Art. 1. Se adoptă cu adausă de ună cuvântă, adică, în locu do in intrulă capitalei, să se țl­că în intrulă bariere­lor­­ capitalei. La Art. 2, d. Lapati propune unu a­mendamentă. D-s& <jice că depărtarea fabricilor­ pentru distilațiunea petro­lului și producerea altoră diferite flu­ide inflamabili, cari suntu permise nu­mai afară din capitală, e de opiniune se fiă de 50 stânjeni despre tóte clă­dirile circumvecine, în loc­ de 15 stân­jeni, cui­ă este în proiectă. D. Lahovari propune 30 stânjeni, iar depărtarea de la barieră să fie de 150 stânjeni celă pucina. Se pune la vota amendamentală d-lui Lapati. Consiliulă nu’lă încuviințaflă. Se pune la votu amendamentulă d-lul Lahovari, și se adoptă. Art. 2. Asla­ fele amendată se ad­mite. d. Lapati voléde contra. Art. 3. Se adopta cu modificarea cifrei ce există în textulü ^scă, și care in locu de 50 se fixulja la 20 ocale. Art. 4, 5, 6, 7, 8, și 9 se adoptă întocmai precum­ există în proiectă. După articolulu 9 se propune de d. Lahovari și se adoptă a se adăogi ună nuuă articolă, care va purta no. 10, în termenii următori. „Vândătorii ambulanți de gază,suntă „datori a avea gazură în huine legate „cu cercuri de seră sau în vase de „metală ori de pământă arsă, și suntă „supuși la tote mesujele de îngrijire „cuprinse în articolul de mai susă.­ Art. 10 devenită II se admite în­tocmai cum stă în projectu. Se pune la votă proiectulă în to­tală și se adoptă D. Locotenentă ală primarului su­pune Consiliului de visele ce­a cerută și a priimitn dela d. architectă șefă ală comunei pentru costulă împrejmu­irii locului de la tăierea viteloră, pen­tru pavarea acestui locu și pentru re­­parațiunea casei ce se află pe dânsulă după votul­ Consiliului din ședința pre­­cedintă. Consiliul­ încuviințatjă a se pune în lucrare acumă numai facerea împrej­muirii și a reparațiunii casei după li­ciți­­țiunea ce se va face, iar para­­giale fiindă că costă mai multă, și co­muna n’are actualmente mijloce pecu­niare índestulatare, sa se amâne pen­tru altă dată. D. Locotenentă ală primarului su­pune aprobării Consiliului budgetele bisericilor­ Sf. Visarion­, Mentulesa,și Popa Rusu pe anulă curentă examinată de primăria și găsite în regulă. Consiliul­ aprobă aceste budgete. D. Locotenentă al­ primarului pune în desbaterea Consiliului proiect^ regulamentă pentru industriele insalu­bre elaborată de Consiliulă da hygienă publică și salubritate d­e capitala Se citesce proiectură în întregulg­aeă. Rrdicându-se contra acestui proiectă mai multe obiecțiuni din partea d-lui Radu Ionescu, și timpulă fiindă înain­tată către fără, ședința so aidică la 5 ore și se anunță cea viitóre pe luni 29 Augustă. PROCESU-VERBALU. Convocându pe consiliulă comunală după cumă prescrie legea spre a ține ședință astă­rii 29 Augustă 1866, de la 12 ore ale ijilei, au respunsu la in­­vitațiunea mea numai patru din da nii consiliarî, și anume: D. Corneliu Lapati. — Simeon Michălescu. — Grigorie Serrurie și — Radu Ionescu. Dintre cei­lalțî consiliarî, domnii I­. Brătianu Primarulă, Gr. Cantacuzin și B. Toncovicenu fiindă în congediă, cei absenți fără aretare de motive suntă: D. doctorulă Ialropolu. — Dimitrie Caloglu. — Pană Buescu și — Gr. Lahovari. Așteptândă pe ac­ sli d-ni pănă la ora uinulă dupa umedi, și vedendu că nu vină spre a se face majoritatea ce­­rută de lege și fără care ședințele nu se potă ține, suptă­ semnatură amii de­cisă a adresa d-soru consiliarî uă a doua chrămare pentru mine de la uă oră înainte. Acestea se constată prin presentuiri prococu-ver­bală. (Semnată) Locot. primar. Ant. I. Avion, Secretarul general, T. G. b­ocșaneanu. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. La j­iua ficsată prin insclințarea No. 8787, din causa lipsei de doritori, ne­­putându-se închiria tóte proprietățile bisericei Dobroteșt, remânând­ cele mai josu semnate; supta-semnatulu amă de­­c să a se face uă altă licitațiune la 3 din viitórea lună Septembrie; doritorii sunt­ invitați a veni la Primărie în a­­relala zi la 12 ore spre concurență. P. Primară Gr. P. Ser,uric. La 22 din viitorea lună Septembrie, fiindă a se fa­ce licitațiune pentru în­chirierea unei prăvălii cu două odăi din suburbia Spirea Noue, proprietatea bi­sericei Ghencea, pe termenă de trei ani, pre timpusă de la 26 Octombre viitorii înainte, dupe condițiunile date de dom­nii curatori respectivi, se publică spre solința tutuloră ca, doritorii se se pre­sente la Primărie iu aretata <si spre concurență. Condițiunile inchirierei se pot­ ve­dea în cancelaria Primăriei, secțiunea administrativă în ori­ce a ji și oră de lucrare. P. Primară Gr. P. Serrurie. La 9 din viitoria lună