Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)

1867-06-01

450 1iliul APELU LA D. MINISTRU ALU JUSTIȚIEI, LA D. PROCURATORI ALU CURȚII DE CASAȚIUNE, LA DD. LEGISTÎ ȘI I.A OPINIUNEA PUBLICĂ. D. Cost. G. Cantacozino pornindu judecată la tribunalul ă de Prahova In contra mai multora vecini rezași cu moșia sea Rîfovu pentru călcare do hoare, procesul ă se judecă de tribunalul locului prin una și singură sentință In temeiată legiloresistente, care ordonă ca procesele de asemenea natură se se resolve cu un singură judecată, după cererea celai ce depune otărnicia, cu toți vecini retași. Sentința tribunalului se atacă în apelă la Curtea din Bucuresci del Cantacuzino anteia, și de înșă adversari sol In urmă. La curțile de apelă ca și la tribunbunalele de ănteia instanță, compuse de mai multe secțiuni, primul președinte este însărcinată prin legea organică judecătorescă a împărți apelurile și procesele după răndulă intrării loră. ROMANULUI INNNU Ția și administrațiunea se trăgănază ca val de ele, era particularismulă egoistă își scote capulă în cașuri nenumerate. Comercială și industria suntă mai cu totulă decădinte, din cauză că creditată în cursul timpului a luată mai multe lovituri de morte. Față cu aceste fapte complinite și după o deliberațiune matură subscrișii ajunseră la convicțiune, cumă că partea cea mai mare a acestor calamități s’ară putea delatura numai în urmarea unei reforme radicale a legilor« acestei țeri după cumă cere spiritulă timpului. Pe cătă timpă țara este cu totulă lipsită de uă lege comunală liberală și rațională. Precătă justiția și administrațiunea politică merge sau, vorbindă mai corectă, este torturată după una amestecă lefricoșiată de legi vechi, strînsă feudale, de legi revoluționarie și de altele absolutistice. In fine precată drepturile și referințele reciproce ale națiunilor iocuitare în acestu mare Principal nu voră fi regulate definitivă prin legislațiune și întru înțelesulă constituțiunii, — pîna atunci nu póte fi vorba nici de cumă de îndestularea acestei tehnici de rentorcerea doritei încredere si nici de restaurarea creditului. Maiest. Sa cr. apostol, cumpănindă ca ună părinte ală patriei starea cea tristă a Transilvaniei, după ce aă restaurată constituțiunea cu condițiune de a se face în ea schimbări afundă taietóre, prin prean, rescripti din 15 iuniă 1863, s’a îndurată a trimite la dieta Transilvaniei mai multe propusețiuni regesc cu cari avea de scopă a mijlocită reformă petrumjétóre în cele mei multe ramuri ale administrațiunii publice; acea’dietă Insă în urmarea inaugurării acelei sisteme nefericite sistare fu reținută întru continuarea salutarei lor sale mecani. Gsoelințăl Marele Principată al Transilvaniei și cu elü națiunea romănesca nu póte fi scăpată din totala sa «punere prin „nici uă legislativă din ”,lume de cătă numai prin a sa. Intru „adeveră Transilvania nu mti póte astepta; mesura calamita filoru sale este plina nde mulții.“ După acestea subscrișil Indrăsnescă a se ruga ca Escelinția vóstra se binevoiți a sprijini la agustulă tronă ală Maiestății Sale c. r. din tóte puterile „autonomia nestirbatâ a acestui mare ,i Principală cumă și redeschiderea dietei sale pe temeiulă legii electorale „din 1864“ cu atătă mai vîrtosă, pentru ca atătă poporimea Intréga câtă și mai alesă, pururea credinciosă națiune romănescâ, aștepta cu duioșie depunerea jurămentului omăgială întru înțelesul particuliloru de lege II, III și IV din a. 1791. BrașiovS, 1867, Maiu 26. Apelulă d-lui Cantacozino primindu-se de d. primă președinte ală curți, se trăznite de domnia sea la secțiunea 1, era cele-l-alte apeluri la numeră de optă ale adversariloră d lui Cantacuzino și relative totă la acesta procesă se împartă de d. primă președinte între „secția I și secția II-a, despicăndu-se „asia procesulă în două grupe de a„peluri.