Romanulu, septembrie 1866 (Anul 10)
1866-09-01
Constantinopole,l) căci numirea acestuia este numai una atributu ală viitorului Domnii. In fine, d. AGi-Bey a cerută reintegrarea în postură seu a fostului directorii la interne, destituită fără consimțimentulă d-lui Ștefănică Catargiu, precum și destituirea imediată a directorului de telegrafă, care a refuzată a'i primi depașe cifrate. Ambii locotenenți domnesc, aă cerută la Comisariulă turcă formularea înscrisă a tuturor cereriloru sale. Turcuță replică că nu mai póte face asta, după ordinile ce are de cătă a cere respunsu AȘA sau NU, (Oui ou non). D-nu St. Catargiu se asociază la cererile comisariului turcă și mijlocesco ca Locotenința se se conformeze soră, fiindă că se acordeza cu cele ce a cerută și a d-lum. Astă dată, Locotenința Domnescă ca și mai înainte a respunsului Afif-Bey, că guvernul de astăzi este una guvernă națională, care aveadănă mare respundere în fața țarei, este datoră a’i da semn de tóte Iucrările sale; de aceea îlă poftesce a’i da înscrisă orîce comunicațiune ar fi însărcinată se facă, căci locotenința nu’i pate recunosce altă caracteră decătă acela de a da guvernului comunicațiunile ce ar fi prii— mită de la Constantinopole; că în fația datoriei ce dice E. S. Afif-Bey că are de împlinită ca foncționară ală M. S. Imperiale, Locotenința Domnescî dă și ei uă altă datoria, care este naționale și că E. Sa se fie încredințiată că Locotenenții o voră împlini-o pina nn capătă. In fine, Locotenenția întrebă pe E. Sa daca prin AȘA sau NU înțelege a întrebuința violența în cererile sale ? Turcuță declară că nu e secută decătă ordinile guvernului seu, și acceptă respunsu, apoiă se retrase urmată de Dinu St. Catargiu. In fine Parta Otomană vedându că guvernului instalată în Iași nu pute scote la capătă după placă, se tângui Puterilor, semnatorie tractatului de Paris. Acestea îi dau dreptate. Represintanții Puterilor se adună în Conferințiă și în unite cu Porta, încheie acelă cunoscută memorandumă, care era ună adevărată ultimatum la adresa Locoteninței Domnescu din Iași. Acestă instrumentă diplomatică redusă la cea mai fidelă espresiune a lui, glăsuia, înalta Pórta și represintanții guvernământelor, sub scriitorii Convențiunii din Paris, luândă în privire urmarea neregulată a locotenenților, a găsită că locotenenții trecu peste marginile însemnate prin firmanulă imperială, — că autoritățile moldo-române ar trebui să arate respectulă cuvenită Inaltei Porți— că prin refusul de respectui uă depoștă telegrafică a Comisarului otomană către guvernământulușeii, administrațiunea moldoveana a lipsită la acesta datorinție de respectă, că Comisariul otomană are dreptă de a prelungi șederea sa în Iași. — Că reglementulu organică este baza lucrărilor« locotenențieî — că frobile curente se voră hotărî de majoritatea locotenenților , însă pentru interpretarea Convențiunei sau a firmanului, se va refera la înalta Porta.— Că rânduirile în funcțiuni trebue a fi subordonate aprobărei unanime a tuturor membrilor Locoteninției, fenendu-se însă sema de socotinția locotenentului de care atârnă nemijlocită agentură ce ar urma a se destitui sau a se numi;— că actele sancționate pînă acumă de locotenenți, în unanimitate sau în majoritate, nu vor fi revizuite afară numai căndă ar coprinde loviri grele în condițiunile constitutive ala Caimacamiei; că destituirea directorului și a altor funcționari este dreptă a se reforma ; că, în case de vacanțiă parțială a Locoteninței, membrulă sau cei dupî membrii în funcțiune voră îndeplini vacanțiele cu miniștrii, după ordine.1 ierarhiea(2). * * ^ * I)I) Depărtarea lui Fotiade s’a făcută pe basa art. 9 din Convențiune, care face: „Ospodariî voru fi represintațî lingă Curtea suzerană prin Agonțî născuți romani, nesupuși la nici uă protecțiune străină.