Romanulu, noiembrie 1866 (Anul 10)
1866-11-02
ANUEÜ ALU VELELE VOI2SOU ȘI VBÍ FTJTfe ---Cap. Dist. Pe ană — — leî 128 — 152. Pe șase luni — „ 34 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe uă lună — „ 11 — — Ună e semploră 24 par. Pentru Pariau pe trimestru fr. 20 — Pentru Austria fior. 10-v.a. MERCimi 2 NOEMBRE 1866 L UMZNEZÄ4‘E și VEÍ Ti Abonamentulu în Bucuresci, Pasagiu la Romaim No. 1. — In districte la corespondinții cuarraîuî și prin poștă. Lt, Paris, la D. Darras-Hailegrain, rue de Pancienne Comedie, Nr. 5. A se adresa pentru administrațiune la D. E. Carada ANUNCIUSXI.E linia de 30 litere — 1 — leü. Insercțiuni și reclame, lr.. 5 — ADMINISTRATIV/, PÁSÁGllLL ROMANŰ No. 1. Redacțiunea, Strada Academiei No. 20. — Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respunȘetorii EUGENIU CARAD A. I. NO tWI. Candidatura propusa pentru Senatura colegiulu II ala orașiului. ALEGERI MUNICIPALI. Alegătorii colegiului Comunale din Bucuresci, înscriși în listele anului trecuții, suntui convocați în întrunire electorale pentru Jouî 3 Noembre la 6 sa ore sara, în sala Slatineni. DEPUTAȚII ALEȘI Judeulu Argeșu. D. Ion Brătianu, deputată la colegiului I. — Gheorghe Brătianu idem. n. Județulii Botoșani. D. Gheorghe Caruzi, deputată la colegiul I. — Matei Roseti, idem I. — Nicolae Cananău idem. III. — N. Nicolescu idem. — — Adam Hareta idem — Județulii Brăila. D. G. G. Cantacusin, deputată la colegiulü I. — Vasilache Mareș idem. II. Județulii Buzeű. D. Ion Marghiloman, deputată la colegiulă I. — Mihail Pleșoianu, idem. II. — C. Deșliu, idem. III. Județulii Covurluiu. D. Lascar Catargiu, deputată la colegiulă I. — M. Cogălnicdnu, idem. I. Județulii Dîmbovița. D. Gheorghe Crețoinu, deputată la colegiulă I. — Ion Costescu, idem. II. — C. Fusea, idem. III. Județulii Doljiu. Principele G. Știrbei, deputată la colegiulă I. D. Barbu Izvoranu, idem. II. Județulii Dorohoiu. D. Theodor Pisoschi, deputată la colegiulă I. — Grigorie Hulban, idem. II. — G. Hasnaș idem. III. Județulii Ciorjiu. D. C. C. Săvoiu, deputată la colegiul" I. — Ion C. Roșanu, idem. II. — Grigorie Saftoiu, idem. III. Județulii Ialomița. D. N. Moscu, deputată la colegiulă I. — Căpitană C. Filitis, idem. II. Județulii Iași. Principele Gr. M. Sturza, deputată la coleg. I. Dr. Anastase Fătu, idem. I. — N. Roznovanu idem. II. Județulii Tifovii, Principele Timitrie Chhica, Deputații la T. D. Vasile Boerescu, idem. II. Județulii Mehedinți. D-na C. Cârjeu, deputată la colegiulă I. — A. Știrbeiă, idem II. Județulii Muscelu. D. Gheorghe Costaforu, deputată la colegiulă I. — C. D. Aricescu, idem. II. — P. Vioreanu, idem HI. Județulii Nemțu. D. Eugenie Ghica Comăniștenu. Județulii Prahova. D. Ion Cantacusin, deputată la colegială I. — Ion Filiu, idem. II. Județulii Putna. D. Gheorghe Apostoleanu, deputată la coleg. I. — Alecu Sihleau, idem II. Județulii Rimnicu-Saratu. D. C. Grădiștanu, deputată la colegiulă I. — N. Pâclom, idem. II. — Constantin Mihălescu, idem III. Județulu Romanați. D. Petre Hagiopolu, deputată la colegiulă I. — And. Prejbeanu, idem. II. — Anton Puricei, idem. III. Județulu Romanu. Gr. M. Sturza, deputată la colegiulă I. D. Ion Agarici, idem. II. Județului Vâlcea. D. A. N. Lahovari, deputată la colegiulă I. — C. Slăvitescu, idem. II — Gr. I. Lahovari, idem. TO' Județulii Tecuciű. D. Petre Ciucă, deputal la colegiulă I. — A. Papadopolu