“ Oă altă regulă de procedură este ca între data citației și diua de înfățișare se se observe una intervală de ,,patru deci dile minimume,“ afară de coșuri arginte. O primă președinte care preșiade secțiunea 11-a cităsă spre înfățișare pe părți „fără se observe intervalul „de patru tjecidile.“ D. președinte ală secțiunii I se chiamă și densula, observândă însă regula, încătă se găsesce d. Cantacozino împărțită la doue secsiuni pentru tinuli și acelașî procesă judecată la Tribunali, cu uă singură sentință; și în „apeluri mai nou!“ se găsesce chemată mai ciuându la secsia 2-a, de cătă la secsiune» l-ia, cu „apeluri mai vechi.“ Acesta anomaliă îndemnă pe d. Cantacuzino a se adresa către primul Președinte al curții, către d-na Procurorii generală și către însuși d- nu ministru al Justiției înainte de a lua înfățișări, protestăndă în contra unei neorândueli de procedură și cerândă a se uni tóte apelurile în una singură dosară la secțiunea ântăia, unde era trimisa de însuși Primulă Președinte, apelulu cu care s’a deschisă instanția și a fostă sesisata curtea de acestu procesă. Nici una resultată însă nu se dă la acesta protestațiă, și sosindă ziua de 26 Aprile, în care era procesulă sorocită la secsia 2-a, avocații d-lul Cantacozino pună ca cestiune prealabile unirea dosareloru și trimiterea judecății la secțiunea l-sa. La ședința de la 26 Aprilie d. Procurora generală, deși anunțată prin protestulă ce-l făcuise d. Cantacosino încă de mai înainte, deși Invitată verbală de d-lul chiară în acea zi de 26 Aprilie spre a veni se susție cele arîtate de D. Cantacosino prin protestată seu, n’a găsită de cuviință a venise ie însuși conclusiuni în acestu procesă, ci din contra în ședința de la 5 Maiu petrecută la secțiunea I a curții a socotită mai nemerită a lua conclusiuni cu totulă contrarie celora reclamate de D. Cantacuzino. In acea zi de 26 Aprilie, curtea deliberând« asupra cestiunii prealabile pusă de D. Cantacuzino, se ivesce divergință de opinii pentru care motivă se amână judecata pentru ziua de 30 Mai, ca se se judece incomplectă de cinci membri. După aceea, la 5 Masă fiindă rânduiri a se înfățișa părțile și la Secțiunea 1, avocații d-lui Cantacuzino repetă cererea loră de la Secț. II-a, și ceru ca secțiunea I se unesca tote apelurile și se le judece ea pe totéin una și singură sentinția; adversarii se opună și insistă din contra ,i se trimite tóte apelurile la secțiunea II sub motivă că acolo a fostu înaintată chrămarea, ș’acolo s’a îndeplinită mai ântâiu procedură. Secțiunea I deliberându, îndemnată de ună simțimentă de deferință, și blândă de motivă legală art. 57 și 65 din legea organisații judecătoresci, lasă asupra Primului Președinte de a regula el însuși in omnipotrnția sa acesta cestiune și amână procesulă până la 2 Iunie. Secțiunea anteria putută se se găseseră în uă posițiune forte delicată în facia Primului Președinte al Curții , dară nu credemă că este de totă corectă, când îl atribue uă putere discreționară asta de mare; în totă casulă însă, di. Primii Președinte este greșită în procedarea sea. In adevera căndă Legea ca și Jurisprudinția