Romanulu, aprilie 1867 (Anul 11)
1867-04-02
ROMANUlÜ 3 APTELE, bale ale celorlalte secțiuni. Astfel, e evidenții că procedarea de faciă a data acele resultată, și uădică cu părere de refl, adecă de a se înăbuși în tot o vremea espresiunea minorităților», împrejurare pentru care eö astă—4' protestez» în puterea suveranității votului meu la care am drepții -nci în Senat , și rugă pe onor Senat», ca, spre a nu se mai produce cel» pucină pe viitorii asemene incidente, se ieactă de acestă protestațiunea mea în contra iregulității comise. Și acuma s mai permită a repeta conclusiunile ce am omisă în secțiune cu ocasiunea disensiuniiroiectului de faciă, ca se le cunosca și onor. Senat», de vreme ce d. raportor n’a voită se le formuleze cumă prescrie regulamentul:1 nostru, i le-a disprețuită pînă a nu pomeni nimicit de ei . Eră, domn senator, cumă sună prodeusă verbale ală secțiunii III-a: „Domnii Scarlată N. Ghica, președinte, Ion Manu, Dem. Cantacuzino, G Stănulescu, Const. Vernescu, cu toții în numere de cinci „Avândă în vedere că atătii Convențiunea cătă și în urmă Constituțiunea țerei, stbilindă principiul separațiunii puterilor, au instituită puterea judiciară ca una dintre cele mari puteri ale Statului; „Considerând că Justiția, representată prin curtea de casațiune, acestă din urmă ca șefă supremă ale tetei magistratura și ca una din cele mari puteri ale Statului, ea trebue nesperată se stea în centrul Operei și alăturea cu cele doue mari puteri: „Avândă asemenea în vedere că, pe lângă acesta, că adică reședința naturale a acestei curți trebue se fiă Capitala, ea nici vădată nu se pote desvolta de cătă ie centrul» lumineforă celorolalte puteri ale Statului, în centrulă cela mai popolată și celă mai luminată ală României, acolo unde se găsescă concentrate tóte interesele morale și economice ale societății; „Considerând că prin separațiunea acestui înaltă corpă de puterea legiuitóre și puterea esenstivă, precumă și prin strămutarea sea la punctul ă cela mai depărtată ală țerei, serviciul justiției se va desorganisa cu totulă și se voru neutralisa tóte speranțele națiunii puse pe acestă mare corpă ală Statului. „Considerăndă că desorganisarea justiției este desorganisarea țerei și desmădularea Capitalei, slăbirea puterii națiunii și primulü pasă către separațiune prin antagonismul» aruncată între osebitele orașie ale Statului Romănă: „Avândă, pe de altă parte, in revedere că din acastă strămutare a curții de casațiune în Iași, Moldova și chiară orașiulo Iași nu póte spera nici uă serios a fimeli o rațiune, nici unu remediu reală la starea de pătimire în care se află, resultatele Hindu nu numai efemere dară chiar nule; „Considerăndă că, chiară în cașul contrariu, binele comună și interesele generale a tótel țerei urmeza se fie puse mai presusă de interesele parțiale și locale ale unor comunități în parte; și că nu se cuvine a se nemulțămi tóte celelalte părți ale Statului și a se sacrifica tóte principiile de ecitate și ordine pentru că mică parte de trei sau patru districte: „Considerăndă în sine că cuvintele și tetă d’uădata singurele argumente pe cari se susține cererea de strămutare a acestei curți la Iași, adecă »decă acelea de necesitate politică, de înaltă prudență politică, suntă cuvinte ce nu potă fi admise fără ca prin acesta se se atace autoritatea și prestigiul guvernului, autoritatea și prestigiulă Cameratoră Legislative, mai ales că asemenea motive s’ar pute atunci invoca și pentru celelalte două din trei părți ale Statului Română: „Pentru aceste două motive, și mai alesă pentru chiară întemeierea și întărirea Statului Română, și pentru consolidarea unirii, susmenționata majoritate a respinsă luarea în considerațiune a proiectului de lege. „Fiindă că înse pe de altă parte esta unui interesu împeriosă și chiară uă datoriă a puterilor» Legiuitare se se ie cele mai grabnice măsuri pentru