Romanulu, noiembrie 1867 (Anul 11)
1867-11-01
S^HVXTXU TEXTEGRAFICU AI,li lUMIASlIil I. PARTS 11 Noembre. L'Etendard și Francez ficiită toti statele europiane au emisăuă opinim favorabile Conferinței- Prin urmare guvernulu francez a adresată că a doua circulară transmițăndu oficiale propunerea de conferință chiar a statelorünice. FLORENZA, Îl Noembre. L’ Opinion zice că presința Francesilor la Roma este violarea principiului de neintervenire: înainte d’a începe negocierile trebue ca Francia se-șî retragă trupele sau se lipseze termenul ocupațiunii. (Serviciul privată ală Monitorui PARIS, 8 Noembre.— S’a răspăndit o scomptă că Lavalete își va da demisiunea din causa serioselor neînțelegeri ivite între ele și colegii săi asupra afacerilor italiane.— „Monitorul“ <zice că noutățile din Italia sunt mulțămitore. Liniștea continuă la Florența și în cea mai mare parte din orașe. La Milan și Pavia s’aă făcută tulburări organisate de Marmianî; liniștea s’a restabilită în amenduoe orașele. PARIS, 8 Noembre.— ..Patria“ speră că Francia și Italia vor fi de acordă spre a potoli spiritele în provinciile italiane și Statele romane. Francesiî voră remănea oură pînă ce reorganisarea administrațiunilor locali voră desființa urmele celora din urmă lupte și peste căteva Jile Francesiî voră părăsi Roma, concentrăndu-se la Civita Vechia. In Toulon nu voră intra , de cătă după ce pacificațiunea spiriteloră va fi complectă-PARIS, 9 Noembre. — țiabulă „Presse“ <jice: scomptulă despre abdicarea regelui Victor-Emanuel, reia consistență. — Circulă vietulă câ Garibaldi va merge în Anglia sau Prusia. — „Francia arătă că conflictul Franco-Italian, înlăturază din nou congresulă, cu tote că guvernulă franceză, n’a formulată încă proposițiunea oficiale în acestă privință. — „Epoque“zice că relațiunile între Frauda și Roma începu a se întinde „Libertate.“ confirmă acestă faptă adăugândă refusulă Papei d’a primi congresulă pe alte base numai prin rstituirea vechelor provincii papali, „Timpulu“ pretinde aici că Italia cere pentru congres convocațiunea tuturoră puteriloră semnatare tractat;ui din Viena, l’ARIS, 9 Noembre. — Se vorbesce că există un empledă înțelegere intre Francia, Austria și Anglia în cestiunea Romană. PARIS, IO Noembre. — Monitoriulu (zice că lord Lyons, presintându scrisorile méle de creanță a declarată eri că regina Victoria i a dată ordină de a nu cruța nimică pentru menținerea relațiuțilorü amicali și cordiali cu Francia. Imper,turele a respuns și într’una sensă analogă. FLORENZA, 8 Noembre.— Principele Amedeu va primi pe regele la Veneția. FLORENȚA, 9 Noembre. — Procesulu lui Garibaldi s’a deferată autorităților judiciare: „Diritto asigură că Austria va concentra trupe la fruntaria Tirolului. — Ministerul va anteriza pe comandanții militari de a proclama, după împrejurări, starea de asediu. FLORENZA, 10 Noembre.. Consiliul de miniștri a decisă are cari sume pentru ajutorul familiiloru voluntarilor morți sau răniți în campania Romană. VIENA, 8 Noembre. — (Tiarele ,,Presa și Debats,“ credă că Porta a respus la ultima notă a puterilor și că ea acceptă orice responsabilitate, dăcă puterile se vor abține de la orice intervenție. VIENA, 10 Noembre.— Débats asigură că nota franceză către puteri în privința conferinței nu s’a expediată încă, dară e gata a se expedia. La acestă conferință vor fi invitate și Italia, Ispania, Portugalia și Papa. BERLIN, 8 Noembre.