Romanulu, decembrie 1866 (Anul 10)

1866-12-01

ANUEU ALU DECELE VOIESCE ȘI VEI PUTI: Cap. JJist. Pe arm..........................lei 128 — 152 Pe §ase luni.................. » 64 — 76 Pe trei luni................... » 32 — 38 Peuă lună.................... » 11 — — Unu esemplaru 24 par. Pentru Parisu pe trimestru fr. 20 Pentru Austria...............nov. 10 v. a. JOUI, 1 DECEMBRE 1866. LUMINEZĂ-TE SI VEI Abonamentele in Bucuresci, Pasagiul Românii No. 1. — In districte la corespondinții diariului și prin poștă. La Paris, la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. E. Carada. ANUNCIUIIL Linia de 30 litere..................... 1 leu Inserțiiuni si reclame, linia.......5 . ATHENEULU ROMANU Astăzi, la 1 Decembre, la 8 ore sera, d-nu C. Esarcu va vorbi despre Educatiune si Politica cu aplicațiuni la starea de fadă. Presinta înștiințare se va considera de cititori ca uă invitațiune. SERVITIU TELEGRAFICU AlIU ROMAJULUI. Roma 1 f Decembre. Astaili trapetulű pontificale a înlocuitü pe celü frareese pe fortulü Angelo. Francesii au părăsiții fortulű. Consiliariulu Tonello a sositi la Roma în misiune speciale. Pesta, It Decembre. Camera Deputaților. Proiectul de adressă spre respunsura rescripturi imperiale a fostă citită astăzi. Proiectul cere restabilirea deplină a Constituțiunii Ungare, si punerea in activitate a continuității dreptului istorică. Constantinofidleti Dec. Porta a primit o încunosciințare de ună Proiectă de a agita Bulgaria cu scopă de separațiune. Abramovici din Galați și Dimitraki din Turcia sunt desemnați ca pretendinți pentru eventualitatea creării unui principată electorale ale Bulgariei. AD.VUAÍISTRATIUNE V. PASAGIU ROVIAVU Noi.RSDUC KUNEA STRATA ACADEMIEI No 20. București 5" £ Z“‘ Senatulu a respins din sinnlci seu și pe membrii curții de compturî ca incompatibili, Elă s’a constituită apoi alegîndă de președinte pe Emin. Len Mitropolitulă, Vice-președinți D. Scarlat Rosetti și Plavio, secretari D-nii Se.», Tursiavitu, H. Greceanu, Gener. Ionu Ghica, C^Î‘,rI »î Postache Ghica și Nic. Rosetti. Desbaterile, pentru verificarea titluriloru deputaților, se prelungescu pré multă în Cameră. Nu suntemii din acei cari osendescu régimele parlamentariă pe temeiu că se perde mulții timpă în desbateri; (lin contra, una din căușele ce ne facă a susține acestă rainima suntă și desbaterile. Ele lumineze cestiunile, facă se se răspăndescă ideiele cele bune, principiele cele mari, și se pătrundă în moravuri. Am fi priimită dară cu bucurie prelungirea desbateriloră, chiară pentru verificarea titluriloră deputațiloru dacă ele se făceau pe terămulă principieloră, precum« spre exemplu în Francia, acumă măană, precumă s’ar pute face aci căndă s’ar desbate alegerile pe terîmulu legii electorale, pe termură abusurilor, de teză feltilă ce se voru fi făcută, ca astăfelă după desbatere, națiunea se fia luminată în privința legii și a abusurilor comise, care după ce se voru fi constatată se fie îndată și lovite și stârpite din a lară rădăcină. Desbaterile actuali însă nu se facă acumă p’acestu teremu, ș’astă-felă cumă se facă suntă, dupe noi, lungi, pre lungi și cu totulu nefolositóre. Spre exemplu: Se contestă d. Papadopolu că nu este romănu. Actele ce au înfăcisiatu suntu sau nu valabili pentru uă cameră ? Se contestă versta d-lui Rosnovanu. Actulu ce a înfăciși alu este sau nu adtulu de nascere ? E că totfi cestiunea. Pentru ce dară aceste doue cestiuni se ié Adunării atăta timpă? Noi credeam c’uă simplă și scurtă convorbire pentru și contra ar fi fostă d’ajîiosă. Deputații însă se pună căte 10 a vorbi pentru ș’alți 10 contra, ș’a vorbi