Romanulu, noiembrie 1866 (Anul 10)

1866-11-26

ANULU ALU DECELE ————fc——I— — I­IMI —11 I­...­ag.---: VOIESCE ȘÎ VEI PUTE ....— Cap. Dist. Pe arm.............................lei 128 — 152 Pe gese luni.................... » 64 — 76 Pe trei luni..................... » 32 — 38 Pe­uă lună...................... » 11 — — Unii exemplari 24 par. Pentru Parisu pe trimestru nr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. Istoria dreptului constituționalu. Duminecă, la 1 oră din­­ai, în salonul și Ate­neului Romănă, d. Hasdeu va vorbi despre titlul­ domnescu la Români, lectura, care n’a pu­­tut’o ținea duminicile trecute din causa timpului urati. Biletele se voru găsi la intrare. Monitoriul­ nostru publică urmato­­aiele de pește. Berlin, 3 Decembre. Comisiunea dotațiunei a otărătu cu consimți­­mântulu ministriloru de a adăogi în proiectulu de dotațiune, pe lângă numele C-loră Bismark, Rood, Moltke Herrwarth și pe acela alü D-soră Stein­metz și Jalkenstein. Berlin, 5 Decembre. Bismark a sosită­ la debarcaderă a fost­ pri­mită de D. Stolberg, presidentulă Camerei anteiă, de Dr. Wagner, Abeken și Krudell. Berlin, 5 Decembre. Monitoriulu.­­ După cele din urmă scrii din America, Staunton a desaprobat și cererea lui Sed­­giviks de a preda Matamora; el­ a exprimată ne­mulțumirea lui asupra conduitei sale. Buletinul­ Monitoriului N­ice: Mișcarea din Candia s-a ter­minată; numai căți­va aventurieri, recr­utați prin­tre Greci și vechii garibaldiani, mai continuă lupta, se speră că în curendă va fi uă încățărare; resultatulu nu e îndouială. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIU ROMANU No 1, RED­ACȚIUNEA STRATA ACADEMIEI No 20. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundetorii fingeuiu iaruda — SAMBATA 26 NOEMBRE 1866. LUI VINEZĂ-TE ȘI VEI A x -------i-JOI———. Abonamentele în Bucuresci, Pasagiu Românii No. 1. — In districte la cores­pondinții­­ Jianului și prin poștă. La Pa­ris, la D. Caras-Hallegrain, rue de l’an­cienne Commedie, No. 5. A se adres pentru administrațiune la d. E. Carada ANUNCIURILE Linia de 30 fitere........................ 1 leii. Inserțiuni și reclame, linia........5 ~ Bucuresciä? "7" Monitoriul­ nostru abia ne-a dat a, ici și calea, în pagina a treia, are ca­re scrii scurte despre călătoria Măriei Sale Domnulu Romănilor, la Brăila și Galați. Monitoriul­ francese de la 15 Noembre publică în întâia pagine, a doua coloni­am­enante despre acea că­­lătorie, pe cari noi Românii le afirma az î prin fața oficiale a guvernului fran­cesc. Reproducându mai la vale după Monitoriul­ francese relațiun­ea călăto­riei și cuvântulu ce consulele francese a ținutu Domnitorelui în numele seu și alu­­ colegilorö sei, însemnămu aci nu­mai faptul, adică relatarea în „fóia oficiale a imperiului francesc“ a călă­toriei Domnului Romănilor­, și titlulu de Principe a­lu României, ce se dă pentru anteia ora Domnitorilor­ nos­­trii, fapte ce guvernulu rusescu va țli­­ce negreșitu că nu suntu corecte. Fiindu că vorbirămu de Francia și de Rusia, și de ce este corectu pen­tru națiunea cea mare, și necorectu pentru guvernulu rusescu, s’atragemu atențiunea Romănilor­ asupra unui actu de mare însemnătate. Acestă foță are ații fericirea a fi cea d’ănteiu din tóte ^iarnele Europei care se fi pututu is­­buti a dobândi și publica procesulu verbale ale celei după urmă conferințe ce s’a ținutu la Paris în privința nostră. Nu este Romănu care nu va citi cu cea mai mare luare aminte acestu protocolu, și nu este nici unulu care, după ce­ nu va citi nu va ’nțelege pe deplinu pînă la ce mare gradu