Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-01
ja. A /* 3/^**1 ANULU ALU UNSPRE PE CELE VOIESCE ȘI VII PITTE Gap. Dist.e arm........................ lei 128 — 152 e șase luni.................. » 64 — 76 Pe trei luni................... » 32 — 38 euă lună.................... » 11 — — Unu esemplaru 24 par. Pentru Parisu pe trimestru nr. 20 Pentru Austria...............fior. 10 y. a. DUMINECA 1 IANUARIE 1867. Lüpii BrezATI ȘI VEI *• Abonamentele m Bucureșei, Pasagiul Homanu No. 1. — In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris, la L. baras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. E. Carada. ANUNCIIMI L li inia de 30 litere ...................... ] — Inserțiuni și reclame, linia.......& leg DEPEȘIE TELEGRAFICE. 1 (Serviciulii particularii alu ROMANULUI.) ( Comstantinopole, 11 Ianuariu. In facia eventualitățiloru din Orienta și din nordulu Europei Pórta are intențiunea a chiaina lupta arme văsută cinci-zeci de mii de redofi. Muahir-Abduldovin pașa, comandantele trupelor și din Epiru și Tesalia ( a sositi aicî și a participată la conferințele dese ce se ținu la Hîmisteriulu de resbelfi. ^ Paris, 11 Ianuarie. — învoirea în cestiunile Ilfe și Viose, între Roma și Italia, s’au terminată. ( DEPEȘlE TELEGRAFICE. (Comunicate de Iliariumu Iris) Buletin oficiale. 9. Ianuaria Atene. Telegramele din Constantinopole sunt neadeverate, nici batais! nici biruința nu s’a făcutu la Creta filele astea; fregata Rusescu a Transportată familie de la Creta. Atene, la Ianuarie, Panellinion și Ydra s'aă dusă la Creta cu voluntari și munițiunî, și saă întorsă fără a fi superate, după ce au împlinită misiunea loră. Depașta de ori din Viena, s’a publicată cu eroridcă adeveratulă testă, bataia neînsemnată la Foches. Grecii s’aă retrasă în ordine perindă 20 ómeni. Mustafa a intrată în Selino, care se evacuase de către greci, prin strategiă. Voluntari ținu compania, înpărțițî în trei corpuri, Vaporea Panellenion a plecată cu 800 voluntari pentru Creta. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAQHULU ROMANO No. 1.* REDACȚT%s STRADA ACADEMIEI No. 20. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetor fi Eugeniu Carada. BuCURESCU 12 Calindariu 1867. Discursurile ce se facd de capii de Stază cu ocasiunea anului nod sunt totode una privite ca programe politice ale anului ce are se urmeze, sei celu pucina ca prevestitorie, pînă la ore care punte, a unora evenimente ce aö a se produce. Astafel, la începutul flă- sărui anu lumea astaptă cu nerăbdare puvintele guvernelord, spre tómkiu “e de intențiunile lord. A aceptua,« pe căndd pretutindine »ocupă ara . i>r . ; iun .!Sluhura în Oriinte și anunță că linistea lumii este strununata din acea parte, pe I căndd Gaudioții luptă .c’uă bărbăția de I care numai Grecii și Polonii au solutu [ a da esemple națiunilor], pe cănd d [ Tesalioții se scula, și în Epird sefor■ nocza und guvernă provisorie, pe căndu f în Grecia sa formază comitate ajutătorie insurecțiunii, în cari intră chiard consuli englesi, pe căndd Regele merge oficiale la servițiele bisericesci organisate pentru a ruga ceruld pentru triumfală insurecțiunii, pe căndd organele rusesc i acită cu atătd învederare poporațiunile creștine din Turciaj — pe căndd Serbia ferie și resflamă deșertarea fortărețilord sale de către Turci și prin urmare desființarea principalilor legaftornte cu Imperiuld; — pe căndd*’în Spania, legile sunt violate, deputații ce vord a protesta prin nă plângere la