— Parlamentul prusian se va aduna la 15 Noembre. CONSTANTINOPOLE, 8 Noembre. — Prokesch, ambasadorul Austriei, a presentată eri Porțeî, nota guvernului sf în cestiunea Cretei, fioiose italiane ,,l’Opinione,“ ce ni le transmite să depăși” din Florenza, și sin cari declară curata că intrarea Francesilor” in Statele romane este că violarea principielor de neinterveinire și că, înainte de orice negoc țiare, trebue ca Francia se-și retragă oștirile séö se lipseze termenulu ocupațiunii. Astafele ne aflaraü în facia a douei declarațiuni d’aceeașî natură, fiecare negreșită cu pretensiunea d’a fi singură în adevera. Pentru Francia intrarea trupelor italiane pe teritoriului papale este că violarea dreptului gințilorQ. Pentru Italia intrarea Francesi jlor este uă violare a principiului de neintervenire. Și una și alta ceru retragerea oștiriiorü părții celeilalte. ( Depeștele ne-au spusü că Italianii se voru retrage și că Francesii voru părăsi Roma și voru ocupa numai Ci vita-Vecchia. Realisatu-s’aă însă aceste sciri? Nu acimitâncă nimicö. Și ce , va resulta din acestă situațiune ciu ■ dată? Realizase-vore prevederile unorö istarie cari prevede ca consecință unui resbelu între Italia și Francia, cu alte cuvinte cresce complicări generali, căci acesta a va fi resultatul inevitabile ale unur asemene resbele? Se sperămu ca nu, se sperăm că congresul va reuși a se întruni și că ele, dându dreptate cerințelor naționale ale Itatianilor, va scăpa Francia două posițiune dificile și va acoperi respunderea ce crede c’ar ave în facia lumii catolice pârăsindă puterea timpurale. Pin’ atunci se ne aruncame ochii in alte părți și se damü sema de spirile cele mai importanți ce găsim șl în presa străină. Vă depeștă din London spune că ministrul austriaco Beust, într’uă convorbire cu Lord Stanley, ar fi declarată până deplină înțelegere s-ar fi stabilită între Francia și Austria în cestiunea prientelui. Acastă solie este precumiî confirmată prin că circulariă a ministrului austriacă cătră agenții diplomatici ai cabinetului din Viena, a cării esistență este afirmată din mai multe părți. După uă analise ce publică după densa diariule Debat din Viena, ea ar ave de scopÜ a constata că uă deplină comunitate de ideie existe între Francia și Austria în tote gestiunile ce sunt la ordinea flilei și că politica acestor puteri este inspirată de intențiuni cu totul pacifice. In cestiunea Germaniei, ele nu vorű interveni de loc» în desvoltarea Confederațiunii de la Nord, speră în înțelepciunea Prussiei și a Stateloru de Meglă gri, în momentul»! cându ministrul din Viena declară că s’a înțeles și cu Francia în cestiunea Oriintelui, pianele confirmă spirea despre remiterea la Constantinopole a unei note din partea Franciei, Italiei, Prusiei și Rusiei, cari iasă Porțel tóta răspunderea despre atitudinea sa în afacerile Gandiei, declarându ca-i retragű ragrimulü lorü morale în tóte complicările ce ar pute resulta din acesta. piarțula de Fetresburg publică, vădată cu acestă declarațiune, uă notă a principelui Gorciakoff care resumă module d’a vedé ale Rusiei în acestă cestiune. Cabinetul rusescö constată că Russia nu numai s’a asociată la tote demarșele colective ale Europei pentru a da Porței consiliere unei politice înțelepte, dar că Imperatulű Alesandru a făcut personale, în întrevederea sea cu Fuad-Pașia în Crimea, cele mai mari silințe ca se decidă pe guvernul Otoman» a intra seriosul în calea concesiunilorö. Tóte aceste consilia re măind, fără resultate, numai a remise puterilor decât a face declarațiunea de care este vorba. Desființarea Curții supreme de Justiție și Casațiune din Transilvania este confirmată de «jfiartele de peste Carpați. E că ce zace în