Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)
1868-01-15
42 ADUNAREA DEPUTAȚILORU . Ședința de la 15 Ianuarie 1868. Președinta provisorie a d-lui N. Golescu. Se face apelu nominale la orele 12/4, la care respunde 92 deputați, și se declară ședința deschisă. Se citesce sumariulu ședinței trecute și se primesce. D. Hăjdeu, se plânge contra modului de publicare a ședințelor camerii în Monitori, și cere se se ia măsuri a se publica discursele cumă trebue. D. raportorii Carada, spune că se află unii protesta sub-scrisă de 5 alegători contra alegerea d-lui Sgrumala că ar fi neîmpămăntenitü și că ar fi votati la alegerea regelui Greciei, se trimite la secțiune. Biuroula anunță că d. A. Cociu opteză pentru colegiulü de Ismailă. D. Președinte, invită pe cameră a precede la alegerea Președintelui definitiv și al Camerii, și resultatulü este : Votanți ...... 105. Bilete albe.........................24. Voturi esprese . . . . 81. Majoritatea absolută . . 42. D. doctorii A. Fetu 80 voturi. Se proclamă d. Fătu de Președinte și se procede la alegerea a 4 vicepreședinți, resultatul scrutinului este urmatorulü. Votanți.................................................98. Bilete albe.....................................16. Voturi esprese........................82. Majoritate absoluta . . . . 42. D. G. A. Rosetti.............................79. — Arghiropolu..............................78. — Turnavitu....................................82. — Laurianu.....................................80. — P. Opran........................................1. D. G. A. Rosetti, Gr. Arghiropolu, Scarlat Turnavitu și T. Laurian se proclema de vicepreședinți, și se precede apoi la alegerea a opta secretari, și se alege: D. Alesandru Lahovari. — Nicu Moscu. — Pruncu. — Gheorghiu. — Codrescu. — Giani. — Gheorghe Brătianu. Se precede apoi la alegerea cestoriloră și se alege: D. Borcea Radian. — Adam Hareto. — P. Chenciu. — D. Miclescu. D. Fătu ocupând și fotoliula președințială. Mulțumescă pentru onorea ce-mi a-ți făcută chiemându-me pe scaunulă președințială. Cu câtü acestă onore e de mare cu atati sarcina e grea pentru mine și vă declară că m’așă sfii a priimi acestă onóre daca n’așă avea intima convincțiune că’m’ veți acorda patrioticulă d-v. concursă și totă vă dată că veți fi indulgenți pentru greșalele ce ca omă ne-esperimentată intracăsta ași putea face, vedendă aspectulă importantă alți d-v. ómeni luminați, elita țereî, înclinându-me cu totă respectulă votului d-v. promită a Împlini cu devotamentă sarcina cu care m’ațî onorată. Terminândă iar libertatea a ve ruga ca, părăsindă ori ce cestiune personală, ca fii ai națiunei române, se ne punemu tóte puterile spre a împlini misiunea nóstru, căci astăfelă numai vomă avea recunoscința compatrioților noștri și vomă corespunde cu demnitate la asceptările M. S. Domnitorului nostru, care adi să deschidindă acestă Cameră. La lucru Români, la lucru cu zelu și patriotismă. D. Turnavitu, mulțumesce asemenea Camerii pentru onorea ce-ia făcută alegăndu-lă vice-președinte. Dupe aceea se procede la voterea comisiunei pentru redactarea adresei de respinsă le mesagial Tronului. D. Președinte al consiliului rogă Adunarea numită comisiune pentru interpretarea legii electorale. A adresată uă asemene rugăciune și Senatului. Comisiunile ambelor corpuri întrunindu-se voră putea da mai curăndă acea lege și voră înlesni lucrarea pentru alegerile ce suntă încă de făcută. Se va înscrie numirea acestei comisiuni și acelei de anchetă la ordinea cjiler pe mine. Se procede la împărțirea Camerei în secțiuni. Resultatul votului e următorulă. Votanți.........................87. Bilete albe . . . . 18. Voturi esprese . . . 69. Majoritate absolută . . 35. C. A. Rosetti voturi . . . 68 M. Cogălnicianu voturi. . . 53 G. Chitu...........................................68 B. Hăjdeu.....................................67 A. Zencianu.....................................65 Gr. Lahovari. ..... 65 1. Godrescu.....................................58 In ședința de 15 (27) Ianuarie, Senatulă a alesă comisiunea pentru redactarea respunsul la mesagiul tronului. Resultatul votului a fostă: Votanți 36. D. N. Cretzulescu .... 