multă ș’astă-felă timpulă se duce, și se duce fără folosit, se perde. Credeam că acestă zeu se va curma. Credemă încă că doi deputați voru îndrepta greșala involuntariă ce aă făcută și voru adopta propunerea făcută în ședința de er de d. C. Aslan, d’a ține și sóra ședințe. Astă feră se va recâștiga timpulă ce s’a perdută și Adunarea constituită va reserva dezbaterile cele lunge pentru cestiunile cele mari. Publică numai la vale uă reclamare subscrisă de 250 de cetățiani din Brăila ce s’a trimisă prin telegramă încă de Joia trecută, d—iul ministru din întru. Cetățianul din Brăila ceră confirmarea membriloru aleși ai Comunii cătă mai curându pe temeia mai cu semă d’a se lua îndată „mesuje pentru aprovisionarea orașiului cu grău fiindă lipsă totală în portă.“ Aceste cuvinte suntă de natură a atrage cea mai seriosa atențiune a guvernului, a Camerei și a d-lui Primară ală Capitalii. Toți sciă că suntemă amenințați de cele mai durerosă flagelă, de femeie. Și ce dhceau amenințații Femelea a venită deja , chiară acumă suntă sate unde copii plăcgț de feme. Acumă suferă, plângă căte doue, trei zile pînă mai capelă mă codrulețu de mămăligă; peste puțină însă, vai! nu voru mai pute nici plânge de nu se voru căuta cu cea mai mare energia și devotamentă mijieee spre ai scăpa d’a peri de fóme. Se se caute dară c’uă oră mai ’nainte acele mij’loce, se se caute de către guvernă și Cameră și se se găsescâ cu ori ce prețu. Și Primarulu comunei Bucuresci se se grăbască a găsi bani cu ori ce prețu spre a aprovisiona îndată Capitalea cu făina și mălaiă. Deja diabulă Ordinea i-a atrasă atențiunea asupra acestei mari și din tóte ponturile de privire "rare cestiuni, și nu vedemă pîn’ acumă se se fi începută nici uă lucrare. Ne facemă dară datoria a atrage la răndulă nostru atențiunea tutoru membriloră comunii, ș’a se dice că fiăcare <fi ce trece în tăcere și în nelucrare din parte-se devine uă greșială din cele mai mari, din cele mai periculose. Publicămu mai la vale ună protestă ce s’a adresată d-lui Procurore generale, în privința celoră petrecute la alegerile din Ploiesci. Atragemă atențiunea d-loră deputați asupra acestei cestiuni. N’avem nimică nou din afară. Se ne mărginim, daru aci a constata că nuvelele ce sosescă din Turcia la foile străine arată să insurecțiunea în Candia departe d’a se alina, cresce pe fiecare oi. Acesta confirmă depeștelo particularie ce ni s’a comunicată de patrioții elini și pa cari seamă publicată în fóra nóstra. Voluntari și ofrande de bani, de arme, le vină din tóte părțile, din Grecia, din Italia, din Englitera, din Francia, etc. Fii patriei eline chiar cei mai neavuți oferescu o bolulă soră- Publicămu mai la vale unit estrasu din diabulă Iris din Bucuresci care nu va lipsi d’a interesa pe toți cei ce simplă baténdu animaloră la cuvântulu de Patriă. ADUNA.’.EA LEGISLATIVA, Ședința de la 30 Noembre. Președinte provisoriu d. Andrei Presbiană. Apeluri nominale constată 112 deputați presinți. Se urmeza discusiunea asupra alegerilor a colegiului III. din Brăila. D. Giuvara, urmăndii espunerea faptelor începută erî și întreruptă prin rădicarea ședinței, artă că nu voiesce a reveni asupra ceror ci .Jise erî, vine dară la neînțelegerea ce s’ar fi întâmplată între alegetorî și la ideia ceî pare că se susține că sătianiî potă lua parte la alegerile colegiului orășiănescă. Neamu plânsă de legea trecută, pentru că țăranii năbușia orașiele, așia Brăila n’avea atunci de câtă optă alegatori din orașiă și 92 din sate. Cumă se pate susține, că deputatulă eșită din aste voturi esprime voința orașiului? d. Blaremberg n’o va susține. — Ce s’ar