Romanulu, iulie 1867 (Anul 11)
1867-07-02
ANUTjU ALU ÜN-8PRE-PB0BLE VOTE8CE ȘI VEI PDTÉ —---«tt**---Cap. Dist. Pe anii............................lei 128 — 152 Pe séfé. luni................... » 64 — 76 I e trei luni.................... » 32 — 3S Peuă lună..................... » 11 — — Unü esemplarű 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 Pentru Austria................fior. 10 v. a. DUMINECA a IULIU 1 867. LU HUîEZA TE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci Pasagiulu Românu No. 1. — In districte la corespondințiî siariului și prin poștă. La Paris la D. Daras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d.T.Paleologu A NA SO tO a 1 LE Linia de 30 litere......................1 leu. Inserțiuni și reclame, linia........5 - SOCIETATEA PENTRU INVETATURA POPORULUI ROMANU. Duminică în 2 Iuliu la orele 10 înainte de amiazi, vom urma esamenele scolariloru mai înaintați ai scóleloru de adulți, și premiarea loru, în salonulu Ateneului Romănu. Comitatulu invită la acestă serbare pe toți d-niî membri ai secțiunei și pe publiculu romănu. SERVIȚII TELEGRAFICII AUROUAVISIJI. BERLIN, 11 Iuliu. Ambasadorele prusianü în Mexicü e rechimat și din causa neputinței d’a mai întreținea relațiuni internaționale cu guvernulu Mexicului. PARIS, 11 Iulia. Sultanulü a primită erî pe d. de Moustier și pe nonce (represintantele Papei). Imperatul Napoleoné aprobă propunerea făcută de Mareșialele Niel, d’a restabili în fiecare regimentă de infanterie doue companie, suprimate în 1860. 1)iariulă „La Liberté“ fice că se semnaléza de la Madrid, descoperirea unui complotu contra vieței Reginei. S’au făcută 2000 de arestări în ziua de 9 Iuliu. VIENA, 11 Iuliu. Adjutantele generaliu ale Imperatului, cornitele de Creneville, a fostă depărtată de la funcțiunile sale. ... ADMUNISTRAȚInfRA, PANADIULD BOHAIVü No t - REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI M. BBI (Serviciul privată ală Monitorului) BERLIN, 6 Iuliu.— Paris. Etendard desminte mortea ministrului francesă din Mexic; elă trebue se se fi îmbarcată la Veracruzt. Toți cei alți consuli francesi au suspensii funcțiunile lor. Interesele francese simtă confiate guvernământului din Washington. Celelalte puteri europeane s’au rechimată asemenea pe representanții sor din Mexic, nevoindű se recunoscá ună guvernă regisidfi. Chiară Statele-Unite ară fi decisă ca se nu trămită represintanți lingă Juarez. Imperatorul Austriei va visita pe Napoleon într’unulă din castelele imperiale. împerătusa nu va veni. VIENA, 6 Iulie.— Din ordinul Imperatorului, marina austriacă va lua doriulă pentru șapte septemăni. In tóte corăbiile s’a făcută serviciul funebru. BERLIN, 10 Iulie. — Constantinopole 9 Iulie. — Omer-pașa a bătută cu desăvîrșire pe insurgenți lîngă Sphakia. Insurgenții s’aă retrasă repede în munți în refugiurile lor, fără perderi mari. Cea mai mare parte a districtelor s’aă supusă pred&ndă armele. PARIS, 10 Iulie.— Regele Wurtemburgului și regina Prusiei aă sosită. BERLIN, 10 Iulie.— Nouă tractată cu Zollvereinulă s’a subă-semnată, LONDRA, 10, Iulie. — Derby a declarată în Camera Sprijiloră că ministrulă franceză din Mexic n’a fostă încă maltratată, déri cât’I etârnă se nu fiă reținută acolo ca o tagiă pentru Almonte. PARIS. 