Regina, sunt arestați și trimiși în esild, de partita clericale, ce se află la putere și care nu cruță pe nici una din celelalte partiți, și provoca astd-feld ură generale contra guvenului și prin urmare , pregatesce tezămulp unei revoluțiuni; " — pe căndd Polonia este lovită în told ce-i mai remănea, esistența iei ca regată, limba iei, religiunea iei; — anuld acestoa, Zicemnd, căndd tóte aceste elemente înflăcărâtorie stau gata a se ciocni, discursurile de anuld nod, cead transmisă telegrafului, anunțad tóte pacea, linistea, încrederea în viitord, seninetatea. L Discursulă Regelui Italiei numai, pe I care îl aduce ^iariuld Italia, a resinsă la temerile ce se simtă, la preț si ocupările poporelor”. „De căte-va Zie, au sd suveranulă Italiei, audă vorbindu-se multă de economie. Fără în Iipuieli economiele sunt fórte necesarie; te bue însă a se lua bine semn K spre a a le introduce acolo unde ■ a rd fi tali, de exemplu în armată. ■Economie nesocotite făcute în hugemda restului aru pute desorganisa arnata.“ Victore Emanuele ar fi cdăpit dehiaru că „dintr’unu momenta în raliu armata ar pute fi chiamată, nu - i turnai a apera fruntariele, ci chiaru spre a dobîndi oă nouă glorie pe noul « lămpi de bătăliă.“ Importanța acestor cuvinte, de sunt disacte, dice le journal des Débats nu a va trece cu vederea nimini. A semnala aceste cuvinte, cari ne a pară a răspunde la adeverata situațiune a lucrurilor, credemd că este ; că datoriă pentru noi mai alesă, cari ne-amd deprinsă a ne încrede pre multă în cuvintele pacifice, a nu ne uita la vîntuld care amenință cu furtună, spre a pune corabia nóstru în asta stare, a întinde pănsele astdfeld, în cănd furtuna se nu ftă uci Zetória pentru noi. Cestiunea de susți ne duce d’a dreptuld la atitudinea Russiei faciă cu România. Amu dată necontenită sumă de limba giulu oficiale și oficiosii aidaginaților și folclord muscălesci; cititorii au putută vede acolo cari sunt d simplimentele ce Russia nutresce pentru noi, cari sunt d disposițiunile sale în privință-ne și care este sortea ce ne reservă ea, în casă d’uă complicare a întregului Oriinte, căndd ne-ar găsi cu fruntariele deschise, fără i nici und mul’locol de aperare, de protestare naționale. Astăz Ziariele, și mai ales, unule din cele mai devotate intereselor Rusiei, VIndependance bergey ne aduce uă nouă probă despre intențîunn’e bi fie voitorie ale pravoslavnicei nóstre vecine. Francia și Englitera ad provocată arecari desbateri verbale, d’uă cand dată, asupra cestiunii dacă recunoscerea lui Carold I, n’ar trebui se fie sancționată de Conferința europiană, printr’un închisiare care se confirme modificarea adusă prin alegerea acestui principe la dactatuld din Paris. Alegerea lui Carold este una faptă deplinită, recunoscută de tote puterile și înscrisă in analele politicei europiane, mesura propusă de cele doue puteri occidentali ne dard altă scop, de câtă data acelei modificări unoi caracterul diplomatică colectivă și a evita astd-feld, ca elă se deviiă unei precedinte d’uă modificare unilaterale a tratatului din 1836, de care Rusia s’ar pute servi spre a înlătura și ea alte disposițiuni ale acelui tratată. Rusia însă a spusu-o, a repetiti-o necontenită în foțele sale, ea consideră acela tratată ca rapid și se pregătesce a lucra în consecință. Atitudinea iei facă cu propunerea Franciei și Engliterei ne vedeșce și mai bine scopurile sale. Ea a combătută și combate cu stăruință facerea unui asemene protocold. Ce vor