întâmpla astăziî d’amă primi pe sătiniî ce plătescă 80 lei a vota în orașiă ? Eă credă că scopulă legii actuale este ca se se represinte tóte interesele. Acesta se vede din modulă împărțirii colegielorü. Art. 5 ală legii electorale numesee colegiulă III, ală orașieloră. Art. 6 dice cu tóte orașiele unui districtă se întrunesce cu orașiulă de reședință. Nu zioe insă că și satrăni se potă întruni. Trecăndă la colegiul de Senată, Art. 11 dice că de nu se voră ’găsi 100 orășiani cu venită de 100 galb. se se ia din proprietarii din judeciă cu venită de 300—400 g., preferindu-se cei mai greă impuși și orășianii înaintea proprietariloru. Ecăine’uă dovadă că legiuitoriulă a voită a separa orașiele de celelalt ecologie. Acesta este dreptă căci în oraș iă este comercială și industria care este sufletulă națiunii și trebue se fiă represintată. Plugarii n’ară putu represinta acestă interesă. Alegetoriî trimișî la Brăila de su prefectură din comunile rurali, nu eraă în dreptă a lua parte în colegiulă orașeloră, căci de s’ar admite acesta comercială și industria ară fi ’năbușite și interesele loră neaperate de nimine. — Trebue dară se ținemă ca colegiulă III se fiă compusă orași ani. A mai lipsită însă și uă altă condițiune pentru ca acei alegetorî se potă lua parte la votă. Listele se drescȘă de primăria urbane. Legea prescrie terminele de contestări. Alegetoriî trebue se-și declare domiciliulu. — Ei bine, la Brăila tote termenele de contestări și reclamări trecându, lista a remasă definitivă. Tocmai după 5 Octobre, s’a primită noue liste de la primărele luirău, pe cari nu le puteamă admite, căci lista definitivă fiindă afișiată, nu le puteamă modifica, i decătă conformă legii la finitură anului. Vine apoi ună altă lucru ce s’a scăpată de toți din vedere. Legea fice că alegetoriî aă domiciliulă politică în comunea unde-și plătescă contribuțiunea. Ei nu să potă schimba decătă în termene prescrise, și în ună oraștă, distiictă sau sată unde-șî are proprietate sau așeiămîntă principale Acei omeni am declarată că voră a-și esercita dreptură politică în Brăila? nu. Prin urmare pretensiunea d-loră e afară din lege. D. Blaremberg l’am refuză totă de una declarăndu-se aperătoriă căldurosă ală legei și libertății alegeoriloră. Me miră dară c’astăzî vine a lovi libertatea conșciinței alegetoriloră, voindă ca orășianii se fiă copleșiți de sute de sătianî. Speră că se va uni însă cu noi ca se fiă ună adeverată aperătoriă ală libertății și consciinței alegetoriloră. D. Giuvara cere se se citască procesulă verbale ală Colegiului III, din Brăila, luptă care s’a alesă deputații, căci are trebuință spre a pute analiza lucrările.Se citesc o procesulă verbale care este conformă cu expunerea făcută era de d. Campiniu. Se citescă și lucrările biuroului constituită de alegetorii rurali, ce nu erau trecuți în listele definitive, și care arată alegerea buroului provisoriă și definitivă și că parte din alegetori ce nu erau între cei pentru ordine s’aă retrasă în altă sală ș’aă făcută uă alegere, buroulă chiămăndu-o la votare și retendă că nu vină, a suspensă ședința păn’a doua ji, căndă verendă Crăsî că ceîlalți alegetorî aă urmată lucrarea alegerii, a înebiăiată procesă verbale că nu maî facă alegere lăsăndă ca cestiunea se se judece de cei competințî. La lucrările acestui biuroănă luată parte 117 din cari vre 50 sătianî. La lucrările biurouluî ce aă și alesă pe deputați aă luată parte 133 alegetorî orășianî. D. L. Catargiu zice că se perde timpulă, că Comisiunea în raportă nu s’a pronunțată asupra acestoră fapte și Camera nu scie ce se facă. D. Cogălnicianu, președinte