10 Iulie. —In corpulă legislativă s’a urmată desbateri asupra Mexicului. Jules Favre, intr’ună dhscurgu violente, adisă: Maximilian a plecată bazată pe promisiunile Franciei, prin urmare elă cătaie fiă protegtată de către armata franceză. Săngele se va recădea asupra Franciei. Rouber protestază energică și ceadă că guvernul francesă de douăzeci de ori a rugată pe Maximilian se revie cu trupele sale. „Monitorul)“ (zice că Lopez, din causa mai multor g rele urmări, a fostă ștersă din legiunile de onore PARIS, 10 Iulie. — Poetul Ponsard a murit). „Etendard“ zice că împărătusa nu va asista mine la revista flotei engleze. —Regina Victoria invită pe împărătusa a petrece căteva «Jile la Osborn. După ziarul, „Patria,“ mine va fi mare serbare în onorea Sultanului. — Sultanul« va pleca Joul. COPENHAGA, 10 Iulie.—Reichsatagul a adoptată în unanimitate adresa către rege prin care exprimă speranța unei soluțiuni mulțămitore în cestiunea nord-schleswigese. VIENA, 10 Iulie.— Circulă aci zgomotură că amiralul Tegethoff a primită ordină se mdrgă în Mexic, cu uă escadră spre a reclama corpulă lui Maximilian. BRUXELLE, 10 Iulie.— Regina a plecată la Miramar. PETRESBURG, 10 Iulie. —■ Măne cununia Olgei cu regele Greciei. BERLIN, 10 Iulie.— Humbert plecă astă-sâră la 10 ore la Petersburg. CONSTANTINOPOLE, 10 Iulie.— Se asigură că Porta va numi trei Greci și ună Armeană în posturile de guvernatori ai Salonicului, Smirnei, Dardanelelor și Iaminel. Porta cere ca condițiune preliminaria a anchetei plecarea voluntarilor greci din Candia. Încă uâ scrie plăcută, încă uă rațiiă d’acele cari dovedesc și că sőréle dreptății, ale libertății ș’alu naționalității se ridică și națiunea română se redescapta din lunga-i letargiă. Faptul, vorbindu prin ele ânsași, rația fimlü destulă de luminosă n’avemu trebuință de câtu se reproducemu aoi testuale acesta fapta, asta-felu precumö unu amicu din Galatzi ni-se anunciá printr’ua telegramă. Galați, 13 Iuliu. Am bucuriă a v’anunța uă faptă fericită și mare în consecințele sale. Unu bine aduce totudeuna cu sine ună altă bine. Calea cugetăriloru generose și naționale, animază și inspiră. Prin uă inspirațiune în adevĕrü romănască Primăria și consiliulu permaninte din Galați, pregătesc și Intr’una chipă demnă și patriotică inaugurarea serbatorei de la Augustă, «Jiua întrunirii în Bucuresci a comisiunii literari» compusă din represintanții tutoră țeriloră Romăne. Judecăndă că ună poporă ca și ună individă, póte arătă pe cătă scie, că învățătura este chieia viitorelui națiune! Romăne, nă creată din fondurile sorii budgetare, căte-va stipendii de căte două mii lei, unulă pentru ținerea la studii superiore a unor studinț Romăne din țările Romăne: Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia. Asia a făcută Primăria de aci, asta a făcută consiliulu județiană. Aceste stipendii suptă denumirea de Carol 7, sunt puse la disposițiunea membrilorű comisiil de pl ülemre din fiscare provinciă română, care vor alege tinerii precum și ramurile de sciință; loculă de studiu va fi In Italia. Credă că așa vom serba ziua de 1 Augustă tóte județele. Iubirea de țară îndreptă tóte. Trăiască România! Trăiască Carol I! .. L Credinția cetățianilor din Galați nu numai că se va ’mplini dacă este deja împlinită. „De va fi unu singura omu „dreptu în cetate ea nu va peri, a țjis. .,Dumnezeu.