constantă încă de la 1847, consideră ca una și singură caută tóte judecățile ce se potirivi cu mai mulți vecini rezași din năptărnicie v și cândă totă Cod. de proc. civile ca și legea organisației judecătoresci pună ca regulă de procedare distribuirea causeîară între Secțiuni și judecata loră de pe rîndulu intrării; este evidenterio că apelurile în contra unei sentințe ce s’a pronunciata asupra unei otărnieii nu se potă împărți și grupa în osebite judecăți, 2a că celă d’ânteiu apelă primesce pe tóte cele 1—alte la rândulu intrării, și le trage prin urmare legalmente pe tóte după sine la Secțiunea unde răndulă intrării le-a împinsă și le-a regulată. 1). Primă Președinte este acela care a priimită tóte apelurile, și cândă vădată la Interniu apelă a dată causa în judecata Secțiunii 1-nu era datoră a trăznite acolo și pe cele-i alte tóte, și nu putea se le despartă în doue diferite grupe, unulă pentru Secția 1, și altulă pentru Secția 11. Daca va fi ca se remăe apelurile împărțite, se calca legea, ca se se facă doue pricini din una, iară de este se se părască rânduéia de a nu se fracționa procesulă în mai multe, atunci Secțiunea 11-a, nu póte judeca, anteia pentru cuvântulu că apelulă principale este la Secția I1ü și înaintea tuturor apeluriloră ; al douilea că d. Cantacuzino după apelurile date are rolu de Intimată la Secțiunea 11-a și acolo nu suntu citați și nici putea fi citați decâtă numai cel cu apelurile oprite acolo; ceilalți cari suntă în numeru de cinci nu suntă citați acolo și nu potă prin urmare nici fi regulată judecați acolo. Vădată ce Cod. pr. civile în art. 745 decide că: procedura In cestiuni de dărnicilare se se urmeze după regulile vechi, și aceste reguli lipsate prin ofisula Domnescă din 1847 No. 46 determină că: judecățile ivite din depunerea unei otărnicii facă obiectul „unei singure judecăți“ care trebue se se resolve prin „una și singură otărîre“ la fiecare instanță, nu se póte face alta de câta se i se urmeze judecata In apelul ă la Secțiunea care a priimită celă „d’ánteiü apelă care este și celă principale.“ Ceia Insă ce dă bariele asupra acestei învălmășeli este că d-să Primă Președinte, a citată procesulă în scurtă sorocii fără a observa termenul de patru-deci jile impusă de lege, numai ca se aducă procesul» In judecata sa, înainte de a se înfățișa la secțiunea I-iă, și fără să fie sema nici de invitațiunea ce i s’a făcută de președintele secțiunii I-iă de la 13 Martie (cu 14 zile înainte de data eșirea citațielor sale) de a trărite și celelalte apeluri la secțiunea sa. Cumă se pute înțelege graba cu care d. prim președinte a sorocită pricina, (în contra disposițiuneî art. 78, par. civ.) fixarea sorocului de comparițiune înaintea celuiotărîtă de secțiunea I-iI, retusulă de a trămite la secțiunea I-iă apelațiile poprite la sec.II, tăcerea d-lui primă președinte la invitația ce i s’a făcută de președintele sece iă, de al înainta acele apeluri? Avemă ceva și mai frumosă. La 30 Maiă, țiua sorocirei la secțiunea N, D. prinm-președinte care o pusă ceaa ce era în dreptul ă seu, în deliberarea Curții, nu vine. Curtea române In necompletu și’n divergință de opiniuni, nu si inlocuescă cei cari lipsiau, și procesulă era se amana, astă felă în cătăi. Cantacuzino este trimisă de la uă secțiune la alta, fără ca nici una se puta judeca, ș’astă-felă . . .......................pe d’uă parte se face, cea-a ce’n dreptă se numesce „de negare de justiția“ oru pe d’alta timpulă trece, prifi se vie