C.Jimache, idem. II. — Tache Anastasia, idem. III. Județulu Teleormanű. D. Ion Ghica, deputată la colegiul I. — Grigore C. Cantacuzin, idem. II. Județului Tutova. D. Manolache Costache, deputată la colegiul I. Județului Vlașca. D. G. M. Ghica, deputată la colegiul I. — Nicolae Tătăranu, idem. II. — Niță Gogoș, idem III. Județulii Bacău. — Crade deputată la colegiulă III. Județulu Cahulu. — Dimitrie Iconomu, deputată la colegiulă II. — C. Răcianu, idem II. Județului Oltu. D. Costică Vălcinu deputată la colegiulă I. — Vladimir Ghica idem. II. Bucurescu 13 Brumaru. Monitorulu de aur ne face cunoscute unu faptu ce este plăcuții din doué punturi de vedere. Cetățenii din Comuna Zimnicea, a oferită d-lui Gheorghie Lehliu, Prefectulu judeciului, dreptulő din cetățiană ar fi comunei Ziranicea ș’unii !ocii de casă în Zimnicea, ca semnă de recunoscință pentru c’a isbutitü ai impăciui în privința neî nțelegii ce era între denșii și domnulu Ipsilante, proprietarulă moșiei. Acestu actu este íadouita plăcută: fiu căci că s’a sfârșitii acea nenorocită afacere, alu douilea căci ne arată că Romănii au începută a cunosce că trebue se răsplătască, în bine sau în rcă pe cei cari lucreză cu devotamentu pentru binele publică. Amu fi doritu c’acestă manifestare se se fi făcutu dupe ce d. Lehliu s’ar fi retrasu din funcțiunea de administratore, insa mai bine că s’a făcutu ș’acumă decâtă a nu se face nici vădată. Qiariulu Ordinea spune că la Pitescu, la colegiulu I alu alegotoriloru, s’ar fi facutu mai multe violări de lege intre cari, f iü că procurorele, chiămată de d. Dimitrie Brătianu și Radu Mihai, s’ar fi dusă în colegiulu electorale. 2. Că urna s’a violată de domnulu Coculescu, capulu gardei naționale, punendu intr’casa büetulu d-lui Nigulescu, pe care biuroulu, prin decisiune înscrisă și motivată. Ea fost respinsă d’a lua parte la vot”. Ordinea, care a sa face cercetare și „alegerea d-lui Ion Brătianu se fie anulată.“ Ne unimă cu ordinea, și prii a mima anularea tutorii alegerilor, unde se va dovedi că legea va fi fostă înlăturată; însă, se se pedepsescă toți cei cei vor fi înlăturatu-o și anularea se fiă pentru tote colegiurile unde se va fi înlăturată legea. Totă în No.da ani, Ordinea, dupe ce aruncă asupră-ne injultele cele mai mari,ficéndu că nu scimți de cătă a spune neadevăruri, a calomnia, ș’a suplini dreptatea prin violință, îndrăsnelă și totu feluri de fărădelegi, între cari nu uită nici „puterea băuturiloru spirtuase a celorü viniți (Ordinea Ilico aduși) în localurile de alegeri,“ spune apoi ca s’au făcutu mai multe violări în alegerile din Bucuresci și că are dovedi. La acesta ca la tóte țibeenă, se se constate și se s’anuleze orice alegere în care se vor dovedi votare cu asemene procedări, sau cu călcări de lege. Dup’acesta însă ordinea, face apelu la alegători a merge se voteze, și zice că „dupe cătă vede partitulű Ordinii va dobândi majoritatea. Dacă ne „bucurămfi, adaogă Ordinea, d’acesta „triumfă, n’o facem” dintr’mă simți— „menta vanü de amoru propriu. Mai „presus” de cestiunile de persone, noi „punemü cestiunile de principiu.