acastă privință Gazetta Transilvaniei. Curtea de casațiune din marele Principată ale Transilvaniei s’a desființată, activitatea loi încetază cu 31 Decembre an. 1867. Amu judecațu noi ore, între ce felu de împregiurări se desființeză curtea de casațiune? Amu cunoscutu noi ere, ce a fostă curtea de casațiune pentru locuitorii Transilvaniei? Daca acestă poporă nefericită își perde încă și acestă unică scutoriu de împilări, are ce’i mai remăne lai ? Activitatea curții supreme va trece la tabla septemvirală din Pesta. Aveavori Românii cei împilați din Transilvania vr’una repesintente din senilul oră la tabla septemvirală, sei că astăși âncă trece urăși de ună criminală ori ce omnă este născută Romano ? Acestea și asemenea acestora sunt întrebările care se audă și se citescă de căteva septemăni între conaționalii noștrii și toți — afară de cei cărora scumpa soră persona ie este mai presusă de orice interesă comună — toți astapta se vede resultatele nouelor mesuri. Intr!acea a una se scie curată: Scoterea și depărtarea Romănilorii de la curtea supremă ară fi] privită de Romăni .ca să insultă în contra națiunii romanesce și în contra dreptății. B.“ Acestea sunt ă probele de liberalisma , de dreptate ale guvernului magiarü. Acestea sunt efectele dualismului. Dară acestă dualismă durava eră multă și pute-și va deplini scopul de ucidere a naționalităților”. Nu. „Căci, gliee gliariulă Des Débats, dacă satisface două părți (Austria și Ungaria, ele ne mulțămesce pe tote cele—1—alte și crează și guvernuluĭ imperialenesce anevoințe cu totule noue și cari, peste pucinu, nu le voro stîrpptotv mai pucin»! decâtă aceea de cari erode c’a scăpată. Dincolo de Leitha (în regatul Ungariei) nu suntă în adevere numai Unguri, suntă Transilvanii, Croații, cari, in trecută și chiar în timpii din urmă, au avutu cu Ungaria legăture mai multă sau mai pucinii strînse, într’ună interesă de resistință comune la nesce atacuri see pretension de cari și unii și alții se simapțiau amenințați, dară ei nu au încetatu nici uădată d’a forma naționalități deosebite și cari nu înțelegi de locü a se lăsa incorpora într’un Confederacy ne séu semiconfederațiune, în care vom ave a suferi preponderanța Magiarilorü.“ Europa începe a recunosce drepturi la viață, la libertate, la uă esistență deosebită, ale popóreloru ungare din regatul »jis alufântului Stefan. Eri Ungurii nu erau cunoscuți opiniunii liberale europiane, astăii exagerările loră chiară, unite cu resistența legale a Romănilor și Croațiloră, au deschisă ochii celoră induși în erore. Se persevere daru aceste popore în aperarea drepturilor ă lorăsănte și necontestabili, și măne lumea civilisata va proclama neviolabilitatea acelora drepturi, libertatea și naționalitatea vor triumfa și adevérata Ungarnă, liberă și ea, va lua numai locul ce i se cuvine. Bucurescî După corespondința nóstru telegrafică, ideia d’uă conferință europianâ, pentru resolverea cestiunii romane, pare a fi fost admisă în principiu de puterile cele mari. Acumű uă nouă circulariă a Franciei ar fi informăndii d’acesta proiectă și Statele cele mice. Așteptăndd ca acestă proiectă se deviia une faptă, se atragemu noi atențiilea asupra cuvintelorű pariului o CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința Adunării de la 34 Octobre. Dupa citirea procesului-verbale și a unor comunicări fără însemnătate se citeșce demisiunea de deputată a d-lui doctore Fătu. D. Nicolae Catargi spune că unii din alegotori au voită se facă presiunea, asupra d lui Fătu ca se mergă la întrunirea de la Roman, și că