“ Unu singurű omu pându intră pe calea cugetărilor și generose și naționale, nu trece multü și națiunea vntregă întră pe dansa. E că cumü adeverima îndată credința cetățianilor din Galatzi „că tóte judeciele îl voi urma ba încă că toți avură în același timpui aceaașî cugetare“ că societate se înființa în Bucuresci suptü numele de Transilvania, pentru ajutoriulu studinților Romăni din România de peste Carpați, și aca cuma. Mai mulți studenți Români de aici și alți onorabili cetățiani serbându ziua de 3/15 Maiü,Ziua re’nviuarii naționalității romăne în Transilvania, acea serbare produse îndată ocasiunea fericită, ideiă d’a înființia în Bucuresci uă societate pentru ajutoriulu studinților. Romănî din Transilvania și părțile iei. Studinții de la universitate, Transilvani, Munteni și Moldoveni, ținură mai multe adunări, pînă ce în fine își aleseră unii comitatü definitiva, și stabiliră Statutele societății. Infruntarea societății ca Președinte se alese d. A. Papiu Ilarianu. Ceilalți membrii ai comitatului, afară de doui, trei mai betrăni, între carii și unfi Basarabianu, sunt cu deosebire tineri studinți de la Universitate, Transilvani, Munteni și Moldoveni. Societatea ține patru adunări pe anu. Adunarea societății e compusă intr’unu modü care garanteză durata iei. Felicitămu cu deosebire pre Transilvani. Noi avemu ferma convingere că ei fiindu în adeverü juni, voru sei aduce în senunu nostru elementulu de ordine și de stabilitate, armonia în legalitate. Ideia societății este din cele mai fericite, din cele mai naționale. Reputațiunea bărbaților ce se puseră in fruntea iei, candarea și vigorea tinerilora ce o compună, aleși din tóte părțile României, nu ne lasă unu momentü a ne îndoui despre seriositatea și lunga durată a societății. Ea este, și adeverit, că salutara frățescă a junimei din România liberă trimisă junimei studiase din România de peste Carpați. Societatea e departe de a trăi în ilusiuni; are însă uă credință fermă, credința în durata iei. Avurama onare a vorbi cu președintele iei. Elu ține a ne asigura in numele societății că ea n’are a face cu nici oă partită politică din forj. Mai presus de partite, societatea se adresă câtră toți Românii bine simpțitorî fără nici uă osebire de partite. Membrii societății, ca cetățiani, își reservă tóte drepturile și datoriile Iorü politice. Ură ca membri ai societății Transilvania, principiele lorű sunt numai aceleaște^sate în Statute. Preșiedintele după înțelegerea ce va lua cu comitatul), va fi peste pucina în stare a publica statutele prin tóte siariale romăne. Pri’atunci facemu cunoscutu că orice Românu devine membru, respunsiéndu modesta sumă de 12 sfanți pe anu. Care e Românulu care nu se va grama aa mană de ajutoru societari Transilvania ale caria scopu sublime e strîngerea Iegăraintelor si de frățiă între junimea studiosă din tóte părțile Româniiaeî. Acestă asociațiune, precumü póte vede oricine, n’are una scopu politico. Ea voiesce învățământul, lumina, și d’acea a puturämujice că ideia iei este din cele mai bine facőtorie. Amn jisti apoi că cei cari au compusű acestă asociațiune, au convingerea cea mai deplină în durata iei, s’afirmamu c’asta va fi. Da, ea va dura și va isbuti, căci cei cari au pusti temelia iei suntu juni, suntu săraci și sunt născuți și crescuți în acea parte a României unde s’a pastratu deseoți scânteia divină, limba și simptimântul naționalității. Ea va dura și va prospera căci mai toți suntu săraci, pe deplinii săraci de bani, darii avuți și fórte avuți prin a lora credințiă, și Românii au învățată prin totu felulu de suferințe a crede în acele sânte cuvinte ale Mântuitorului țlise săraciloru pescari ce lu urmați și cari deveniră apostoli ș’apoi sânți: „Unde veți fi doui adunați în numele meu voiu fi în miti’loculu vostru.