23 voturiî — Nicolae Ionescu. . . . 20 — — G. Costaforu...............19 — — A. Plăgino...................22 — — C. Brăiloiă 18 — Celelalte voturi S’a împărțită între mai mulți. D. ministru de externe a invitată Senatul ca se numiască uă comisiune, care in unita cu comisiunea Camerei se deauâ interpretare precisă unora din disposițiunile legii electorale, relative la alegeri, precumă de exemplu acela privitoră la No. de 25 alegetori, ce se cere pentru procedarea la alegere, și acela relativă la deschiderea urnei in jipa a doua a alegerii. ROMANULU 14 JANUARIU 1868 D. Ion Manu, a cerută ca acestă cestiune se se pune la ordinea cjilei pentru a doua cji și se se desbată de Senată în ședință publică. Ședința pentru mine 16 ---------------------------------------------- CORESPODINȚA DESPRE ITALIA. 7 Ianuarie 1868. Ore va fi resbelă între Italia și între Francia? E că acea-a ce se întrăbă fră cine cu grijă. Istoria universală spune că de multe ori ostirile francese au fostă prin Italia, și politica timpurilor a acelora, le-au silită a o părăsi orăși. Vomă pune ără-șî luptă ochii poporului romănă actele oficiale și corespondințele nóstre cu Italia, că așta solindu acea-a ce făcu frații noștri, se simă descepțî asupra destinelor, ce se urzescă asupra lumei, spre a nu se periclita corabia patriei nóstre. Posițiunea politică a Italiei devenise forte grea in timpii din urmă, față cu politica esternă. Ijiarul. La France credea necesară uă apelă la Italia, dară nu credea capabile pe d. Menabrea a face acesta. La gazette de France cicea că Parlamentul n’a voită se mai vadă Ministru pe acestă apostază politică care ce chiamă Menabrea (făcăndă alusiune cum că d-sea ar fi dezertată acumă stindariulă Catolică la care apărținuseră dată). La Presse accepta desfacerea camerei, era l’Epoque dice cum că Francia era mai ’nainte împăciuitore în Italia, era acumă este dușmană. E că uă parte din presă cumă se pronuncia in Francia despre trebile Italiei și noi suntemă nevoiți a pune tote aceste luptă ochii poporului, căci presa este uă parte mare de care însășî politica ține ună mare contă in conducerea poporelor spre prosperitate. Eră aceaa ce este mai curiosă, este că cjiatiula La Presse relateza acestea, că fiindă însărcinată d. Memabrea a forma nuoulă cabinetă, acesta ar fi fostă numai uă stategie ca se căștige timpă a se înțelege cu d. Bismarck asupra personelor ce doresce la ministeriă. In fine cviațiulă France dă ună sfată superătoriă guvernului Francesă, de a pune stepănire provisoriă pe portul Geneva și pe totă litoralulă Liguriei, ca să garanță cum că Italia va plăti tóte datoriele sale către francesî. Și pate în prevederea unei asemene probabilități, nu chemă posibilități, Geneva se fortifică infricoșiată. Mare activitate este la Arsenalul de la Tulonă, după cum ă spune triariul de Havre Marina franceseié maii dimensiuni. Acumă se construescă 39 de corăbii, între care patru fregate. Efectivul care pate eși acumă in mare este de 343 piroscafe, 116 corăbii cu prize, și cu acele 39 ce se construescă facă peste totă efectivă maritimă 598 de vase. Pe continentă de asemenea tote cetățile mari și mici s’aă pusă în stare de chelă, e rămai cu seme acele de la confiniile nordului și a estului, adecă despre Prusia și Italia. Tunurile ce se pună pe muri, suntă de acele care aruncă bombe la 3000 de stînjinî romănescă. Asia Lilulă, Mețulă, fortulă Rousses și altele se totă barmoza. Pentru acesta, diariulă Weserzeitung de la Brema (care se crede a fi inspirată de d-na Bismarkă), publică un asticlu în care voiesce a demonstra cum că totă aceaa ce face M. S. Imperatulu Napoleone, este contra Germaniei, pentru aă declara resbelă căndă va crede oportună. Ce face Italia în aceste împregiurări extraordinare? Desvelesce uă activitate mărăță în fația lumei. D. Menabrea a vrută să-și atragă omenii majorității camerei cu sine, și pentru acesta a și vorbită cu d. Bixio, însă îndată veniră sfaturi de la Paris de a căuta omenii săi printre acei 199, era nu printre majoritatea de 201 deputați carii aă rostită ultimulă votă, și așta s’a compusă ministerială actuale