face celelalte puteri? D’uă camă dată, dice independința Belgică, cestiunea este numa la puteia și nu putem ci sei dacă ele se vor hotărî a deschide conferința în acesta privință fără Russia. Cătd pentru Prusia, aceluași Z>ard ne spune că, la London și la Paris , se speră că ea se va uni cu cele doue puteri occidentali. di. Despre Italia n’avem o nevoie a vor Scimd în adeverd că, constituită pe principiul naționalității, ea nu pare nici vădată a fi contra oricării mesuje care ar tinde a da mai multe garanțe respectului voinței naționale, și a înlătura și din actele diplomației, ori ce disposițiuni contrarie acelei voințe. I)larie vorbescu d’óre cari cercări ale guvernului francesc d’a provoca uă Conferință, ce s’ar aduna la Paris spre a supune la uă nouă cercetare cestiunea printelui. Italia singură ar i respunsd pîn’acum d, intr’unu mod d ’avoritoriu la acele propuneri. Diamele ruse șine vorbiseră ecumd căte-va lune. (Jive le Journal des Debats d’uă încercare de revoltă a Polonesilor) din Siberia, în guvernământu’ö de Irkutsk, darcine, o presintaserâ ca uă mică tulburare. Se vede însă că era uă insurecțiune seriosă , căci consiliuld de resbeld însărcinati a judeca pe autorii presupuși ai acestei revolte, a véfutit înfucișiăndu-se dinaintea lui aprope de șapte sute de acusațî. Dintre aceste numeri, două sute patruzeci au fost acuzați, uă sută treizeci și trei sunt declarați de greu bănuiți; noue ijeci Și două sunt condamnați la deosibite pedepse, ca complici; într’uă altă categoriă două sută noue-Zeci și patrja persone declarate de autori principali ai revoltei, sorții vor darîh noue -pre-Zece victime cari vor fi împușcate, în fine șepte esiliațî sunt anume condamnați la marte ca capi ai complotului. S’adaogimu că acei dintre condamnații supuși la tragere de sorți, cad vord scapa d’acea fanobră conscripțiune vord fi trimiși la mine pentru unu timpu nelimitată, și fiecare din ei va primi, mai ’nainte de pledare, sută de loviture de plete. Instrumentul de supliciu numită pitite vSRÎr *QîTG rmaTmpTiu, garUaciul cu mai multe cure’e ce ad la vîrfd plumburi. • Acestea sunt condammările otărîte de judecătorii militari de la Irkutsk. Aceste fapte, luate nu dintr’und Ziario polonese, ci din Gazetta de Moskva din 27 Decembre, n’ad nevoie de comentarii. Atena 5. — Regele a asistată la serviciului funebru pentru victemele, la monastirea Arcadia. Grecia Ta tsese cunoscutu puterilor si celoru mari, prin misiuni speciale, adeverata sa situațiune. Constantinopole 5. — După Ziarul d ,,Levant herald“ raporturile lui Mustafa de la 26/1a asupra înăbușirea insurecțiunei suntix inesacte. And nod, viață nouă, Z CR and proverbd ; proverbd minciunosd, în aparițța, celoi pucnu, căci e multă timpd de căndoi anii pentru noi se urmezS și se semena, multă timpu de căndd trăimd din suveniri și doruri, de cândd dorințele nóstre sunt sterpe și speranțele nóstre amăgite. Acesta vre sească că suntem descuragiați? Atătd mai trebue. Ce facă descepțiunile și învingerile momentane celor ce nu se ’ndooiescd de dreptatea causei lor, și cari ad credință în triumful d iei definitiva. Credemd într’însa, pe fiecare Zi c’uă credință mai motivată și mai neclintită , așia dară nemulțămirile nu ne slăbesc în credința nóstra. Istoria ne învață câ timpurile de repaus, nu sunt nefolositorie; că Revoluțiunea nu perde nici vădată tarămuld ce a cuceritd și că pășesce neclintită spre scopuld iei, chiar căndd evenimentele pară a o’ntorce din cale. Cătd