“ în tótu lumea a devenitü uă astamă, adică unu adeverit ce nu are trebuință d’a se mai demonstra, că Statuia este celu mai rea proprietaru și celű mai nemericit negociatoru. Noi numai amu remasa și ’n acésta privință mai înapoi de câtu tóta lumea civilisata; noi numai voima ca Statulu se fiă și proprietarii și neguțiatorii; se aibă moșie multe, se fiă tipografii, tutungiii, ș. c. t. și d’u • cea a și Statuia Romana care în comparațiune, este unulü din cele mai avute, este celú mai saracit. Deputatul de la Galatzi d. Muruzzi, mai repesimil, este singurulü care, după 11 Fevruarie, a luatü condeiulü și a schițată reformele ce schiuța, speranța și cele mai mari interese ne cere imperiosa se i ntroducemü îndată în fi jnanciele nóstre. Recomandându din nou publicului și d-lui Ministru de Financie, acea scriere, (publicată parte în Romănulă de la 13—14 și 13 Mafii) aduce lau aoi aminte că domnia-sea demonstră cu cifre că Statuia Româna are în pomêntu unu capitalu, celú mai puginü de 930 milióne de lei; cu acesta capitala îi dă numai una venita de 3/a la °/0, și este astfel o silitű a semprumuta pentru a trăi, cu 17 la °/0. „Speculare rea, Ilice d. Muruzzi, cela cară o face trece de nebunii, și nebunii anevoia găsesc a credita.“ Se mai însemnămu aci că paguba este și mai mare încă. Acele 930 de milióne ce producü în mâna Statului numai 3 la la °/0; ce dau arendatorilorű âncă 2 la °/#, trecéndu în posesiunea particulariloru, vor fi mai bine lucrate și vor produce întrețiü; și cine nu scie acuma cu avuția unui Statu este producerea mare și bună a locuitorilor, înavuțirea Iorii? „Și conchidă, adaugă deputatulu de la Galatzi, că capitalulu valorându numai prin venitulă seü, guvernulu trebue se caute a da capitalului seü uă producere mai bună.“ Acesta începe acumü a căuta d-nn Ministru de Financie, și a-i ca și eri avem v onorea și plăcerea d’a pune suptu ochii publicului unü nou proiectu de lege lucrarü de d. Ministru și care în curênda se va supune în desbaterea Consiliului de Miniștrii și apoi Corpurilorű legiuitorie. Acesta proiecta de lege alü căruia titlu este „pentru von Aapoa a narto din mnsifile Sf.mlní “ ilú poblicámo mai la vale, ș’asceptămft ca cei competing se vorbescă, ca astfelü se se póta face mai bunü, mai folositorii din tote pusturile de vedere. Cu acésta ocasiune atragema din nou atențiunea d-lui ministru de Finance asupra broșurei deputatului de Galatzi adică asupra hârtiei fiduciarie și a unora bance fondate și agricole , fără de cari nu vomu putea scădea dobânzile și nu vomu putea scăpa pe proprietari și pe sătianî de ruina dobénisiloru. Monitoriul de azi publică condițiunile pentru arendarea moșielor Statului pe perioda anilor, de la 23 Aprilie 1868 pînă la 23 Apriliü 1873, începéndu licitațiunea de la 1 Iuliu viitoriu, ș’acesta pentru ca se se p0tă face arăturele de tomnă de către noii arendatori. Soliile telegrafice, precum și foile străine ne arată că în Camera francese desbaterea generale a budgetului s’a facutü cu mare vinciune, și oposițiunea a formulata unu actu de acusațiune contra politicei guvernului. Cu tóte aceste credituli pentru armare s’a votatü și soriile de afli ne spuna că guvernulu imperatorelui Napoleone a început ă a și mări numeralü soldațiloru. Cestiunea Danemarcei și unirea deplină a Germaniei ce o urmăresce Prusia, fără a ținde sema