“ Și ’n acestu punta aprobămă tóte cele ce țice Ordinea. Și noi atătu le aprobămă în cătți în ajunulu alegerilor, duminică sera, in sala Slătineni, in presința a unui numeros publice, venitű acolo fără bileturi de intrare și în deplină libertate, d. C. A. Rosetti a țiisit că constată că de cându este n’a facutu visite electorale, n’a cerutu votolu nici unui singură omu și nu 10 CMefíCj üflOJ V/Ctw j>?OTK LI vlCplTíJ Oi llDciíö — te află căruia și pentru susținerea principiiloru era nu a individiloru. Totu în acea seră, totu în acea sală și totu d. C. A. Rosetti a ^Usit alegotoriloru Capitalei: dezbateți, în deplină libertate, cugetați, otărîți și apoi procedeți la votare în deplină cunoscință și otărîre, și votați, întregă lista Ordinii sau lista ceilaltă, votați-o în totă întregimea iei, căci numai astafelü veți da putere celora cari susținu credințele vóstre, căci numai astafelu vomă scăpa de acele frământări, ce suulți mai rele de câtu chiarű vă partiză rea. Votați toți pentru d. Dumitru Ghicascu pentru d. Ion Brătianu, căci trebue ca țera și guvernulă se scie limpede voința centrului, a Capitalei. Votați toți în unire căci aci sunteți mai liberi de câtă oriunde, și prin urmare votulă vostru are și din acesta punlă de vedere însemnetatea sea. Aceste, și forte desvoltate sau țlisu în fația unui mare număru de alegători, profesori, comercianți, industriași, funcționari, și prin urmare, dacă cei de la Ordinea $ice, că suntű șiruri de triumfe, noi, n’avemü de cătă a le pofti ca se facă ca isbenda dumnelor, se fiă pentru binele generale ale țerei, se consolideze libertățile publice, se consolideze naționalitatea română se stârpescă abuzurile, și de chiarămu in facia publicului, că-î vomă saluta totű dăuna cu respectă și recunoscință. Monitorul nostru publică ații, în seirile din afară doue de pește (serviciu private ale Monitorului), ce au însemnătate: ecăle: ,,Paris 10 Noembre. „Gazetta de Francia“ publică suplu reservă: „Scrisori primite de la Bugone anundă că vă insurecțiunea isbucnită la Barcellona, care n’are uă tendință dinastică. Insurecțiunea este în contra lui Narvaez și dirigata de Primii Toulon 10. Scadra cuirasată a primită ordină de a pleca la 28 Noembre. Se asigură ca va aduce înapoi pe francezii de la Roma. Tampico a sosită la Nazaire. Scirea cea d’ânteic de se va adeveri, stăruimu a crede că isbutindă insurecțiunea, dinastia burbonă se va sfârși și în Spania. Credemu că de nu va fi ații adevărată acesta scrre, se va adeveri în curéndo, credemű ăncă că Vii iî intrine5 gnoeffi ro iAlX.tmci urmată de alta, ș’apoi de alta și dinastia burbonă din Spania se va duce unde s’au dusă Burbonii din tóte țerele. Și pe ce rezămămă a nostră credință ? p’acea a că iei n’au solutu a da națiunii nici libertate, nici gloriă și prosperitate. Pentru a doua scrie n’avemű decât s’aduce în aminte că în luna lui Decembre armata francese, dupe tratatule între Napoleone III și regele Italiei, trebuia se plece din Roma. Papa va remănea d’aci nainte singură în facia Romaniloru, cari voru fi cu dênsula dacă și guvernul ă seü va voi se fiă în viitoră cu Italia, pentru dreptate și libertate. 1) Mai multe foie din Bucurescu reproducu, căndu direptu, căndu indireptu depeștele „Romanului“ făr’ a spune de unde le au luații. Nu ne opunemu la reproducerea depeșteloru daru cu condițiune a spune de unde s'au luată, într’altfi felu și buna cuviință și legea neautorisă a protesta. Se venime acuzau la scirî din afară ce ne privescii mai d’a dreptulu. Cititorii Umanului sciu cu căte stăruințe guvernulă rusescä a combătută Revoluțiunea de la 11 Fievruarie și alegerea principelui Carol. Acumu căndu, cu tótu combaterea sea cea