gu­­vernulu francese a susținutu dreptu­rile nóstre și celu rusescu le a com­­bătutu, nu e Romănu care nu va ’nțe­lege în sfărșitu, ce va se 0ioă pentru guvernulu din Petresburg a fi corectű și cumu eu­ acea corecțiune amű fi fostu astă—­^1 desuniți, cotropiți, uciși. Acei cari îl­ voru citi cu luare amin­te și fără pasiune vomu vedé încă de căte periele eramu amenințați, caii de mari erau acele pericle, cănd s­ensu­și guvernulu francese nu le putea com­bate ci numai ocoli, și cumű numai disolverii Adunării, plebiscitului, votu­lui Constituanții, întrunirii armatei la Dunăre și nobilei și eroicei decisiuni a Principelui Carol I d’a veni ș’a lua în măne cărma Statului romăn­, da­­torimű salvarea naționalității nóstre, esistența nostră. Se citimu, mai repetimQ, se citimu cu luare aminte protocolulu acestu­a, și multe din cestiunile ce erau ne­­nțelese se voru lumina, multe din fap­­ele criticate voru fi aplaudate, și mul­e din cele ce suntemu datori a face, în viitoriu, ni se voru areta în tótu lumina, asla-felu încătă numai cei cari nu voru voi se le ved­ă nu le voru vedé și nu le voru pune în lucrare. In numerulű de ori publicarăraă două acte ce au un mare însem­netate morale. Acele acte suntu îndouita de­­misiune că a datu d. Vasile Alesan­­drescu Urechiă, către Președintele Ca­merei și către alegătorii sei. Aceste două acte vorbescu prin ele însele și nu mai au trebuință de esplicări. „De­­putatulu, omulu politică, trebue se ’nlă­­ture d’asupra originiloru puterii séle tótu bănuiela, umbra chiaru de pre~ pusti.“ Era unui învățămentfi de care mulți, fórte mulți aveam fl trebuință și care, se sperămu, va fi înțeles­ și prin ur­mare imitată. Dară, deputatul, care nu întră pe pórta cea mare, josoresce colegiulu ce represintă, se fosoresce pe elfl însu­și și nu mai póte ave puterea morală, fără de care, manda­­tule de deputată nu mai remăne de că la una mandată de speculă, ș’uă onore de spoială. Felicitămă pe cetățianii orășiani din Beriada c’au solutit s’alegă atătu de bine. Mulți ară­tee că’n acestü momentu nu mai suntu represintați în Cameră; noi susținemu că din contra ei suntu re­­presintanți și’n Cameră și’n totá Țara; deputatul ă­loru a susținută legea și onórea ș’atătfi este d’ajunsă pînă ce printr’uă a doua alegere ílu voru re­­trămite în Cameră învestită cu tótu puterea morale singura ce face pute­rea unui deputatu. Publicămu­mai la vale­uă scrisori­ din Italia, ce ne adreseza mai mulți juni Români cari studieza acolo știin­­țele politice, comerciali și drepturi. Ei emită dorințele lorű asupra celora ce sunt­ de făcută în țară. Venindu din partea generațiunii care va ave în curândü a lua partea sea în afacerile țerei, aceste cuvinte au oă valore mare. Inserăndu-se în fara nóstra cu plă­cere, fiă­ ne permisű a esprime încre­derea c’acei juni, cari peste pucină se vorű íntorce în patria loru, voru a­­duce contingintele loru tínerii și vi­­gurosu causei libertățiloru publice, drep­tății și moralității. Adunarea legislativă a începută astă­ i precum m­ama anunțată, desbaterea pu­blică asupra alegerilor­. — Vom­ pu­blica în No. de mine procesuli-ver­­bale ale ședinței. Se ne mărginimă acum s­a înscrie aci resultatele ședinței de astă-i. Discusiunea asupra alegerilor a începută după ordinea secțiuniloru. D. Rapor­­tare alu Secțiunii I a citită raportulu seu asupra alegerilor­ de la Buzeu. La colegiulu 1, au fostă­are­cari re­clamări, daru nefiind­ făcute la tim­­pul I și în condițiunile prescrise de lege. Secțiunea propune validarea ale­gerii, prin urmare d. I. Marghilomană, alesulu