despre acei ce combată pentru dînsa, ei sunt numai în aparință învinși. In politică, rutătorii sâmănă cu lopătații, adeseori ies întră trăgându-se înapoi în portă. Se nu ne lăsămd dard amăgi de aparițțe. Dacă anuld ce se sfîrșesce a fostă tristă din multe părți elă n’a fostă cu totuld sterpoi. Eici ne lasă moștenire multe dureri și multe nenorociri, dard ne lasă și comipesăwu fi talia liberală definitive și constituită într’un mare națiune de douezeci și cinci de milione de ómeni liberi, este , un mare causa de vaseliă și unumart exemplu ce probeză că und popord , demnă de libertate și de end bund guvernol, le dobândeșce fată deuna în cele din urmă. Din nenorocire popórele cari fus besed, înțelermu și seid se practice libertatea, sunt mai tote atătd de rare , ca și guvernele ce o respectă și o i mânțind cu sincerititate. Aceaa ce j deosibesce pe poporele libere, Anglia și Staturile Unite, spre oxemplu, este ] mai pucind curagiul” ce pund spre a dobândi drepturile lord, de câtd tăria și mai cu semn credința cu cari i își aperă libertatea. Se-și sfârîme unde poponierele, se se rumpă și se strivescü suptdele pe apesátorii lui, acestea este, mai multe sau mai pucină, und faptă, destulă de comune, , după noi, la națiunele vechie și noue, cari doborîndd neconteniții tiranii și fiindd Iotădeuna doborîte suptd t?Fannă, pară a fi mai ocupate a o reînnoiți decâtă o destruge. Insă, a-și redobândi drepturile ș’a fi destul de neadormită pentru a le păstra neatinse, a pute, a voi ș’a iui fi liberu, a stabili ș’a păstra libertatea după ce a fostă dobîndită, a o’ncredința nu unord ómeni și unord Deeclarațiunî fără putere, ci a rădică nu giuruldiei und Z^ care s’o apere contra agresiuni nord puterii și chiaru contra rétecu’ilord séle înseși: E că secretuld pe care Anglia și Staturile Unite l’ad cunoscută singure pînă acum”. Francia a făcută mai multe revoluțiuni pentru a dobéndi nesce garanție, pe cari mai tóte guvernele i le-ad promisű mai ântic și pe cari mari tóte s’ad înderetnicită a le i refusa. In 1789, ea le ceru prin domiDistice și unanime. D’atunci, ea n’a încetat nici uă~dată d’a le cere, și reclamațiunea sea, căndd e liberă, are o adesa uă moșiă care aminteseeânteia iei izbucnire. Căndd i se resiste, iartunele se formeza, bubuie și isbucnesed. Ea trebue se se bucure pe deplină de aceste garanții sec se stă cu totul e privită de ele. Intre aceste doue termene nu este de cătu nedumerire, agitațiuni, tulburări de told feluld, díci uă dată stabilitate adeverată. Asia dard, astăzi, mesura securității publice nu este alta de cătr aceaa a libertății. Acesta este un demonstrațiune ce resultă din totd ce se petrece astăzi in Europa. Pretutindeni dreptulu ie locul faptului, pretutindeni puterile stabilite pe usurpațiune și cucerire, ca în Prusia de exemplu, simtă trebuința d’a căuta unu sprijină în voturi universale, și nu numai d’a căuta unu sprijină în ele, dar d încă d’a trage dintr’însuli originea lord. Nu este acesta are oă recunoscere solemne a dreptului popórelor, ș’a legitimității acestui diapfoț opusă legitimității regilor? Turcii ce caută a mănțîna încă poporațiunile grece suptd nedemnuld regime ce le impund de patru sute de sui, sunt însă bine convinși că imperiul' otomani! s’a sfîrșitd, și Turcii cei bogați se ’nmormênteza în cimitiriulu celui mare de la Scutari, în Asia, pentru ca locașiuld unde se vor repausa osele lord, se nu fiă profanata căndd semi-luna va fi gonită din Stambuld. însuși Turculd nu mai crede în viitoriuh! Turciei, și, Z*ce ,1Qe autord care-l cunosce bine, dacă-i itoreasci de reformele Sultanului, el! respunde: „Căndd piratele descoperiră lui Lockman virtutea lojii medicinale, nici una nu-i : „Am virtutea d’a vindeci una cadavru.