comisiunii, arată că dînsa s’a pronunțată în unanimitate pentru validare; ea nu s’a putută pronunța numai asupra cașului de interpretare dacă locuitorii sătiani potă lua parte la Colegiul 111, saă nu. In unele locuri s’a esplicat într’ună felă, în altele în altă modă. Camera singură are se otărască. Comisiunea n’o putea face fără a invalida astăferă alte alegeri. După orecari discusiuni de Regulamentă se urmază desbaterea. D. Blaremberg va cia acte, căci vorbe s'a jisi destule. In privința sentinței, arăta că s’afisă că pestele s’a aruncază din uă singură prăvăliă, dară d. Giuvara a fostă condamnată la 120 galb. despăgubire; d. Blaremberg întrebă dacă se pare ca încă singură prăvălia se ftă pesce d’atăția galbeni. — D-sea citesce apoi raportulă prefectului care arată cumă a fostă chiamată în colegiu, că i s’a spusă că a fostă lupte, că d. Duiliu a fostă bătută. Că mergândă acolo a găsită poliția și garda naționale, a dată ordinea se retrage, a intrată apoi în sală unde a găsită pe alegetorî împărțiți în două, fiecare purtăndă căte ună președinte pe scaune. A cercată a restabili ordinea ș’apei s’a retrasă. Dup’ aceea află că colegiulă s’a despărțită în done din cari uniia trecută încă sală vecină și că procesă la alegere s’aă alesă pe d-nii Giuvara și Campiniu. Dră ceilalțî retrași în sala cea mare s’aă abținută d’a alege ea se nu producă desordinî. D. Prefectă arată apoi că d. Primariu s’a retrasă din sală înainte de formarea biuroului provisorii, după ce agitase pe alegetorî contra celoră ce venise din comunile rurali, pe cari scăpase din vedere de a-i înscrie în liste. D. Prefectă cere deslegarea Ministrului de trebue se considere alegerea făcuta ca bună. După acesta citire domnu Blaremberg maî dă încă citire uneî protestări subscrisă de 35 alegetorî prin care se arată că președintele Duilin aclamată d’uă parte din alegetorî a fost ăbătută de d. Campiniu și alții, precum ă și [uă protestare d’aceeași natură a d-luî Duilin, care arată c’a fostă privată prin violență de dreptul ă d'a vota și că e bolnavă din acestă causă cumă se constată prin declararea unui medică. In ce privește sentința Tribunalului, d. Blaremberg recunosce că pînă va semăna definitivă n’are efectă eșecutoriă. Dară cere suspenderea d-lui Giuvara pînă se va da sentința definitivă. D. G. Cantacuzino zice că ’n acesta alegere aă fostă violențe și alegetoriî nu și-am putută esprime voința în libertate. Trebue dară matură chipsuire ca se ne pronunțămă asupra alegerii. In dreptură civile nu suntă obligată a plăti uă poliță ce am supscrisu-o fiindă supusă violenții; totă astă-felă e și în alegeri nu putemă recunosce de bine pe cele făcute prin violență. Pe lângă acesta esistenă incapacitate pentru d. Giuvara, sentința pronunțată de Tribunale. Legea, la art. 22, ijice că nu pate se fiă alesă de cătăcelă ce se bucură de drepturile civile și politice. Se zice însă că sentința privitoaie la d. Giuvara este supusă la apelă. Se presupune că că instanțiele superiori confirmă sentința, ce facemă? Ni se va zice c’atunci vomă ruga pe d Giuvara a părăsi Adunarea. Se presupune că însă că pînă la pronunțarea instanțelor superiori va trece un până, atunci d. Giuvara va zice că termenul privării sale de drepturile politice este espirată și va remăna între noi. D. Cantacuzino cere dară suspenderea pînă ce curtea de apelă se va pronunța. D. Cogălnicianu «zice că, în verificarea titlurilor, voiesce dreptatea pentru amici și inimici, de aceea susține alegerea din Brăila, precumă a susținută și pe cea de la Argeșiă, în ambele părți violențe, în ambele părți intervențiimea autorității și a puterii. Amu