ageră, Românii au isbutitu, guvernul rusescu a ’ntorsu fóia, și cea ce scrie pe fóia ceilaltă, prin organulü seu în Occidente,íarule de Nord. (5 Noembre.) ,,Speranța încercată in Principatele Dunărene prin istalarea unui principe străină se va inplini acumű fără pedice și cu toți sorții de isbendá. De nu va isbuti, nu va fi negreșitul din causa lipsei de bunăvoință din partea puterii suzerane și a puterilor garanți, ce arătă de lesne au consimțită a trece buretele pe ingagiamentulö ce ele au fostă subscrisă împreună d’a nu priimi ună principe străină pe tronul Moldoromănă. Guvernul Otoman, recunocendu elă însuși pe principele de Hohezollern, acesta ingagiamentu pate fi considerată ca anulată prin faptă, și aflu din locuri siguro că cabinetul de St. Petersburg, dupe ce au stăruită multă timpă pentru pățuirea unui ingagiamentű contractată de tóte puterile europeene, ver éndul e sfâșiată de insuși guvernamêntulu în favorea căruia era făcută, se priveșce ca deslegată la rândului ei și-și propune a recunosce pe noulă ospodară. „Purta recunoscenda pe principele Carol de Hohenzollern în calitate de ospodară, aderă la anularea clausei tratatuluiu europene uanuțiuan, in iteresul suzeranității Sultanului, instalarea unui principe străină pe tronul principatelor Dunărene, celelalte guverne contractanți n’au nici ună cuvente d’a se crede legate prin acea clauză. Rusia, luândă în seriosă îngagiamentul ce supscrisese în comună cu puterile cele mari ale Europei, a stăruită și mai multă pentru a fi pălită. Din momentulă însă căndă cea mai de căpeteniă interesată renundă a-și susține dreptulu, Rusia se póte considera, la rândul ă seă, liberă de voința iei, care totodeuna n’a intrebuințată o de cătă pentru fericirea Principatelor dunărene , istoria și tratatele închiriate între Rusia și Turcia suntă aci spre a o dovedi. Astăzii încă Rusia nu va urma altă politică, și spre a lăsa a se înplini în totalinis cea incercarea ce tenteză ( e ’ncercâ a face) acumă Moldo-Valachia cu principele voiă ^ice că, cu tóte preocupările mele, aspectulă Dresdei me încânta. Pe cine are nu s- ar încânta, acestă orașiuni adeverit, arătă de plăcută? Nu ve voiă <Jice îngrijirile mele căndă, desbarcatü la drumul de ferii, fu vorba se întru, că arătă de timidă, în acea casă necunoscută, la acele rude de cari sciamti pucină. Anima mi bătea forte tare, când trăsura care me ducea cu bagegiele mele mă lasă p’uă mare piață, d’una caractară cu totulu altă de cătă ală celoră ce vedhisemu în Francia, și care-mi di cea îndată că nu mai eramă în țara mea și că eramă se găsescu acolo nu numai că limbă, dară și nesce obiceie de cari’m făceamă cea mai ciudată ideie Acésta e una din nerodiele nóstre, ale Francestioru d’a crede că nimeni nu e făcută ca noi. Am vedută mulți compatrioți dai mei, cari se minunau că germanii aă capulă unde trebue, întocmai ca și noi, Francesii, de cari nu deosibescă decâtă prin lipsa defectelor parisiane, pe cari le luamă pre bucuroșii dreptă calități. FOITIA ROMANULUI. AMORILE UNUI NOTARIU. 