“ Sultanul” este und nuon Lockman, însă „imperiul d e unu cadavru.“ Dani nu este numai imperiuîd otomand undi cadavru; bóla ce l’a consumată a fost și pe multe altele. Tóte sistemele cele vechie, tóte superstițiunile cele vechie, tóte despotismurile cele vechie politice și religióse, lovite de neputință și de discredita, sunt în decadințâ și învinse. Nici nu este sed nici va fi nevoie a le resturna, ele cadü sed vord cade de sine. Mai luptă încă, însă ca Sarracinulf de la Berni, care combătea, cu toți că era morții. Andara embattendo, ed era morto. In ce parte ne aruncămă privirile, told concureza dard a ne despăgubi de trecutd și de relele lui Z1^, a ridica, a întări încrederea nostră în viitorul. Contra tutoror aparințelor, proverbuld are dreptate: And nod, viéță noua! A. PerRAT. (L’avenir National.) DEPEȘSE TELEGRAFICE. (Serviciul si particularii alei Monitoriului). PATENTA DIN 20 1ANUAB1U despre ' ROMANII DE PESTE CARPATI. . Se renimü acumula cestiunea naționalității romăne și se mărturisim că in astă privință numita patentă nu surprinde, "nu prin apărarea ei nici cete re se cuprinde , ci prin cele ca nu le cuprinde. Nici nu patenta , nici în comentariele ce * le* făcură organele regimenut, nu găsirămu veri unfi cuventu macare despre Transivania. Românii Ungariei și *al ’Jkmatum!’, cunoscându *câtu de anevoiă (ț^u nici câtu) se misem guvernulu in căușele naționali, vor fi fi băgată de samă că între aceste cercumstanție cu atâta mai vertosu nu potu spera, căci amintirea causei naționali n’ar" fi de na fără a sterni plăcere tn frații magiari și pe amiciția acestora se confeză mulții. Curmi că Ungaria nu se compune numai de magiari, e unu momentu ce de uă camă dată remăne numai de importanța geografiă pentru cel ce diregă la guvernă destinele acestei țări. Cestiunea naționalităților din Austria, e cea mai mare, cea mai arginte și de la a căra desregare ferice, depinde în măsura precum penitoriu prosperarea vit 6riă a monarhiei. Chiar și cestiunea de constituțiune, precumă am demonstrată altă dată, bine privită nu e dacătă «mă confirtă ce s’a iscată între interesele naționalităței maghiare (duaisma) a celei nemțesce (centralisma strînsă) și a celei slavo-cehtice (federalismă). De aceea ținemă că cestiunea naționalitățiloru bine deslegată promite ajutorie mari și durabilitate pentru deslegarea cestiunei de constituțiune. Dar patenta n’a privită la naționalități, ci la țeri. Astafelă fiindă, ne întrebămă acuma ca ce e cu Transilvania? Nemica nu ni se spune despre acésta țară, carea și ea este uă parte constitutivă și considerabile a monarhiei. Guvernulu scie bine că deputații români din Transilvania nu cântă la dieta din Pesta, și că nu voră se vină. Când ignorezá acésta cercumstanță, ne dă însă se credeam că voiea ce « înmulți cestiunile cu una Transilvană prin vitajia la referințele acestei țeri că jtră legelațiunea centrale a monarhiei. Guvernulă scie bine că în cnsulă dacă se va stabili representația prin delegațiuni, romi ai Transilvaniei nu vor pute primi a fi reprezentați în delegațiunea magiară. Deci prevedinde ‘în crsulă acesta, da ce nu se facă Inca k | cuina de spusețiuniie necesari^^^^J Chiar »1 d ca amu prestaxM ! • ’ Ék Ek^k