condamnată aceste procederi cu toții dară amă validată alegerea. Ce s’a întîmplată la Brăila. Primariulă a făcută lista definitivă urmăndă teoria că numai i orășianii potă lua parte în colegiulă III. La alegere vină sătianî cu suprefectă în capă, cari a j facă colegiulă și voră a vota făr’ a fi înscriși în c liste. D. Prefectă n’are dreptă a se amesteca în alegeri și căndă vedemă că se pronunță asupra i alegerii ca și d. suprefectă Dr. Ionescu, se potă -s nasce bănuieli și contra d-lui. — Violențele s’a comisă de nesee străini colegiului conduși d’ună s suprefectă, cari aă luată cu forța sala cea mare a Primăriei, avândă de președinte pe d. Colone Petrescu. Ceîlalțî în majoritate aă alesă deputată, j Pe lăudă cei președinți de d. Petrescu s’aă considerată inșii neputincioși și n’aă alesă deputați, f Viorințele vină de la străini neînscriși în liste. ( Aă fostă negreșită confusiune, precumă a fostă și la Argeșit. Amă condamnată pe procurorele d’aci c’a intervenită, se condamnămă și pe Preffectură de Brăila căci a făcută reă. Dacă a fostă a lupte asta nu e ună cuvântă de invalidare a alegerii. Aci este cestiunea. Străini nă voită se intre în colegiu fără a fi înscriși în liste. Majoritatea alegetorilor nu i-a priimită și a alesă s pe d. Giuvara și Gampiniu. — Pentru sentința c Tribunaleluî contra d-lui Giuvara căci a aruna cată pesce de valore d’uă sumă de 120 galbeni, f d. Cogălnicianu nu împărtășesce părerea d-luî c Cantacuzino și celoră-lalți; pentru d-sea nă otă îrîre n’are efectă de cătă căndă e definitivă; și e termenulă pedepsei începe numai din momentul ă pronunțării acestei sentințe definitive. Deci te- t merea d-lui G. Cantacuzino n’are nici ună te- îmeiă. — Ș’apoî daca mă tribunale ar condamna pe d. Cantacuzino a perde uă moșiă, primi va dumnialui a i se lua proprietatea sâă j a i se suspende venitiul ă iei înainte d’a se pronunța Curtea de apelă? Negreșită nu. D’acea nici 1 d lui se nu ia proprietatea cea mai mare a d-lui ] Giuvara, onorea, înainte d’a se fi pronunțată autoritățile competente. s Se închide disensiunea. Se pune la votă luarea în considerare a propunerii prin care se contestă alegerea și se respinge cu 69 voturi contra 47. D-niî Giuvara și Campiniu sunt proclamați deputați ai colegiului IV de Brăila. La colegiul IV este alesă d. N. Blaremberg i fără contestare. D. C. Arieescu cere a sei dacă tatălă d-luî Blaremberg este pămîntiană, căci pe cătă se scie era străină și nu s’a căsătorită de cătă după Regulamăntă c’nă Romănă. D. Blaremberg declară că tatălă d-luî a fostă pământiană. D. Mărzescu cere se se oprescă tribunele d’a aplaude. Bureulă anunță tribunele se sta liniscite. D. Mărzescu nu înțelege propunerea d-lui Aricescu, căci d. Blaremberg a fostă deputată în constituante ș’acesta este de ajunsă ca se n’aibă locă propunerea ce se face. D. Boerescu cere se nu se perrtă timpulă cu contestări d’asia natură, regulară ca d. Aricescu, de nu e mulțămită cu declararea d-lui Blaremberg, se facă propunere conformă Regulamentului. D. Pruncu arată c’a făcută apelă la onorea d-lui Blaremberg se declare căndă s’a făcută formalitatea împămînteniî ea se nu mai fiă discusiune. D. Blaremberg cere se sepuia propunerea pe burcă. D-ni. Dim. Ghica C. Grădiștianu facu aceeași cerere. D. Pruncu dă cetire propunerii. D. Blaremberg icice că s’a vestătă că în acésta propunere nu e numai dorința d’a nu-lă vedé pe d-lum în Adunare ci că este ună caracteră zeu,voitorră. D’ecea voiesce a sfîrșî uădată cu ssernini și opte. D sea nu se roșesce d’ar fi muscată căci nici uă națiune nu e de desprețuită, guvernele potă fi rele dară națiunea