de interesele și susceptibilitățile Franciei, provocă din nou nori pe orizontele politicei. Mergerea la Paris a regelui Prusiei și a d-lui de Bismark, precum și a Imperatorului Rusielor, cu principele Gottschadoff, nu pare celu pucinu pin’acum se fi adusu nici uă ’nțelegere. Căndu a plecat pentru Paris, Imperatorele Alesandru,a datu unu uriaș de amnistiă pentru Polonia la Intorcere în Ziua căndu a intrată în Warșawa, în acelű momentü eșia pe altă parte a capitalei Poloniei §é se trăsura pline de Poloni porniți în Ibezia. Nu s’a mulțarostil cu atâta Imperatulu Rusieloru, ci dându noui demnități principelui Gottschakoff îi fice prin decretú că i se dă fiindu că ’n 63, prin energia sea a solutii respunde cu vitoriă la notele Franciei în favorea Poloniei. E că singurulu resultatu ce vedemu pîn’aci din acele visite din cari multe din foile străine sperau că va eși noul aliancie și despre cari noi de la ’nceputu amu spusu aci ș’am demonstratu că nu credemu în aliancie acolo unde principii suntu cu totulu opuși. Dreptatea și naționalitatea, aceste suntu temeliele pe cari se poțu întemeia imperiele și pe cari ne potu face și adeveratele aliande. Bucuresci Cuptorui. " I Grigorie Arghiropaio, Enodora, Gornilie și Alesandru Lapafi, facă cunoscută radeloră s’arabilor( durerósa perdore a Elenei Arghiropulo, soci.) celui d’ănteui și sora celoru-lalți, sfârșită Vineri sera la 10 ore. Immormêntarea se va face Duminică Ia amia (si (2 Iuliü) la Cimitiriul Șerban-Vodă. Sunt rugați toți amicii familiei a considera acesta comunicare ca uă împărtășire d’a drepturi din partea familiei. Asociațiunea presei periodice, la Londra, a serbată sâmbătă printr’unu b.m'•boHl «la n«frula S.1& sfiii nni ve rsuri&. luptă președinți d-lui Gladstone. Printre numerasele persone presinți se afla ană mare numără dintre membrii Parlamentului, învățați și literați. Principalulu toastă ală seratei a fost propusă de d. Gladstone, ce s-a esprimată a stă-felă : „Permitiți-mi a oferi mă toastă pentru sucesulă presei periodice, (aplause zgomotase). „Domnilor, trăimii într’uă epocă căndu jiarulu a devenită uă putere mare sociale, politică și morale ,ascultații ascultații); uâ putere atătu de mare încătă n’ar putea fi necunoscută de cătră nici unulul din aceia ce țină a face se reiesu caracterulu de mărire ală țrei lora sau cari dorescă a cunosce puterile cari dirigă acțiunea unei națiune puterice. (Aplause) Și pe căndă drurculă a devenită astufelă uă putere în țară, aceia cari dă în mnimna direcțiunea diamieloru, acei cari dau în fiă care diseita fiă care septemă că publicului informațimile ce adună, au devenită unu corpú atătă de importanta pentru noi, Incatu putemu dice cu temeiu că ei să ună dreptu numa pucina legiuită decătă alții la numele și la demnitatea unei profesiuni (ascultații ascultați!). „Aceștia nu mai suntu acei omuni cari, este unu soclu, călăuziți póte de vreano instincta profetică și trâindu departe de masa comunității și de cărările cunoscute și aprețiuite ale renumelui, aruncară basele sistemei dial gtice. Astăi aceștia sunm nesce ómeni cari își impună misiunea d’a procura In fiecare diminăță societății una dintre cele d’ânteie nevoie ala ie»,și vomă cuteza a fice că nu estste societate acolo unde nu se simte astă nevoie, o plaușe), ,,Scopul asociațiunei nóstre este d’a cunosce legăturele datorielor, ale carității ș’ale săției ce lega împreună membrii acestei asociațiuni și d’a da