Colegiului I, a fost­ procla­mată deputatu. La colegiulu II, pe a­­cele­ași considerări, Comisiunea pro­­puindă validarea alegerii, d. Michaelă Pleșoianu a fost­ proclamată depu­tatu. La Colegiulu III au fost­ mai multe protestări, mai ales­ în ce pri­­vesce violarea art. 63, prin urmarea votării după ora 4 după amoj, secțiu­nea, considerându că mai mulți din cei ce reclamă chiar­, au luatu parte la votu, propune a se declara alegerea de validă. D. Crad­e a cerut a­cu astă ocasiune a se regula de Adunare ces­tiunea dacă potű întră în colegiile o­­rașiului alegători ce locuiescu în co­­munile rurali. Acesta cestiune rentă­­iindu a se trata în viitoru, s’a pro­clamată d. C. Deșliu de alesu alu Co­legiului III de Buzeu. D. Raportare arată că la Colegiulu IV suntu mai multe neregularități și violențe, c’a fost o amestecă ale pute­rii armate și că mai mulți alegători au fostu opriți d’a vota, că s’au des­tituită primari, etc. Comisiunea dara propune suspenderea alegerii și an­chetă parlamentarii Adunarea a­otă­­rit, a se­amăna desbaterea pînă ce Camera se va constitui. Trecêndu la Covurluiu asupra ale­­geriloru Colegiului I, unde din 16 alegători d. Lascara Catargiu a avutu 15 voturi, comisiunea propune admi­terea, nefiindű contestări, d. L. Ca­targiu este proclamată deputatű. La Colegiul I II este ales­ d. M. Cogălnicianu cu 35 voturi din 43. Majoritatea comisiunii este pentru ad­mitere; că minoritate însă a fostü pen­tru respingere pe considerarea votului Constituanții. D. Blaremberg formuleza într’uă propunere opiniunea minorită­ții și cere respingerea d-lui Cogălni­cianu, in considerarea calorii doue vo­turi emise de Constituante. D’aci se rădică să desbatere furtunosa, în care fac parte d-nii Blaremberg, Mareșiu, Al. Lahovari, Sichléau pentru respin­gere; d-nii Costaforu, Botărescu, Dam. Tăcu, P. Grădistianu, Cogălnicianu, etc. pentru admitere. Dóue discursuri mai alesu avemü a însemna, cuvintele simp­­lite ale d-lui Blaremberg și însemnatuin discursu alü d-lui N. Ionescu. D-sea a aretata că statutulu de la 2 Maiu a trecută ca unu meteorit întunecosu pe orizontele țerei nóstre, daru cu resul­­tatele loviturei de stătu din 2 Maiu au fostu condamnate, în facia națiu­nii, d’aceia chiarű cari au proclamatu asolutismulu unui omu și cari apoi in­șii l’au stigmatisatu. Astă-­li daru căndu acelű­ a chiaru care a fostu autoriulu stabilirii regimelui personale, recunos­­ce greșăla sea și vine a cere se s’a­­șeḑe și ele la masa libertății procla­mată de 11 Fevruariu. D. Ionescu e de părere că Adunarea se imiteze e­­semplulö colegieloru electorali cari au iertată p’acelü omu, se-i ierte și dînsa greșăla făcută într’unu momentu de reterire. D-sea róga daru pe autorii propunerii a o retrage. D-nii Blaremberg ,și Al. Lahovari declară că, remătîndă cestiunea în ter­meni puși de d. lonescu, își retragă propunerea. D. Cogălnicianu a fost o dată primită și ședința s’a rădicații la 5 % ore. — Mă ne vomu publica pro­­cesuri verbale, atragemu de astă-i a­­tențiunea asupra acestora desbateri cari au uă importanță din mai multe ponturi. * I Citimu în Monitoruk francese, urma­­toria corespondință din Brăila cu data din 15 Noembre. „Alteța sea Serenisima Principele Ro­mâniei Carolă I, după recunoscerea sea de cătră Porta și puterile garanți, a întreprinsă o d­iscursiune în orașele din josulu Dunării. Plecată din Bucuresci la 12 Noembre, Înălțimea sea a sosită la Brăila la 13, pe la opiu ore sera. I s’a făcută priimirea cea mai căldu­­rosă. înălțimea sea a trasă la d. Sgar­­delli, unulu din principalii