în spiritul păcei, de care are nevoie totă deuna oricare poporă care urmeza mai multă buna stare materială, de cătă idealură și gloria! La Florenza se așteptă cu bucurie mare, sosirea în curândă a Principelui Regescă ală Prusiei care faptă este importantă în zilele aceste căndă nimene nu póte prevedea ce va fi în Europa pînă în 15 cile. Mai cu sema că diariele germane afirmă totă mai multă alianța Prusiei cu un mare putere, garantândă unitatea Germanică și Italiană. Eră guvernală franceză este probabilă cum că ar fi aliată cu Austria,(l)in care alianță ar intră și Ungurii, carii au așia de pucinî diplomați, în cătănură ajunsă încă a se înțelege cu Romănia In crisa actuală, bacerca a subjuga totă mai multă Transilvania, focabulă celă gloriosă ală Romănilor.! Guvernulă Francesă se aude acumă cum că ară fi chiămată la Paris pe d. de Failly cu grăbirea cea mai mare și a purcesă la Paris din fruntea armatei de ocupațiune chiară pe acelă vaporă care i-a adusă rechimarea guvernului său. La Paris Înțelepciunea guvernului face totală pentru a mulțămi pe poporă și ală feri de revolte cari șerpuescă mai pe totă continintele Angliei. După u resperiință de 5, ori 6 ani de libertatea comerciului păneî, guvernul ă se întorce acumă la sistema tarife. Și în adeveră s’aprobată că numai la Paris, de cândă este libertatea comerciului păneî, se plătescă 9,000,000 de franci pe fiecare ană mai multă de cătă atunci căndă Parisul era sub tirania tarifei. Francia dară este asigurată din tóte privirile putinciuse luptă egida politicei protectore a M. S. Imperatulu Napoleon III. Va fi clară resbelă, saă nu va fi ? Ijiamulă Englez Timescjrce că urmările peste măsură ale Europei, o vor ă întorce la vârsta de seră. Avisur acestui hartă gravă este forte însemnată și instructivă totărădată. Bră d. Bonfadini deputatură adisă în camera Italiană: : „politica ce cărmuesce Francia astă-țji, suntă veselă de a o spune, nu „este oă politică durabilă. Noi am vedjută și „altă dată asemine nenorocită purtare, pe „care este nevoită a o avea guvernulă im„perătescă luptă presiunea partiteloră ce îlă „încungiură. Am vedjută în Francia părea o„țiune mai mare decâtă acesta de acumă (1) Redacțiunea Umanului a arîtatu de mai multe ori imposibilitatea acestei aliandă. Nota Red. „după atentatură lui Orsini suptă guvernulă „generalului Espinasse. Ei bine domniloră! „După mă ană apoi veni politica Magentei, și a Solferinului. Noî acumă dară, nu voimă sa „facemă cu neputință, prin atitudinea nostră, acesta reîntorcere la uă politică de libertate, pe care noî o ceremă de la Francia și pe care credemă că o vomă vedea „în curândă ivindu-se ! “ Și acesta este politica cea bună! Italia turburată în nuntru de spiritură națională, care voiește Roma de capitală a Regatului, acumă s’a pusă cu iubire și cu încredere in jurulă M. S. Victor Emanoil, care a mărită așa de multă patria sea. Se facemă și noî Romănim așia; se ne punemă in jurulă Domnitorului nostru cu iubire și cu încredere, ca așia, tare prin sprijinul ă țereî, se veghieze corabia nóstru pe oceanulă celă furtunosă ală Intâmplăriloră omenesc! / Se nu căutămă în schimbări de miniștrii binele țereî, ci se arezămă guvernului dorințele nóstre, se’î arezămă flă care calea spre viitoria, era maî bine se’î ceremă a aplica cele promise in mesagială domnescă, ca asia Parlamentală, suindu-se vădată maĭ pe susa de personalități, ce deslege în sesiunea acesta tóte cestiunile supuse lui de cătră Domnitoriulă nostru, ca asta se respunde că la patrioticală apelă ală M. S. „la lucru Români, “ era nu la personalități, la schimbări și la derămări. Romulus Scriban. —■...