vacanțele și’n urmă trăgîndu-se din nou In sorț! compunerea secțiuniloră va avisa L). primăpreședinte la care secțiune se trimită procesul ă. Facendă cunoscută acesta ilegale procedure ministrului, o supunemă acumu și la oprețuirea legistiară ș’a opțiunii publice și asceptămă resultatură cu cea mai deplină încredere. Prin decrete cu data 18 Masă curentă, se deschide ministrului financiară, una credită suplimentară, de lei 3,200 plata chirii unei magasii cea estă ocupată cu depositură de tutunâ din Galați de la 23 Aprilie pînă la 26 Octombre 1866. Prin decretă cu data 23 Maiu curentă, se deschide d - lul ministru presidentă, ună credită estraordinară de tei 256, spre plata costului unui desemnă ală armelor României. Prin decretă cu data 19 Mai 1867 se deschide ministrului financieloră una credită estraordinară de 594,116 29/40 lei pentru deosibite despăgubiri, restituiri, indemnisari și alte cheltuiele straordinarie; acesta sumă se va acoperi din fondură de lei 3,000,000, alocată ad-hoc in budgetură generală ală Statului pe 1867. CULTE. Prin decretă cu data 29 Mai 1867, vedându-se cererea ce face Em. S. părintele mitropolitu primară ală României de a i se acorda unu concediu de două luni, pentru a merge în staturile Austriei la băile de la Elopatac și Borsec, i ce acordă acestă concediu și cugerarea afacerilor sfântei mitropolii în lipsa Em. S. este însărcinată P. S. S. arhiereul« Ieronim Sevasti». INSTRUCȚIUNEA PUBLICA. Prin decretă cu data 29 Mai 1867, aprobăndu-se jurnalul« consiliului de miniștri, încheiată la ședința de la 27 Maiă curentă, se convoca Societatea literară română în Bucuresci, pentru 1 August 1867. i Pentru înlesnirea d-vóstre, însă în lucrări, comitetul ă a găsită de cuviință a tipări și în broșură menționata lege și regulamentă cu tóte tablourile, modele atașate de densuli, era pînă la imprimarea lor, ve veți orienta după Monitorul No. 115, în care este trecută regulamentul. Comitetul, îndată ce va primi de la onor, ministeră ală financelară tableă de bunurile cunoscute de dénsula ce se află în coprinsulă acelui districtă și care sufită de categoria acelora ce au a se vinde, ’i va înainta onor, comisiuni, ca se potă fi înlesnită în lucrările séle. Pînă atunci Insă, comitetul« crede că onor. comisiune va începe lucrările sele cu bunurile acelea ce’i suntă cunoscute, avînd o dreptă normă moșiile ală cărora venită anuplu nu se arcă mai multă de 500 galbeni, «caretele de totă felelă pînă la 150 galbeni și viile Statului, precum și la constatarea și rescumpărarea viilor și a locurilor« cu embatică, și, spre a evita că înducita lucrare, va putea proceda d’uă-dată cu constatarea acelora bunuri și la estimația loră, conformă aceloră prescrise la capitolul« 2, art. 33 și pînă la 41 inclusivă din regulamentă. Acestea, comunicându - se d-vóstre, comitetulă nu póte îndestulă a ve recomanda acesta importantă lucrare și astepta a primi de la d-vóstrá téte informațiunile favorabila și exacte asupra bunurilor Statului, din coprinsulă acelui districtă. Primiți, d-le, încredințarea osebitei mele considerații. Președinte, A. Văsescu. No. 1, Masă 28. Circulares d-lul președinte alfi comitetului central și pentru vânzarea unei pârți din bunurile Statului către d-nii membrii ai comisiuției districtuale însărcinată cu constatarea și prețuirea bunurilor Statului. Instituindu-se comitetul centrală pentru vînarea unei părți din bunurile Statului, în conformitate cu disposițiunile lege din 15 iulie 1866, a