“^ VezI Monitorulu No. 4. (2) Monitorulu Oficială No. 10. D. G. Știrbei, ministrulu de externe, și D. Dimitrie Sturdza, ministrulu lucrăriloru publice» arendă a lipsi pentru căte-va zile de la postulă sară, prin decretă cu data 29 Augustă, D. Petru Mavrogheni, ministrulu de finance, este însărcinată cu interimulu ministeriului de externe și D. Ion Cantacuzin , ministrulu de justiție, cu interimur ministerului lucrăriloru publice. D. directoră și unii din domnii profesori ai liceului din orașul Craiova, au făcută ofrandă în profitul armatei romăne, diferite sume de bani și anume: Se publică acesta spre cunoscința tutuloră, ca semnă de mulțumire pentru patriotica faptă a personelor, ce au făcută ofranda în cestiune. Personele notate mai josu , inspirate de sentimente lăudabile, au făcută ofrandă la casa tesaurului următorele sume: Constantin Botea, lei 64. D. Sacheti, ingineră șefă de la Botoșani, léfa sea de ingineră pe trei luni. Subu scrisulu se grăbesce a se face a sea mulțumire publică, pentru aceste ofrande patriotice. P. Ministru, Winterhalder. Domna Joița Golescu face ofrandă la casa tesaurului, osebită de lei 300 ca ’în respunsu la Mariță, încă lei 1,500 cuprinșî într’uă obligație a împrumutului națională. Sub și-scrisul ă se grăbesce a ’i areta a sea gratitudine pentru acestă dată patriotică. P. ministru, Winterhalder. (Monitorulu), Lei. ROANULUI SEPTEMBRE. de jelită pe alu treilea companions al loră, ună nefericită căne de Tera Nova care a murită puține oile dupa sosirea lor la Londra, din causa lipsei de hrana ce suferise în timpul călătoriei. (L'evénement). FELURIMI. Nu demultu două Americani au înterprinsă cela mai sumeru proiecîu, ei s’au îmbarcată la New York in luna trecută pentru a trece Atlantica într’un adevărată casă de nucă, oă ambarcațiune forte mică numită Red-White and Bine. Aflămă că astă ambarcațiune comendată de M. J. M. Hudson, din New York, a sosițit la Ramsgate (Anglia) dupe că călătoria arătă de striordinariă cftiu și repede, de treî-decî și optö, dile. Aceî doul ameni cari formau echipagiul acestei luntre, cu toti fericita isbutire a călătoriei loră sunt« mulțumiți cu atătă și n’o voră mai Interprinde-o ; ei au declarată că se vom întorce în America cu alte mijloce cu totulă: martea a trecută forte aprópe de iei în astă călătoriă, amenințați fiind, în fră ce moment, a fi înghițiți de mare. Era principalele estrase din raportul« căpitanului Hudson: „Plecată din New-York în iulie, Red White and Bine plutise pînă ’n 19 fără incidinte însemnate , însă în acea di,spre medială nopții, ambarcațiunea se lovi de unu corpu forte vîrtosă care caută uă ciocnire înfricoșată. Din fericire acesta lovire nu făcă nici uă stricăciune și echipagiulă pură se-și urmeze drumulă. „Din 15 lună pînă în 5 Augustă, nici uă pînza nu se vadă pe orisonte. La astă dupa urma dată, Red-White- And-Blue intemnină corabia englesă, care’i doteză butilie de romă, două diarie și ună felinară. Iată în acea a zi, una valii violente ală măriei resturnă îmbarcațiunea pe casta, însă ea se îndrepta în mai puțină două jumătate minutu. „In 1 Augustă, Ben White and Blue a fostă érasí răsturnată de ună vală și roe și a se îndrepta springându-și tóte pîndile. In 13 întelnină corabia americană, care dete două