înlăturarea suferințeloră părțiloră ceioră de dincolo de Milcovă, precum și ale orașiului Iașii, de aceia totă acesta majoritate a opinatu că, in puterea dreptului de inițiativă ce se acordă de C instituțiune corpuriloră legiuitorie, se se voteze îndată facerea căiloră ferate, cari se lege orașiulu Iașii cu Bucuescii, și acest cu preferință peste ori care altă liniă și cu orice sacrificie din partea întregei națiuni." „Iară prea sfinția s părintele Mitropolit» ală Moldovei și Sucevei și Episcopul» Dunării de jose, precum» și d G. Lihovari și d. Nicolae Rosseti, toți în No. de patru ce formava minoritatea, inse, cel d’ăntâiă trei au admisă proiectul» de leg» pe considerantele susținute de majoritatea Camerei Legislative, iară d Rosseti după cn mai ăötéin (fice că constată, că înseși considerantele majorității secțiunii prevede că necesitate absolută a se aduce îmbunătățiri Romanilor» de peste Mii—noyil, și Iașiului împarte, din cari conchide că înseși secțiunea a III, justifică precumă motivele ce au provocată facerea unui asemenea proiectă. Apoi. ..Considerând că, dupăă Constituțiane, Curtea de Casațiune nu face parte din cele trei mari puteri ale Statului, ca istă-felă se fiă trebuință a se găsi, ea unită în tote vremea într’unulă și acelașă loc» . Considerăndă, pe aceste temeiuri, Curtea de Casațiune pate siegen ori și unde, fără prejudiciu de interesele generale ale unui Stată, mai cu samă că locul p reședinței sale nu este regulată prin Constituția pe unde se fiă, și pentru aceste motive nimeniî nu’i este permisă a critica voturu corpurilor» Legionare. „Considerăndă că de s’aru lua do base argumentele majorității secțiunii relativă la necesitatea politică și înalta sa prudență politică, nu raportă cu o baculă ce s’ tă aduce autorității și prestigiului guvernului, domnia sea, în epoca actuale și dupe modulă prin cari s’a iscată acésta cerere, n’are nimică unui săntii de cătă a permite acésa vremelnică transferare a Curții ln Iași, mai bine de cătă a face se vorbescá mai a urmă ceea ce se duce ultima ratio.1''' „Apoi pe aceste temeiuri și pe alte considerante ce șî va mai permite a desvolta în discusiunea generale în Senată, este de părere a se lua proiecuirii guvernului în seriosa considerațiune.“ Acumă, domniloru Senatori, ascultând« cu atențiune și argumentațiune » dlui raportatoră, găsesc» că reocupațiunea d spre ce să face ca se respingă proiectulă guvernului se reduce la trei puncturi capitale. Crede d. raportatoră ca mulți din membrii actuali ai Curții de Casațiune, din causa strămutării ei la Iași, voră demisiona, și astufelii înlocuindu-se aceia cu recruți, lucrările juridice ale Curții voru suferi. La acésta voiă răspunde, că ómenii, de felă fiind» muritori, casură de a lua recruți devine naturală, pe câtă și suferința lucrăriloră acestei Curți, și nimenii nu va fi în stare se combată vre-uă dată acestă reușîră ^se’mi permită d. Raportatoră a afirma și că din contra, că cu câți din domnii membri ai Curții am avută onóre a vorbi într’acesta, toți mi-să ijisă că suntă siliți se facă acesta calétoria pînă la Iași, de vreme ce strămutarea Curții a devenită uă necesitate politică, și astăfelă argumentațiunea punctului acestuia nu m’a convinsă de locă. Alți ducilea punctă alu d-lui Raportatoră este, că, dupe proverbulă francos» (Compariason n’est pas toujours raison), Curtea de Casațiune italiană strămutată la Milean pentru cuvântul de a atrage mai lesne simpatiei o Venețianilor, fiindă aprópe de ei, n’are a face cu strămutarea Curții nóstre la Iași, unde nu se găsesc a fi în apropiere cu alți Români spre a pute atrage simpatiele acelora, nu putui remane convinsa,dari și aci vreme ce întocmai ca Venezia, și fia acésta <jisă fără prejudiciu, avem» și noi uă Basarabia plină de Romani. Și ală treilea punctă în fine, că Curtea de Casațiune însărcinată a garanta paza Constituțiunii, urmeza direct. Raportateră, se