elaborată ună regulamentă pentru aplicarea acestei legi, care s’a și aprobată de consiliulu miniștrilor« și domnitoră, și s’a înserată Ir» Monitorulă No. 115 din 23 alerecutei luni Main. Prin aceste regulamentu se preciseza modulă cum care se se proceda la constatarea, prețuirea și vîndarea bunurilor Statului, precumm și la rescumpérarea embaDcuriloră de orice natură, și care se pute face uă lucrare exactă, s’a decisă prin reglement a se înființa în fiecare districtă căte uă comisiune compusă de cinci membri și anume : a) Prefectul districtului președinte. b) Primul președinte al tribunalului c) Casierul generală. d) Președintele consiliului județiană. e) Primarul comunei de reședință. Acesta comisiune va fi asistată și de comitetul permanentă și de ună membru al tribunalului, trasă la sorți, pentru lucrările acelea ce se prevădă la art. 9 și 10 de la capitolul 3, din regulamentă, Ü0. senatori și deputați sunt de dreptă membri acestora comisiuni în districtele unde sunt aleși; d. prefectă ca președinte al comisiunii, le va face cuvenita invitațiune în acesta privință. Atribuțiile comisiunii sunt cele prevenute la capitolul 2, art. 6, 7 și 8 din regulamentă Comunicăndu-ve, dle, cele ce precedă, și în virtutea art. 5 din regulamentă, amânorea va invita se va constituiți în comisiuni districtuale după cumă se areta mai susü și, prin înțelegere cu colegii d-vóstre se procedau nezăbovită întru constatarea tuturor bunurilor Statului din acelă districtă, precumu și a embaticurilor, puindu-ve In corespondință cu tóte autoritățile de cari veți avea trebuință și cu acesta comitetă centrală, binevoindă a observa cu minuțiositate disposițiunile legei și regulamentului. CONERCIULU și INDUSTRIA NAȚIONALA. MATASEA. (Urmare.) _ Arîtarămă In articolulö precedinte că firele de matase n’aă pretutindine acelașu diametru și aceași disposițiune și că, prin urmare, trebue se le tragemu pentru ca se dispară acele inegalități; astă lucrare delicată se esecută prin adjutorul unei mașine numitătură. Ea se compune din unfi basină plină de apă caldă în întrulu căruia așeijâmfi gogoșiele de matase, alăturea cu basinulă se află o filieră prin bortele căreia treceiu mai multe fire de matase ce desfășiurâmă de pe gogoșie, astăz felu resucimu mai multe fire la unßloci și le treceam pe o depănătoriă ce are forma unei cruci, dupe acea dirigemă firulă pe ună organă ce balansese innainte și înapoi, și mai în urmă se strânge pe uă depănătorre. Firele cele mai fine de matase crudă, ce ni se presintă în comerciă, sunt formate din trei fibre de gogdșie. Dupe ce amu luată mai multe soiuri de gogoși, alegemu pe cele mai bune pentru ca se formămă matasea numită Arganson, care matase servesce la fabricarea stofeloră. Fibrele de pe gogoși le deshpimă, dupe cumă amu aretată mai susu, prin mici’loculă ape calde, dorite de luată aninte ca apa se fie forte curată pentru ca se nu se păzesc matasea. La strîngerea matasei de pe gogoșe, cea finte in operațiune consistă In a debarasa gogoșile de fibrele laște ce se află la suprafația gogoșei; acesta operațiune se împarte In doue: baterea și alegerea. Baterea se face prin adjatorulă unei măturice cu care agitămâ gogoșile puse în apă; cu modulă acesta, dupe ce ne debarasămă de fibrele lașe, apoi procedemă la alegere; adică lucrătorul ă sau lucratórea alege cu măna fibrele de matase și le pune de o parte. Prin astă operațiune gogoșile perde de la 18—30 la sută de matase. Dupe astă lucrare procedemă la a-