1) Intr’uă societate care n’ar face de cătă amoră, cine are ar face cișmele ? Cine ar face ore pâne și vină? Cine s’ar ocupa ore de importanta cestiune a biftecilor?, pe cari amoresii nu le aruncă de câtă când« îi privescu amore *selelorü? cine are ar zidi casele ? cine are ar direge baloanele stricate de amoru? cine are ar face drumurile, podurile, căile ferate? cine are ar apăra patria, sau ar ataca p’a altora? cine, în fine, ar face contracte, contractele de căsătorie, mai cu semn? Nu se va face amorulu, a cărui meserie pare a fi dupe curau îlu înțelegeți, d’a se face. In scurtă, sunîți gata a ve acorda, a conveni că amorulu e asta ceva ca unui anotimpu frumosu, însă nu convină ca elu e anulă întregă, și admită că numai nesce năuci séunesce gogomani A vedé numerile din 3, 4, 5, 7, 8, 25, 26, 27 28, 29 30 31 Octobre și 1 Noembre. se credu că acestu capitlu ală vieței e cartea Intrégá și complete. Florea nu e fractură, ce dracu! Lumea voiesco se iubescu, se iubască, însă înțelepțesce, se nu facă nebunii! Nu e ceva monstruosă ca se încurce cineva atâta de multă lucrurile atătă de simple ale inimei, încâtăamenii ceî miiscul se nu mai înțelegă nimică, și pentru a face să ’nțelegă că femeie onestă că voiesci a o lua de socie, se’i o spui în volume, și ce volume, volume pline de versuri? Tóte aceste pentru a ajunge la ce, la minunata presă care este mărimea și sfîrșitul vieței. A s’esalta d’amendoué părțile, a pune aripi de aură unei femeie pentru ca se ve puie și ea la răndulă iei, aripi de sarafimî, este a-și pregăti nemulțămirî pentru filele cându, coboritu pre pămêntu, d’amendoue părțile se vede că acele lucruri frumóse nu erau de cătănesce cartonă, cărpe și hârtia poleită. Este a facereă adeverului care remăne, pentru hatîrulu minciunei care, mai curăndă seu mai lănfiu, dispare. Ore a nu fi înamorată, .,dupe cumă înțelegeți toți,“ împiedică d’a nu se iubi mărtu, și cu totuli, adică pînă acolo ca se pótu da cine va viața sea pentru acea-a ce iubesce? Ore nu póte cineva se iubescu pe mama sea, pe tată-seu , patria sea, timpulăcelă frumosu, țerile cele frumóse, filosofia, bunură simplă, arta și seiînția, și chiară industria, care e și ea uă artă și uă scliță, frumósa musică, pictura fără a dice, pentru acésta iubire, nerodii? Iubindă astă-felă este cine-va înamorată în înțelesulă celă nesuferită pe care lu dați acestui cuvântă? Și, cătă despre amorulu ce inspiră că femeia onestă, amoră ce este uă calitate, și care nu trebue confundată cu amorulu femeielor cî care este ună viciu, acestu amoră stă are în a suspina, în a sbera romance pentru ea, sau în a munci bună prosă pentru a o hrăni pe dânsa și pe copiiiei, ș’aî asicura, orele scumpei , amide venite, uă viață totă d’uădată [solidă ș’încântătăre, curățită de pasiune și domnită de anima, de spirită și de i bunuri simplă? Timpulu amorului ar trebui se nu se mai sfîrșâscâ, dicețT? Ba <feii nu! Orî cine e pră prostă și pră bună de nimica cătă ține acestu timpă. Mica mea Lulu, germana mea frumușică, spuindu-mi cu inocință și frăgedime, dară pe faclă, acea a ce suntă ăntâiele e saltațiuni ale inimei mele, ăntâiele pretensiuni ale creieriloru mei, mi-a făcută ună mare servicii pe care nu l- am uitată în nici unu momentu ală vieței mele. Ea m’a făcută s’alinga stinca, la vârsta căndă naufrângerea nu e cu putință. Mica iei rațiune desvoltată, capta mai nainte de vârstă de ciudată esistență pe care uă întâmplare de nastere o făcuse se fiă a iei, mi-a are tată mai gratisă întru aceaa ce mă privesce, adeverulă care se plătesce arătă de scumpă îndeobște. Esperiența, cu tote aste, a fostă grosavă de dureresa, precumă veți vedea. XVI. Drumulă de la Lipsica la Dresda nu e de cătă de patru ore. Nici nu ve IHNHWM SimilH [UNK]