butelie de rachiu. „A doua diuă violintă isbitură de mare vă aruncă iarăși pe cósta, îmbplîndu-se de apă cabina și postulă. In fine totă în acea a ți, echipagiulă vede costa Angliei. In lunga și primejdiósa loră călătoria, căpitanul și ajutorul ă se vegheza pe răndă, numai în momente de primejdie iei lucraă amândoi— Iei au PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LVIII, Sâmbătă 27 Augustă. Presențî: D. Anton I. Arion, locotenentă ale primarului. — S. Michălescu, Const. ajutor. — Gr. Serrurie, idemă — Gr. Lahovari, idemă — Corneliă Lapati, Consiliaru. — Pană Buescu, idemă — Radu Ionescu, idemă Absenți.— Dim. Brătianu, primarulă în congediă. — Gr. Cantacuzin, Consilieră, adjutoră, idemă — C. Panaiot, idemă — Dim. Culoglu, Consilieră — B. Toncovicenu, idemă în congediă. — Dr. Zalcopolu, idemă Ședința se deschide la 2 oră după amedi. Se citesce și se aprobă procesulaverbală al ședinței precedente. D. Lociotenentă al primarului pune în desbatere proiectură de regulamentă pentru depositarea și transportarea fluidelor inflamabili în acestă comună, proiectă elaborată de d. mediculă-șefă ală capitalei după invitațiunea ce’I a făcută d. primară adăugită și modificată de către consiliul de hygienă publică și salubritate, și care e necesariu spre înlăturarea accidentelor, ce s’ar pute causa din lipsa de mesuje polițienescă asupra ciselor fluide. Se dă citire acestui project, în întregulă sex. Ne cerândü nimini cuventură contra proiectului, se începe citirea sa pe articole. Art. 1. Se adoptă cu adausă de ună cuvântă, adică, în locu do in intrulă capitalei, să se țlcă în intrulă barierelor capitalei. La Art. 2, d. Lapati propune unu amendamentă. D-s& <jice că depărtarea fabricilor pentru distilațiunea petrolului și producerea altoră diferite fluide inflamabili, cari suntu permise numai afară din capitală, e de opiniune se fiă de 50 stânjeni despre tóte clădirile circumvecine, în loc de 15 stânjeni, cuiă este în proiectă. D. Lahovari propune 30 stânjeni, iar depărtarea de la barieră să fie de 150 stânjeni celă pucina. Se pune la vota amendamentală d-lui Lapati. Consiliulă nu’lă încuviințaflă. Se pune la votu amendamentulă d-lul Lahovari, și se adoptă. Art. 2. Asla fele amendată se admite. d. Lapati voléde contra. Art. 3. Se adopta cu modificarea cifrei ce există în textulü ^scă, și care in locu de 50 se fixulja la 20 ocale. Art. 4, 5, 6, 7, 8, și 9 se adoptă întocmai precum există în proiectă. După articolulu 9 se propune de d. Lahovari și se adoptă a se adăogi ună nuuă articolă, care va purta no. 10, în termenii următori. „Vândătorii ambulanți de gază,suntă „datori a avea gazură în huine legate „cu cercuri de seră sau în vase de „metală ori de pământă arsă, și suntă „supuși la tote mesujele de îngrijire „cuprinse în articolul de mai susă. Art. 10 devenită II se admite întocmai cum stă în projectu. Se pune la votă proiectulă în totală și se adoptă D. Locotenentă ală primarului supune Consiliului de visele cea cerută și a priimitn dela d. architectă șefă ală comunei pentru costulă împrejmuirii locului de la tăierea viteloră, pentru pavarea acestui locu și pentru reparațiunea casei ce se află pe dânsulă după votul Consiliului din ședința precedintă. Consiliul încuviințatjă a se pune în lucrare acumă numai facerea împrejmuirii și a reparațiunii casei după licițițiunea ce se va face, iar paragiale fiindă că costă mai multă, și comuna n’are actualmente mijloce pecuniare índestulatare, sa se amâne pentru altă dată. D. Locotenentă ală primarului supune aprobării