trebue respectată și mai cu semn căndă vorbimă d’uă națiune care a făcută serviție acestei țete. Originea numelui meu,Ilie d. Blaremberg se găsesce însă în scrierile Mariei Antonetei, la Academia din Berlin, la London. Tată-meă a venită în eră ca ostile rusesci însă cu acele ostî ce sărasă cetatea Giurgiului. In ce privește meritele părintelui meu și simptimintele, puteți întreba pe omenii ce să cunoscă și însuși scrierile d-lui Thouvenel. Pentru titlurile , legali, d. Blaremberg citesce uă scrisoriă a Secretarului de Stat, prin care se constată că Adunarea prinotărîrea din anul 1840 Nr. 157 a acordatu d-lui Blaremberg tatălă naturalizarea. D. Blaremberg n’a voită a se retransla după funcțiunile ocupate de D-sea și după aflarea sea în Constituante. A voită a se lămuri curată lucru, în ce ce priveste si mormîntele d-sele, d. Blaremberg, rogă p’aceî ce le-aru pune în îndoială se nu mai vorbéscu, căcî are acte cu cari se le închidă gura. Contestarea retrăgîndu-se d. Blaremberg este proclamată depătată colegiului IV de Brăila. Se trece ■ la verificarea alegerilor secțiunii IV. D. Raportare citesce raportul ă se ă. t Putna. Coleg. I, s’a alesă deputată d. G. Apostolianu. ■ Se facă órecari desbateri de regulamentă răt dicate d’uă cerere a d-lui Sichlenu d’a se ceti mă se raportă. D. I. Brătianu rogă pe d. Sichlianu și pe oricine ar face contestări ce nu ară conține fapte grave și întemeiate cari se potă infirma că alergere, precumă a rugată pe autorii propunerii pentru d. Blaremberg, contra căriia d. Brătianu ar fi luată cuvîntul, de s’ar fi discutată, ca se renunțe la asemeni propuneri menite numai a aduce perderi de timpă. D. N. Ionescu, nefiindă formulată uă contestarea conforma legii, cere se se proclame deputatulă D. G Apostolianu este deci proclamată deputat i colegiului I de Putna. La colegiul II, III și IV se proclamă deputați d. Al. Sichlianu, d. N. Voînovă, d. Panaită Tufelcică, N. Fiera și I. Pruncu. Teleormanu. La Colegiul I,I și III se proclamă d-ni. I. Ghica, Gr. C. Cantacuzino și d. Orbescu deputați. La colegiulă IV, ne întrunindă nimine majoritatea asolută și nefiindă uă adoua votare, se proclamă colegiulă vacante și se va procede la altă alegere. Judecială Muscelă. La Colegiulă I și II se proclamă d-nii Costaforu și C. Aricescu. La Colegiulă III este alesă d. P. Viorianu. Asupra acestei alegeri majoritatea secțiune a opinată că d. Viorianu, ca procurore la Curtea de Casațiune, nu pate fi și deputată. Alegerea deci fiindă contestată, se va discuta după constituirea Camerei. La Colegiulă IV s’a alesă deputată d. Procopie Constantiniscu care a avută 20 voturi. Comisiunea considerăndă ca a doua votare nu s’e făcută în conformitate cu legea. Se plăresce însă a se desbate acesta alegere cu celelalte ce suntă contratate. Meedinți. La Colegiulă I se proclamă deputată d. C. Cărgiu. La Colegiulă II, d. Genescu se proclamă deputată. La Colegiulă III, s’a alesă d-nii Gr. Miculescu și Al. Știrbeiă, secțiunea considerăndă că buroulă a fostă președintă de d. Prefectă ală districtului, că n’au fostă liste regulate de votanți, că procesulă verbale este făcută de însuși alesulă Miculescă, considerăndă protestările contra ingerinței prefectului, considerăndă că participarea acestuia este contraria libertății, contraria nobililor, dorințe esprese de Măria Sea, cere în unanimitate anularea. Acesta alegere se trece la cele contestate. La colegiul IV, d. Prefectă a continuată ingerința și în alegerile acestui colegiu, a adresată note biuroului voindă a-i impune interpretări de lege, a esercitată în fine totă felulă de ingerințe, pe căndă, după