comercianți, vice-consulele Olandei, care pusese la disposițiunea înălțimii sale casa sea unde i s’a făcută uă priimire în ade­­văru domnescfi. „Séra chiară principele a priimitu autoritățile romăne, prefectura, muni­­­cipalitatea, tribunalul­, clerulă, corpulă oficiăriloră, etc. dintre cari cei mai principali afi și fostă invitați la mesă la care nu puteau se aibă loc­ de cătți 36 persone celți mulții. După mésa principele s’a preumblatu în tresură pe ulițeie cele mai însemnate și s’a oprită pe piața cea mare iluminată într’ună modă strălucită și unde se aprinseseră focuri de artificie. „A doua di la 14, înălțimea sea a vi­­sitatu bisericele, spitalele, închisorile, sculele, s. c. 1. întorșii a­casă, înăl­țimea sea a priim­it.și corpul, consu­­laria, deputațiunile comerciului și câte­va corporațiuni din orași, precumă și diferite persone private. „Consulele Franciei din Brăila fu­sese însărcinată ca decană, a redige în numele consuliloru uă adresă cătră Principe. „Etă testutu acestui cuvîntu : „—Principe I corpulă consulariu care se află aici ș’fiiu cărui interpretă am onórea sa fiu, e fericită de a pute­as­tă di se ureze buna-venire Înălțimii vós­­tre Serenisime, și se-I oferescá feli­citările sale, precumu și espresiunea sinceră a dorințelor­ sale. Toți sun­­temii c­onvinși că de la suirea înălțimii vóstre pe tronă, va data din tóte pri­vințele pentru țară și pentru comerciu în genere, uf eră nouă de prosperi­tate neîncetată crescente. Toți vomă aplauda din tóta anima­la realisarea a­­cestei speranțe. Principe­ corpulu con­sulariu are onorea d’a ruga pe înăl­țimea sea Serenisimă se primescu oma­giului profundului seă respectă, pre­cum­ și asigururile întregii sale sim­patie pentru țara peste care înălțimea sea este chrămată se domnesca.“ „Principele a respunsă prin căte­va vorbe de mulțămire pentru simptiman­­tele ce i se esprimiseră, și a terminată dicăndă că desvoltarea comerciului și industriei țerii séle este­­ și va fi o­­biectul­ celora mai constanți preocu­­pațiunî ale sale. După prănilă princi­pele a mai vîsitatu grădina publica, portulu și pretutindeni mulțimea i-a fă­cută uă strălucită ovațiune. Sóra a avută la mésa căți­va din principalii comer­cianți facându parte din deputațiunea comerciale: „înălțimea sea a părăsită Brăila di­­mineța la 15, și cu tóta grozava plaia ce cădea, lumea se adunase cu gră­mada și l’a salutată cu ura frenetice. Prefectură, care­ lă însocise, s’a întors« peste di și a mersă îndată pe la toți consulii de le a mulțămitâ în numele înălțimii sale de visită ce îi făcuseră și le d­espresă părerea de reă a Măriei sale că scurta sea ședere nu i-a per­misă se le adreseze uă invitare. „Principele a fostă do­uă mare a­­fabilitate cu toți și a lăsată uă impre­­siune din cele mai favorabili. S’a re­marcată că programa­rea s’a urmată în­tocmai cu un­eiactitudine militaria, fie care a fostă primită la rândului seu, nimeni n’a așteptată una m­inută mai multă peste ora ce i se arătase.“ ce. — Pînă atunci inaugurăndă Patriei prosperitatea și progresulu de care este lesne priimitorö unu poporö generosu și bine condusă, nu putemu de căzu se esprimemă dorințe intime, facêndu apele la toți ómenii de bine, la Na­țiunea întregă, se pură mănă de aju­toră la înălțarea edificiului ale căruia temelii suntu puternică așezate acumu, ca cu uă oră mai nainte se íirau la adăpostii în contra furtuneloru ce ne aru mai amenința. Și acele dorințe intime, cred­endu-le salutarii pentru scumpa nóstru Patriă, se espuneme aci cu dreptul­ ce dă datoria bine simplită. Dorimu, peremu ca puterile