Consiliului budgetele bisericilor Sf. Visarion, Mentulesa,și Popa Rusu pe anulă curentă examinată de primăria și găsite în regulă. Consiliul aprobă aceste budgete. D. Locotenentă al primarului pune în desbaterea Consiliului proiect^ regulamentă pentru industriele insalubre elaborată de Consiliulă da hygienă publică și salubritate de capitala Se citesce proiectură în întregulgaeă. Rrdicându-se contra acestui proiectă mai multe obiecțiuni din partea d-lui Radu Ionescu, și timpulă fiindă înaintată către fără, ședința so aidică la 5 ore și se anunță cea viitóre pe luni 29 Augustă. PROCESU-VERBALU. Convocându pe consiliulă comunală după cumă prescrie legea spre a ține ședință astării 29 Augustă 1866, de la 12 ore ale ijilei, au respunsu la invitațiunea mea numai patru din da nii consiliarî, și anume: D. Corneliu Lapati. — Simeon Michălescu. — Grigorie Serrurie și — Radu Ionescu. Dintre ceilalțî consiliarî, domnii I. Brătianu Primarulă, Gr. Cantacuzin și B. Toncovicenu fiindă în congediă, cei absenți fără aretare de motive suntă: D. doctorulă Ialropolu. — Dimitrie Caloglu. — Pană Buescu și — Gr. Lahovari. Așteptândă pe ac sli d-ni pănă la ora uinulă dupa umedi, și vedendu că nu vină spre a se face majoritatea cerută de lege și fără care ședințele nu se potă ține, suptă semnatură amii decisă a adresa d-soru consiliarî uă a doua chrămare pentru mine de la uă oră înainte. Acestea se constată prin presentuiri prococu-verbală. (Semnată) Locot. primar. Ant. I. Avion, Secretarul general, T. G. bocșaneanu. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. La jiua ficsată prin insclințarea No. 8787, din causa lipsei de doritori, neputându-se închiria tóte proprietățile bisericei Dobroteșt, remânând cele mai josu semnate; supta-semnatulu amă dec să a se face uă altă licitațiune la 3 din viitórea lună Septembrie; doritorii sunt invitați a veni la Primărie în arelala zi la 12 ore spre concurență. P. Primară Gr. P. Ser,uric. La 22 din viitorea lună Septembrie, fiindă a se face licitațiune pentru închirierea unei prăvălii cu două odăi din suburbia Spirea Noue, proprietatea bisericei Ghencea, pe termenă de trei ani, pre timpusă de la 26 Octombre viitorii înainte, dupe condițiunile date de domnii curatori respectivi, se publică spre solința tutuloră ca, doritorii se se presente la Primărie iu aretata <si spre concurență. Condițiunile inchirierei se pot vedea în cancelaria Primăriei, secțiunea administrativă în orice a ji și oră de lucrare. P. Primară Gr. P. Serrurie. La 9 din viitoria lună Septembrie, fiindă a se face licitațiune pentru împrejmuirea ce este necesariă a se face la stabilimentulu tăerei viteloră din capitală, dupe divisura dată de d. arhitectă ală Comunei, se publică spre sciința tutuloră, ca doritorii ce voră voi a se angagia cu acesta lucrare,se se presinte la Primărie în aretata iji la 12 ore, spre concurență. P. Primarulă Gr. P. Serrurie. La 17 din viitorea lună Septembre, fiindă a se face licitațiune pentru închirierea unei odăi cu cuhnia iei, din curtea bisericei Amzea, cu începere de la viitoriulu Sf. Dimitrie înainte; suptasemnalulu publică acésta spre sclința tutuloră, ca doritorii se binevoiască a veni la Primărie în arata di la 12 ore, spre concurență. P. Primară S. Michălescu. No. 9534, 1866 Augustă 30. La dina fixată prin înșciințarea No. 599 8731, nearătându-se nici unu doritorii pentru închirierea cometeloru mai josu semnate, proprietăți ale bisericei Brosconi, pe termenu de trei ani după condițiunile date de d-niî Epitropî respectivi, supt«semnatură a mu dicisu a se face o altă licitațiune în dica de 19 ale viitorei luni Septembre, doritorii dară suntă Invitați a se presente In Primărie în aretata]i la 12 ore, spre concurență. Condițiunile Inchirierei se potă vedea în orice di și oră de lucrare în cancelaria Primăriei secțiunea administrativă. No. 9530, 1866, Augustă 30. Numirea ecardeloră. 