siegeze în centrul· politică aiu țerei, și a o strămuta la Iași este, iulie, a dauă lovitură dreptului nostru publică și a comite uă inconstituționalitate. Ei bine, domnitoru, încă mai puținu nu me potă convinge de acesta, precumă nici definițiunea ce se dă la noi acestei Curți de Casațiune, și pentru ca se argumenteză încă mai puternică se referă la omenii cei mai eminenți, poiticî și de Stată din lume, contimpurani ai noștri. Etă cumă se esprimă ei în dicționarură politică alătora, patronată de d. Garnier Pages: „Curtea de Casațiune, ține, este jurisdicțiunea supremă, disciplinaria, care are putere de a desființa hotârtrile tribunalelor civile sau criminale pentru violațiune de formă seö greșită ap*i— Ciițiune de lege.‘<* ,,A ab [dona ia lib?rolu arbitrarii] unoru mulțimi de ' tribun s e împrăștiat.' pe întinsulu nostru teritoriu, interpretațiunea regiloru, fără t. le da și ună regulatora comunu, esfo*,.I se perpetua cele mai stranie divergințe de judecători pentru unele și aceleași cazuri de fapt și de drept. Astfel atunci, în principiu, dreptul« ar remane a fi acelașiu pentru toți francesi», era în realitate elu va diferă de la dă localitate la alta, după felurimea obiceiurilor«, a tradițiuniloră,iapă influința climei și a moravurilor«; asistența darii a unei asemene curți preîntâmpină primejdie și și ajută la menținerea Unirii Naționale.“ Ei bine ! Domnitorii Senatori, stă încă anii argumentă mai puternic« de către tote care minta în favorea strămutări curții la Iaș , în fosta Moldova unde Românii de peste Milcov» au avut« și au multe osebite usuri, diferite de ale celoră de dincolo de Milcova, un altă cu totul și influinția de climă și moravuri, unde chiar« uă mare parte din legi au diferite și încă diferă de ale nóstre. Și pentru de a le cunosce, de a le pipăi de aprope, ca se așia, de ale analiști, de a se pronunța cu ecuitate asupra lorii și de a le înfrăți cu ale nóstre, este forte neopsal sü se merga curtea acolo pentru ună timpu pre care ca se le studieze. Prin urmare voiți vota pentru vremelnica strămutare a curții de Casațiune 14 Iași, așa întocmai precum« sună proiectul«, nu ca compensațiune a unirii cărieană sacrificată Românii de peste Milcova, căci eî sciu bine că pentru ca se oavemii, pentru ca se dobîndi în acea unire, am fi depus țara în măna Colonelului Cuza, nouă necunoscută, representată alător de fatalitate la acea epocă, și astăfelu frați de sânge amu devenită, și numai dintr’acestű fapt«, șapte ani frați de nenorociri;— nici ca preocupațiune de spiritele separatiste (de vară mai fi) și capite le încuragiămă acuma printr’uni refusă nejustificabilă, căci unirea țeriloră înclinată astăzi cu puternica dinastie a lui Carolă de Hohenzollern este un simplu de domeniul dreptului publică europeană, basată pe hotărîrea unanimă a intregei Românie și ratificată de puterile europei—, ci pură și simplu du a le îndeplini uă dorință fără pagubă și cu modă vremelnică, uă dorință a fraților noștri *« familia, la care ea țină așa de multă. Dl. Mănăilă, fostă judecători de instrucțiune la trib. Mehedinți, în loculă d-l ul M. Negilescu, considerată ca demisionară. D. N. Fundățianu, actualulă judecătoră de instrucțiune de la trib Rhmicu Serată, membru la trib. Dâmbovița, în loculü d-lui N. Deleni, demisionară. D. I Poenaru, actualulă judecător» de la trib. Ialomița, judecătorui de instrucțiune U trib. Rîmnicu-Seratf. In locul» d-lui N. Fundojenu. D. Teodor» Bogdan, licențiat» în drept, actualulu suplininte de la trib. Galați, membru la același tribunal, în locul» d lui I Bodocalatu, încetată din viață. D. Teodor« Boblea, actualulă grefieră de la trib. Galați, suplininte la aceiași tribunală, în loculă d-lui T. Bogdan. D. Mihailă Mihilescu, actualulă copiată de la trib. Galați, grefieră la același tribunal», în loculă d-lui T. Boblea. D. Anastasie Ștefănescu, aduslulu copistu de la