declararea d-lui Cârjiu, n’avea nici dreptulă de alegetorîă în acelă districtă, secțiunea, în majoritate, propune dară a se da în judecată d. Prefectă. Unanimitatea cere totă d’uă dată validarea alegerea acestui colegiu, care a alesă pe d. Gărdărianu. Acestaa este deci proclamată deputată, eră în ce privește darea în judecată a d-lui Prefectă de Meedinți, se va cerceta cestiunea d’uă comisiune speciale. D. Raportoriă ală secțiunii IX, dă citire raportului asupra verificării secțiunii X. Nemțu. La colegiul I, II, III și IV se proclamă deputați d. Eugeniu Ghica Comănescianu, d. Gr. Balștă, d. Eugeniă Alcaz, d. C. Murguleț. Vasluiă. La colegiul I și II se proclamă d. Iancu Sturza și George Racoviță. D. N. Ionescu protestă contra proclamării, căci d. Racoviță fiindă judecătorie nu putea fi alesă. Desbatere agitată despre Regulamentă. D. Ministru de Justiția declară că d. Racoviță și-a dată demisiunea, nu scie însă dacă a fostă la timpă. La colegiulă III și IV se proclamă d-nii N. Lupașcu și G. Vărnavă. Fărclă. La colegiulă I, II, III, IV se proclamă d-nii Gr. M. Sturza, Nic. Catargiu, Mih. Cogălnicianu și N. C. Aslan deputați. Oltă. La colegiulă I și II. D. C. Vălianu și Vladimir Ghica se proclamă deputați. — La colegiul III este contestare de 60 alegetorî c’aă votată alegetorî neînscrișî în liste și veniți din comunile rurali, cari nu erau orășianî și nici au putută fi contestați din causă că n’au fostă publicați în termenele prescrise de lege. Secțiunea s’aă împărțită asupra acestor c cestiuni, totuși ea opinată ca se rămetă Adunării a se pronunța asupra interpretării legii, pîn’ atunci însă nu se póte invalida alegerea. Se proclamă dlară d. I. Petrescu deputata Colegiului III. D. C. Delianu se proclamă deputată colegiului IV. Se trece la citirea raportului asupra verificării alegeriloră secțiuni: Vl. Ialomița. La colegiul I, II, III și IV se proclama d. N. Moscu, Cap. C. Filitis, Al. Știrbeiă și d. P. Grădiștianu deputată, Suciava. La colegiul I, II, III și IV D. Vasile Forescu, Dum. Cozadini, Mateiă Pleșescu și G. Ghițescu sunt proclamați deputați. Romanați. La colegiul I,1, III și IV d. G. Hegiopolu, Andrică Preșbianu, Anton Puricei și d. N. Rusu Locustianu se proclamă: Slovă. La colegiul I și II, se proclamă d. Dim. Ghica, V. Boerescu deputatu. La coleg. III, se fice c’am fi nepotriviri în listele alegerii biurouluĭ definitivă, că esistă două liste definitive una cu dată alta fără, nesupscrise de autoritatea competinte, că s’a scosă 1150 alegetori din liste definitive fără sentință a consiliului comunale, ci prin uă apostilă a d-lui Sim. Michălescu, ajutoriă care revenise a funcționa la Primăria, după ce fusese trămisă Prefectă de Doljiă, ■ că nu s’aă citată părțile, că nicî s’a publicată; s că esiste oă protestare subscrisă de ună uumeră ■ de alegetorî cari declară că n’ar fi votată pentru deputații eșiți, d’ară fi mersă la alegere, dară n’aă mersă căci unii au fostă opriți d’a vota prin violențe. Semnăturele din acesta protestare nu suntă legalisate. Majoritatea comisiunii propune validarea, însă cere ca guvernu să se facă anchetă asupra faptei loră în cestiune și se pedepsescă agenții autoritații ce voră fi participată la ilegalități. Minoritatea cere a se declara invalide alegerile. D. Blaremberg și alții susțină părerea minorității prin uă propunere. Mai mulți deputați, ceră urmarea disensiunii dupe 5 ore. Unii deputați se scolă însă și e să pre,ședințele rădică ședința. Mai mulți deputați ceră se se constate că s’a rădicată ședința înainte de 1, 5 ore, și pe căndă se făcuseră propunere de continuare care n’a fostă pusă la votă.