Septembrie, fiindă a se face licitațiune pentru îm­prejmuirea ce este necesariă a se face la stabilimentulu tăerei viteloră din ca­pitală, dupe divisura dată de d. arhi­tectă ală Comunei, se publică spre sciința tutuloră, ca doritorii ce voră voi a se angagia cu acesta lucrare,se se presinte la Primărie în aretata iji la 12 ore, spre concurență. P. Primarulă Gr. P. Serrurie. La 17 din viitorea lună Septembre, fiindă a se face licitațiune pentru în­chirierea unei odăi cu cuhnia iei, din curtea bisericei Amzea, cu începere de la viitoriulu Sf. Dimitrie înainte; supta­­semnalulu publică acésta spre sclința tutuloră, ca doritorii se bine­voiască a veni la Primărie în arata di la 12 ore, spre concurență. P. Primară S. Michălescu. No. 9534, 1866 Augustă 30. La dina fixată prin înșciințarea No. 599­ 8731, nearătându-se nici unu doritorii pentru închirierea com­eteloru mai josu semnate, proprietăți ale bisericei Bro­­sconi, pe termenu de trei ani după condițiunile date de d-niî Epitropî res­pectivi, supt«­semnatură a mu dicisu a se face o altă licitațiune în dica de 19 ale viitorei luni Septembre, dori­torii dară suntă Invitați a se presente In Primărie în aretata­­]i la 12 ore, spre concurență. Condițiunile Inchirierei se potă ve­dea în ori­ce di și oră de lucrare în cancelaria Primăriei secțiunea adminis­tra­ti­vă. No. 9530, 1866, Augustă 30. N­umirea ecard­eloră. 1. Prăvălia FVo. 2 de circiumă, cu odae și o magazie tóté construite din nou cu casă d’alături de potcovărie, precum­ și ună scaună pentru vîmlare de carne (vadă vechia), din strada Canalii lingă gîrliță. 2. Casa cu două etaje cu talenco de tăbăcărie și curte mare la spatele bi­sericei. Pentru închirierea chiliiloru bisericei Popa Sare, pe termenii de trei ani cu începere de la Sf. Dimitrie viitară în­­nainte dupe condițiunile date de dom­nii episcopi respectivi,­otărî­ndu-se a se face licitațiune în ziua de 20 ale viitorei luni Septembre, supli­-sem­na­­tură publică acesta spre solința dorito­rilor« a se presenta la Primărie în a­­retala­­ ji la 12 ore, spre concurență. Condițiunile se pot»» vedea în can­celaria Primării secția administrativă în ori ce di și oră de lucrare. P. Primară S. Michălescu. No. 9538, 1886, Augustă 30. Pentru închirierea a trei încăperi din strada Șerban-Vodă, proprietăți ale bi­sericei Alecsie, pre tențient de trei ani cu începere de la 26 Octombrie viitorii înainte, dupa condițiunile date de doi. Curatori respectivi, hotărindu-­se a se face licitațiune la 21 din viitórea lună Septembrie, se publică acesta spre soi­ința tutuloră, ca doritorii ce voră voi a închiria aceste încăperi se se pre­sente la Primăria în aretata iii In 12 ore, spre concurență. Condițiunile se potă vedea in ori ce bile și ore de lucrare, in cancelaria Primăriei, secsiunea Administrativă. p. Primară Gr. P. Serrurie. La 10 din viitórea lună septembre, fiindă a se ține licitațiune orală în sala Primării, pentru darea cu întreprinde­re a reparațiuniloră necesarii » se face incăperiloră Dapelului Comunale din piața Ghici»; sub scrisura publică aces­ta spre soiința tutuloră că, doritorii d’a se însărcina cu acésta lucrare, do pe dtvisură și condițiunile făcute de d-lă arh­itectă ală Capitalei, să vie la Pri­mărie în arătata di pe la amedi, pre­gătiți cu garanții in regulă pentru con­curență. Doritorii potii veni și mai ’nainte în cancelaria Primării, secțiunea Techni­cs, spre a vedea devisulă și condiți­­nile acestei lucrări. p. Primară Ant. I. Arion. (IPs.1 No. 9441, 1866 augustă 26. In consecvența fascinițării Primăriei cu No.8651, publicată prin Monitorul« Oficială No. 176, pentru darea cu între­prindere a foncționarii și întreținerii ma­­șinelor­ și fontânel orii distribuțiunii de apă în Capitală, sub-scrisura face cu­noscută tutuloră ca d­nii ingineri m­e­­chanici sau constructori mechanici ce dorescă a lua acesta întreprindere să vie a depune titlurile d-l oră la Primă­rie cu trei­­ Iile mai ’nainte de 10 ale viitorei lune septembrie, di hotărîtă pen­tru em­curență, spre a se vede dacă actele ce aă, suntă in regulă. (Semnată) p. Primară Ani. 1. Arion. No. 9481. 1866 Augustă 27. Constantin Movilă, Dimitrie și Zoe și Marița Fi­icășeanu, facil cunoscută, pătrunși de cea mai adencă mâhnire, rudelor­ ș’amiciloru perderea consortel, fiicei și soțul sorii A­­RIST­EA­MRALliA. Acel cari din erore nu voră fi primită bilete de împărtășire, voră considera acesta ca comuni­care personale, și ca rugare d’a asiste la cere­monia funebră ce se va face Vineri la 2 Sept. la 1 oră dupe amia­zul, la domiciliul­ familiei, strada Craiova. Immormêntarea se va face la cimitirul­ Șer­­ban-Vodă.

Next