trib. Galați, adjutară da grefă, la aceiași tribunală în locul» d-lui M. Mihăiescu. D. Leonida Sterie, actuală substitută de la trib. Cahulă, procuroră la același tribunal», în locul» d-lui I. Giurgescu, trecută in altă pestă. D. Nicolae Ion, actualulă adjutoră de grefă de la trib. Cahul, substitută la același tribunală, în locul ă d lui L. Sterie. D. Alexandru Orescu actualulă adjutoră arhivară de la biuroulă personalului, divisiune» I, din ministerul justiției, capă de bajroă la divisiunea II, din același ministeră, în locul» vacantă. D. Iancu C. Stănescu, actualul« copist» de la biuroulă personalului, care este însărcinată chiară cu ținerea arhivei di stilul bhiurcă, adjutoră arhivară, » loculu d -lui Al. Orescu. D. Gheorghe Bulată, portăresă la trib. Tecuciă, în foculă d-lui Dimitrie Calu, care n’a depusă garanță. D. Ștefan Darcă, portăresă la trib, Fălcii». In Ioculă d-lu Xenofonte Foca. V. P. Ștefănescu, licențiată în drefită de la facultatea din Pris, actualulă președinte ală secț. II, a trib. Doljiu, prim președinte la acelă trianală, în foculă d-lui C. Zaman, încetată din viață și va presida totă secțiuna N. D. I. Dumitrescu, actualul membru de la secția comercială a trib. Doljiă, președinte de secție la acelă tribunal», n Ioculă d-lui P. Ștefănescu și va presida secțiunea comercială. D. C. Bengescu, fostă prim procuror la trib. Doljiă, membru la secția comercială a tribunalului Doljă, în loculă d-lui I. Dimitrescu. D. G. Vorvoranu, fostă procuroră de secție la trib. Doliță, judecător» de instrucțiune la acelă tribunală, în locul» d lui M. Gălinescu, depărtat» în inter’esul ă serviciului publică. D. Răducanu Nicolaescu, actualul» adjutoră de grefă dela tribunalul ă Brăila grefieră la același tribunală, în locul» d-lui I. Z. Căpitanovici. D. G Furtunescu, fosta adjutoră de grefă la trib Brăila, în locul» d-lui Răducanu Nicolaescu. D. V. Galină portăres» la tribunalulă Roman, în loculă vacantă. FINANCIE. — Prin decretă cu data 4 Martie curentă, s’a confirmată, d Vasile Sion, casieră generală, la districtul» Tecuciă, în Ioculă d-lui Hulban, care a trecută în asemenea cualitate la Covurlui». Cu acdstă ocasiune suntem« fericiți a pute strânge cu cordialitate mana arnică ce ne’ntinde autorele acelui articlu In numele României. Vechia nóstru aliată. Oonorabilele autore Insă ne va permite a’i face oă mică observațiune în cătă privesce originea nóstra. Opiniunele istoricilor» în acesta privință sunt împărțite. Unii susțină că suntemă slavi de origină, alții erá susțină că suntemă atari. Nu voim» a discuta aci care din aceste done opiniuni este cea adeverată. Cea ce ținem« a constata este că limba ce vorbim» și cu care ne mândrim», și moravurile ce amu conservat» în cursă de secoli, sunt ă lucruri cari ne distingă și ne separim de tóte poporele ce ne încongiera și ne facă se simă cea ce am fost», suntemă și ținem» multă sefimă adică BULGARI, descending ai lui Krum, Boris, Simeon, Assen, etc. C. B. INTERNE. Se decreteza cele urmatorii: Colegială ală II-lea electorală, pentru senatori, ală județului Mehedinți, este convocată, în ziua de 23 Apriliă viitoră, ca se alega ună altă senatoră, înlocuin dlui Grigore Busuiocanu, care se consideră ca demisionară, pentru că a lipsită treisprezece ședințe d’a răndulă, fără încuviințare de concediu. ESTERNE. Prin decrete cu data de 30 Martie D. Em. Crețulescu este numită în postură de directoră și secretară generală ală ministerului trebîleră străine și de Stată, poștă îndeplinită pănă acumă de d~nul. Vrana, ce este chrămată la altă destinațiune. D. Emanoilă Crețulescu, directorulă și secretarulă generală ală ministerului de externe și de Stată, însoțesce pe d—nul generală, Nicolae Golescu și Mavrogheni, în misiunea ce« este încredințată la Düsseldorf și Berlin. In totu durata lipsei d-lui Em Crețulescu, D. C. Vrana va continua a îndeplini funcțiunile de directoră și