nevoind« se mdrgă ș’a dată demisiunear cere dară ca Camera se nu primesca acea demisiune. Adunarea aprobă. Se citesce raportulu comisiunii pentru verificarea titlurilor a trei deputați, adică la Dîmbovița, Ismail și Govurlaiă. Aleșii sunto la Ismail D. G. Bacaloglu, la Dîmbovița D. N. Manolescu și la Covurluiă D. loan Panaiotescu aleși s’at proclamată deputați. Se trimite de urgință la secțiuni proiectul» de lege, modificată de Senatu în privin ța suprimării a două membrii de la curtea de Corupturi, lipsăndu-se termenulu de trei grile. D. ministru din Intru spune că d. Tel s’a ’oși ălatu căndu a^isu câ’n mesagială de deschidere se zice că este desordine in financie, din contra nu este nici un termen care se dea a se'nțelege că financiele ar fi în desordine, ci numai de deschiderea unor» credite spre îndestularea unoru serviete în suferințe. zice apoi că precumu Adunarea are dreptül lipsa ordinea ^ilei, toto astufelu și guvernul c are dreptulu a cere precăderea pentru lucrarea unor proiecte și d’aceaa cere a se ocupa Adunarea cu unele credite ce cere guvernul ă, fiindă neapărate și urgințî. Adunarea póte se da și voie de blam»! și chiară se trimită pe ministeriu noi»tea Curții de Casațiune, și ceta pentru domnia sea va merge cu fruntea senină fiind» că ca și toți colegii se» scie că n’a făcutu nici uă dilapidare de bani, daru acumu se se voteze acele proiecte. D. Gosta-Foru, cere ca se nu se urmeze discusiunea pe acestă tor&mo. D. Tell, respunde că defectul seu este ce spune lucrurile pe adeveratul lor nume. Mesagia nu cuprinde altă ceva de cătă desordine în financie, căci acesta decurge din creditele ce cere, din declararea ce face că n’am ajunsă resursele și că s’a făcută cheltuiele pentru caria discă va cere bilă de indemnitate. Arată că s’arată trei milióne prisosă cari n’au ajunsă și care constată desordine. Dice apoi că eri d. ministru de financie a vorbită din contra de ce glice ministru din întru, care face că n’are bani, căndu cele-1altű eri a ^isă că n’are trebuință de bilă de indemnitate șei. Constată dară că nu duomeiul s’a corstradisu și câ după Mesagiu este desordine în financie. pice apoi că eri s’aotărîtă ca Adunarea se sa ocupe de drumulu de ferit; acjî d. ministru ne pice se ne ocupămă de credite; pentru ce ș’acéstă contradicțiune? D. Ministru din întru, înfățișează ună proiectă de lege prin care cere unu bilă de indemnitate pentru unu credită subordinariu de 30,000 lei, pină la fiîitulu luî Octobre pentru cheltuelile tipografiei Statului, și 50,000 pentru lunele Novembre și Decembre pentru același scop și. Altulu de 27,000 lei, pentru menținerea ordinii publice. Altulu pentru 2,300 lei pentru cheltueli zhilnice ale ministerialui din întru. Altul« de 300,000 pentru progene pînă la finitulu anului. Altulu pentru reparațiunea diligențelor și în sumă de 3,000 lei Altulă pentru lichidarea contului telegrafelor»in străinătate pe trei din anii trecuți, de lei 40,000. Altul, pentru completarea construirii unor« linie telegrafice neapărate spre a corespunde cu convenționale internaționale cu Austria și cu Rusia, în suma de lei 90,000 alocată deja în bugetul anului curentă. Presinta unu proectu de lege pentru darea posteiorii cu brevetă. D. Min. Lucrării oră publice înfăcișără convențiunea închiriată pentru concedarea unei căi ferate în România de dincolo de Milcov. (Aplauso) R. min. de Finanese, înfacișază ună proiectă de lege ce <J'° ® va uni unanimitatea Camerei; acesta este una proiectă de justițiă și reparațiune. Prin unire tota România a căștigată, numai Iașii care a