1. Prăvălia FVo. 2 de circiumă, cu odae și o magazie tóté construite din nou cu casă d’alături de potcovărie, precum și ună scaună pentru vîmlare de carne (vadă vechia), din strada Canalii lingă gîrliță. 2. Casa cu două etaje cu talenco de tăbăcărie și curte mare la spatele bisericei. Pentru închirierea chiliiloru bisericei Popa Sare, pe termenii de trei ani cu începere de la Sf. Dimitrie viitară înnainte dupe condițiunile date de domnii episcopi respectivi,otărîndu-se a se face licitațiune în ziua de 20 ale viitorei luni Septembre, supli-semnatură publică acesta spre solința doritorilor« a se presenta la Primărie în aretala ji la 12 ore, spre concurență. Condițiunile se pot»» vedea în cancelaria Primării secția administrativă în ori ce di și oră de lucrare. P. Primară S. Michălescu. No. 9538, 1886, Augustă 30. Pentru închirierea a trei încăperi din strada Șerban-Vodă, proprietăți ale bisericei Alecsie, pre tențient de trei ani cu începere de la 26 Octombrie viitorii înainte, dupa condițiunile date de doi. Curatori respectivi, hotărindu-se a se face licitațiune la 21 din viitórea lună Septembrie, se publică acesta spre soiința tutuloră, ca doritorii ce voră voi a închiria aceste încăperi se se presente la Primăria în aretata iii In 12 ore, spre concurență. Condițiunile se potă vedea in ori ce bile și ore de lucrare, in cancelaria Primăriei, secsiunea Administrativă. p. Primară Gr. P. Serrurie. La 10 din viitórea lună septembre, fiindă a se ține licitațiune orală în sala Primării, pentru darea cu întreprindere a reparațiuniloră necesarii » se face incăperiloră Dapelului Comunale din piața Ghici»; sub scrisura publică acesta spre soiința tutuloră că, doritorii d’a se însărcina cu acésta lucrare, do pe dtvisură și condițiunile făcute de d-lă arhitectă ală Capitalei, să vie la Primărie în arătata di pe la amedi, pregătiți cu garanții in regulă pentru concurență. Doritorii potii veni și mai ’nainte în cancelaria Primării, secțiunea Technics, spre a vedea devisulă și condiținile acestei lucrări. p. Primară Ant. I. Arion. (IPs.1 No. 9441, 1866 augustă 26. In consecvența fascinițării Primăriei cu No.8651, publicată prin Monitorul« Oficială No. 176, pentru darea cu întreprindere a foncționarii și întreținerii mașinelor și fontânel orii distribuțiunii de apă în Capitală, sub-scrisura face cunoscută tutuloră ca dnii ingineri mechanici sau constructori mechanici ce dorescă a lua acesta întreprindere să vie a depune titlurile d-l oră la Primărie cu trei Iile mai ’nainte de 10 ale viitorei lune septembrie, di hotărîtă pentru emcurență, spre a se vede dacă actele ce aă, suntă in regulă. (Semnată) p. Primară Ani. 1. Arion. No. 9481. 1866 Augustă 27. Constantin Movilă, Dimitrie și Zoe și Marița Fiicășeanu, facil cunoscută, pătrunși de cea mai adencă mâhnire, rudelor ș’amiciloru perderea consortel, fiicei și soțul sorii ARISTEAMRALliA. Acel cari din erore nu voră fi primită bilete de împărtășire, voră considera acesta ca comunicare personale, și ca rugare d’a asiste la ceremonia funebră ce se va face Vineri la 2 Sept. la 1 oră dupe amiazul, la domiciliul familiei, strada Craiova. Immormêntarea se va face la cimitirul Șerban-Vodă.