secretară generală ale ifisului minister», primind« tratamentul» alocată acestui post», prin budgetă. JUSTIȚIE — Prin decrete cu data 24 și 27 Martiu cureatü, personele cari întrunescă condițiunile cerute de legea de admisibilitate și înaintare în funcțiuni judecătoresci, sunt numite în posturile urmatore: D. Ghiță Horezanu, actualii hi membru de la tribunalul Ilfovă, secția 1, președinte la trib. Ismailă, în locală vacantă. D. Grigore Păucescu, licențiată în drept» de la facultatea din Paris, fostă procurori de tribunală, membru la trib. [forului, secția 1, în íoculu d-lui G. Horexcuu. D-lui Redactoră alu (Harului Romănuță. DOMNULE REDACTORUI. In numerală de la 29 Martiă al» stimabilului d-vóstră dinru ansă citit» unu articlu întitulat» „Deșteptarea Bulgariei“ sub-scris» cu inițiala U. Prin acelă articlu învețatură istoric» română are buna voință de a se ocupa afătă de trecutul» cătă și de originea nostră. In cualitatea nóstra de bulgari, era nu de tatari, noi îi fórte mulțămimii. In adeveru, istoria constată că Românii și Bulgarii au avută în totădeauna cele mai strânse relațiunî de arabiă, și ca vecini, au trăită în bună armoniă. Apoi au fostă și timpi în cari fiind» aliați și chiar și sub mulă și același sceptru au luptată împreună contra inamicilor» loru comuni de unde se deduce consecința naturale că și în venitură aceste doue popore pot» trăi în aceleași relațiunsi relațiuni ca nisce vecini buni și ce e mai mult», aliați naturali prin identitatea intereseloru. UIO PARTEA COMUNALE. PRIMĂRIA COMUNEI BUCURESCI. Din causa lipsei de doritori neputăndu-se face la 30 ale trecutei luni Martie, licitația pentru închirierea ecaretelor bisericei Sf. Elefterie, subsemnatul« amu decis» a se face uă altă licitațiune la 13 din curenta lună Aprilie, se publică acésta spre solința tutulor», ca doritorii ce voră voi a închiria aceste ecarete se se presinte la primăria în aretata a J>le ore spre concurință. Primară. C. Panaiot. No. 3747, Aprile 1, 1867. La 13 ale viitórei luni Apriliă fiindă a se ține licitația în sala ședințelor» consiliului comunală pentru reparația materialului rulantă ală serviciului curățirol stradeloră, adică 120 căruțe și 30 sâcâie cu stropitori mecanice, subscrisul» publică acesta spre sclința tutuloră că, doritorii d’a se însărcina cu acesta operațiune conformă devisului dată de D. architect» aiu capitalei se viră la primărie în aretata de la 12 ore pregătiți cu garanții valabili pentru concurență. Primară. C. Panaiot. No. 3754, Martie 31, 1867. Din causa lipsei de doritori neputăndu-se face la 30 ale trecutei luni Marti» licitațiunea, pentru închirierea ecaretelor» bisericei Sf. Elefterie; subsemnatul» amă decisă a se face uă altă licitațiune la 13 din viitórea lună Aprilie; se publică acesta spre sclința tutuloră ca doritorii ce voră voi a închiria aceste ecarete se se presinte la primărie în aretata de la 12 ore spre concurență. Primar: C. Panaiot. Licitația pentru închirierea celoră 19 prăvălii de zidă ale comunei, pentru precupeții din piața Amza, pe termen» de trei ani cu început» de la 23 Aprile viitorii 1867 înainte, din lipsă de concurenți și în vedere că timpul» este scurtă s’a amânată pentru diua de 5 Aprile viitoră. Doritorii d’a închiria aceste prăvălii sunt invitați să vin la municipalitate în diua aretată la 5 Aprile la amdifi spre a se face licitația și adjudecația dupe regulă. Primară. C. Panaiot, No. 3724, Martie 31, 1867. Fiinducă nici la 28 Martiîi trecută nu s’aă presentatu doritori d’a lua cu chiriă prăvălia comunei de potcovăriă din piața sf. Stefan, culorea Verde, pe termină de ună ană de la 23 Apriliă viitoru 1867 înainte, primăria a amânată acesta licitațiune pentru dica de 11 Apriliă viitoră. Doritorii dară sunt invitați se vie la municipalitate în acea zi, spre a se face licitațiunea și adjudecația dupe rănduială. Primară. C. Panaiot. No. 3721, Martiu 31, 1367.