depusă corona sea pe altarul. Patriei n’a avutu nici uă floricică. D. Man. Costachi, vi-ațî trimisă tunurile. D. Gheorghiu. Și d-ta pe Evrei. Dl. Brătinau dice: Credeam că din acesta cestiune d. Manolachi Costachi nu va face luptă ministeriale. Mie, unuia, Zi c ® ț mi s’a strânsă inima căndu am ve<Jută Iașiulu, căci mi-a părută ca unu orașifi ce șapte ani a fostă bântuită d’uă invasiune străină și neinteligente. Tóte stabilimentele publice ruinate, plaia chiară cuijonda în iocașiurile sânte, (aplaude.) Pină ce Camera va vota proiectul de lege pentru căi ferate, pină ce navigațiunea Prutului se va face, pînă ce veți putea se dați tóte îndestulările Iașilor, este unö ajutoră ce o să puteți da îndata și care este J d’a elibera embaticurile a orășianilor. Iașiani. Este un lege prin care se serescumpere embaticurile plătin duă dată embaticul pentru 30 de ani; în doui ani, de uu voră putea, apoi vom fi siliți se să rescumpere plătindu-lă vă dată pentru 50 de ani. A<ji iășianii nu potu plăti nici chiară simplulă embatică și Suveranulu le-a plătită embaticurile. Proiectulu de lege cere ce locuitorii se se înproprietărescă îndată pe acele locuri și fără plată. Alu douilea proiectă este d’a regula acea-a ce Camera a amânații a vota după bugetă adică tóte cheltueli ce veniau cu proiecte de lege. Unele, s’au votată cumă GodiMot și calea de seră de la liurgiă Asemene și legei de percepere ce dacă remisă perceptorilora, însă în prevederea acestor cheltueli nu mai remănea de cătă 2 milione și ceva escedinte. Asemene și pentru legea băuturilor spirtóse. A votată cheltuielile, a votata resursele dară n’a avută timpă a regula anume și plata aceloră cheltueli. Camera votase clară și cheltuiala și veniturile, și guvernulu nu putea se lase drumulu de seră, se nu plătescă lui Godilot, etc. căci atunci ar fi fostă pagube și despăgubiri mari. Asemene pentru legea percepțiuniloră, băuturilor spirtuase etc. Remăne unu singură credită straordinariu estra-legale pentruicare ș’a creduiu că trebue se se córabil de îndemnitate. Una paragrafă de 223 mii lei, care s’a deschisă ce se pue poștele In posițiune ca iuăndă poștile din mânile străiniloră se le pót pune în stare a împlini bine serviciulă. (Aplause). Aceste suntu creditele ce vă ceru se le regulați și veți da d-loră Miniștrii cari au făcută aceste lucrări unu vota de mulțămire. D. Ministru de Financie, vorbesce ca membru al comisiunei financiare. Sunt proiecte cari trebuescu trimise la secțiuni și altele la comisiunea financier, după cumă secțiunile sau comisiunea financiariă sunt mai competing. Adesea crede că comisiunea financiară, ca fiind o cestiune de credite, este mai competinte și d’acea este de părere pentru ca Camera se cunoscu mai bine cestiunea se se trămită proiectele de credite comisiunei financiariă, căci prin acesta s’ar scurta și cu multă procederea prin care s’ar vot» proiectele, «omisiunea financiariă puten du multa mai curăndă se cerceteze singură cestiunea. D. Boerescu cere ca cestiunea se merga la tóte secțiunile pentru că acestea sunt credite bugetarie și nu numai suplementarie și straordinarie; pentru acesta Camera intrega trebue se se lumineze și ea nu se póte lumina decătă cercetăndu-și proiectele de credite în tote secțiunile Camerei; ori cătă de bine ar cerceta membrii comisiunei financiarie cestiunea, Camera întregă n’ar putea fi îndestul iîluminată. D. Manolache Costache cere se se trimită la tote secțiunile proiectele de credite, căci numai astufelii Camera va putea vota în deplină cunoștință de causă. Este uă lacună In A