Statu­lui se lucreze pentru astă dată celű puține, într’uă completă armoniă, fără de care organisarea salutariă ce suntu chiămate a face aru suferi înțărcare, perdere de timpe, și aru da locö pute la suprinderî nepreved­ute. Dorima, cereme ca corpurile legiui­­tóre se fiă gelose de tesaurul, ce Na­țiunea le a încredințată spre păstrare. Se nu se atingă nimeni de Constitu­­țiunea țerei nepedepsitu aspru și ne­mijlociții, și modificările ce suntu a se face legilorű­esistenți se nu se a­­bată întru nimice din spiritulu aces­tei Constituțiuni, se nu mai lase locă interpretațiunilorQ culpabili, liberticide. Dorima, ceremii ca puterea esecu­­tiva se activeze instrucțiunea popo­rului spre a pune capeta cătă mai curîndă proletariatului crescută peste mesură și provocată de imulțirea func­­țiunilor­, de ușiurința cu care medio­critatea, propună altora profesiuni și meserii, ignoranța unită cu trândăvia, s’au rădicată pe treptele bi­rocrației de multe ori până în culme. Facândö apele la adeveratele virtuți cetățiănesci, chiămăndu la funcțiuni ómeni integri și capabili, aplicațiunea legiloru nu va mai fi falsificată, libertățile publice voru sta neatinse, și în tota virtutea loru bine­ facătoriă. „Daru nu suntu numai legile cari ocrotescu pe cetățieni, see Napoleone III, în opeiile sele, este încă maniera cu care ele sunt­ ese­­cutate, este maniera cu care guvernulű esercită puterea. In Englitera autori­tatea nu este nici uă dată pasionată, purtarea iei este moderată și ’n totu­deuna legale, de aceia nici se cunoscu acolo călcările domiciliului unui cetă­­țiană, la care este cine­va atâta de espuse în Francia sub numirea de vi­­sită domiciliară, se respectă secretulu familiiloru, lăsăndu neatinse corespon­­dințele........“1) Dom­ma în fine din tótu inima, ca Domnitorule Româniloru se conserve în inima mea pentru totu­deuna iubirea, despre care a datu probe îndestule po­porului care l’a primită în mijloculu său cu atăta fericire, se continue Dom­nitorulö a avè acea iubire ce sim­te părintele pentru uniculă său fiu, căruia consacră tóte îngrijirile sele, și pentru care se supune la totű felulă de sa­crifice, numai spre a’lu face folositură societății și prin urmare mulțămită și fericită. Asia se ne ajute Dumnezeulu pă­­rințiloru noștri se fiă, căci numai asia vomă învinge greutățile cele mari, nu­mai astafelu voma reuși a ocupa cu demnitate loculă nostru la banchetulu celu mare alu popóreloru. Se nu uitămu că Königratz și Sadova au fostu pate numai preludele acelei lupte ce se pre­­gătesce de multă timp, în consciința omenescá. Se ne aducemu aminte încă, și în totu momentulu, că pe muchia 1) Oeuvres complétes de Napoleon IU. -----------­ Italia 1866, Noembre 25. Onor, Domnu Redactore, Dați-ne unu colță în­­ iab­ulu vostru ca se puterau esprime și noi în pu­blică simțimintele și dorințele nóstre intr’acésta epocă de regenerațiune. De­parte multa de scumpa nóstra Patriă, gândirile nóstre n’au încetată de a se îndrepta către cerinle sub care amu ved­utO cea d’ânteiu­rad­ă de lumină, spre pamintulu pe care amu făcut­ cei d’ântâia pași în viață. Suptu o­­crotirea plină de iubire a ființilor, pe care le prețuiesce omulu mai multu după Dumnezică și Patriă, și de care suntemu atâta de departe acumu. Bu­curia dară și întristarea ómenitoru de bine au avutu unu ecou puternică în animele nóstre, și durerea ce a tre­­cutu peste nefericita nóstra țară ne a impuso obligațiunia de a lucra cu stă­ruință necurmată pentru a deveni fo­lositori cătă mai curăndu societății în mid’loculu căreia avemu a ne intór­

Next