------------------------------------------INTERNE. — Prin decrete cu data 9 ianuariă curentă, sunt numiți: D. Alecu Theodorescu, comandantă al companiei II din guarda civică din Ploescu; DD. Ion Câmpinenu și A. Petroni, comandanți de companii în legiunea IV a capitalelor, în locul d-lui Voiculescu, trecută în statură-majură și ală d-lui Ion Petrescu, care s-a strămutată domiciliulă; DD. Petrache Dimitriă și Take Barca, căpitani în guarda civică de la Focșani, in loculă d-lorü Dimitrie Capelenu și Ion Georgescu, dimisionațî. FINANCE. — Prin decretă cu data 12 ianuarie seotăraște ca pine cândă Camera legislativă se va constitui și va da ună votă de autoritare, veniturile Statului se voră percepe după exemplul budgetului exercițiului anului 1867, ora cheltuelile se voră ordonanța în limitele fondurilor alocate prin acelă budgetă. COMEDIU: — Prin decretă cu No. 13, pa temeiul aliniatului I de sub articolu 5 din legea cameriloră de cameretă, DD. Miron S. Vlasto, Ion Socec, Paraselva Athanasiă, Constantin Orghidană, C. D. Athanasiu, Ion P. Balanoglu și Stefan Pavelă sunt numiți membri la camera de cameretă din Bucuresci, noue trepte. Resvana începu a fi ambițiosă peste măsură ca și Vidia, ba ancă mai multă decâtă densa, căci la elă acestă estremitate este anormale și lucrurile anormale suntă totă dăuna mai violente de cătă cele normale. Căndă Aron-Vodă trimite din Moldova, invitândă pe Răsvană a primi demnitatea de mare Hatman, eroul nostru nu mai este deja nici Răsvan din actulu I, care își satisfăcea ambițiunea solindă cântece contra celor de la putere, nici Răsvană din actulü II, ambițiosă de a înfrina pe ciocoi în fruntea unei bande de hoți, nici Răsvan din actulü III, a căruia ambițiune se pare a fi mulțămită pe deplină cu gradul de căpitană întru o armată regală... Nu! Acuma ambițiunea lui Răsvan este deja uă pasiune in tota întinderea cuvăntului: ea nu cunosce atare și nu póte suferi piedice. ACTUL IIV. Ajunsă la uă asemenea culme, Răsvan nu putea se nu sfarșiască asia cum să sfirșiasce în piesa d-lui Hăjdău. Orbită prin uă pasiune furiosă, el o caută a resturna pe Aron-Vodă, fără a cerceta dacă este săă nu timpă, dacă mijjlocele suntă bune săă rele, și dacă resturnândă pe Aron-Vodă în acestă modă nu pate se nu cadă victima propriei săle grăbiri, victima propriei săle crime, asta cere natura lucrurilor și asta cere moralitatea dramatică, pe care d. Hăjdăr a reușită a le pune in armonia cea mai complectă, deși autorii dramatici se vedă de cele mai multe ori siliți a sacrifica pe una din ele în favorea cele îlalte. Etădară acțiunea dramei Răsvan-Vodă, uă acțiune ale căria tote fase, de la începută și pină la sfârșită decurgă unele din altele, întrună modă așia de naturală, așia de necesariă, așia de fatală, in cătă nu s’ar putea modifica uă singură parte fară a distruge totală. Scotețî, de exemplu, pe idra, seă puneți pe uă altă Vidră țerancă, eră nu aristocrată, și eră că Răsvan nu mai pute eși din codru, căci nu este probabilă cătină țigană născută în lanțuri și întruă epocă de apăsare se mergă cu ambițiunea asta de departe prin propria sea inițiativă, și nu este probabile se’să potă împinge pe un asemenea cale uă altă ființă totă arătă du vulgară. Se trecemă acumă la modulă cu care d. Cârpă apreciază caracterele din acestă piesă. Etă ce dice d-sea, mai intenu de tóte, despre caracteriul lui Răsvană: „Ce se dhcemă acumă despre caractere? „Desfidemă pe oricine se ne explice caracterială lui Răsvan. In prefaca autoriului, „Răsvan e umu omă înfocată, generosă, și „eroică; în dramă insă elă este cu tóte acestea — contrariulă. Dacă e înfocată, pentru ce trecu atâtea nefericiri peste densulă, „fără se descepte în elă să ideiă cătușî de „pucină naltă, dacă e generosă, pentru ce „fură pe Vidra în folosulă lui Ganea căndă „seă și dice că acestă din urmă nu o vrea „de cătă pentru zestrea iei, de î, în fine, „eroică, pentru ce are recursă la calomniă, „arma celoră mici, ca se resterne pe Aron?“ Curiosă critică! Mai ânteia este neimitabile tupeulă întrebării d-lui Cârpă „desfidemă pe oricine, etc. etc“! Se trecemă insă la ceia ce d. Cârpă crede a fi cele trei argumente: anteia că Răsvan nu este înfocată, alătuirea că nu este generosă și ală treilea că nu este eroică. Se cercetămă căte unulă aceste trei argumente. Răsvan nu este înfocată fiindă că „trecă atâtea nefericiri peste densula, fără se descepte in elă uă ideiă câtu-șî de pucină naltă“! Darăna văzută d. Cârpă că aprópe mai totă rolulă lui Răsvan e țesută din idei nalte? Fiindă imposibile ca se reproducemu tote pasagele prin cari se derîmă curagiosa afirmațiuni a d-lui Cârpă, suntemă siliți a ne mărgini cu câte trei pasagie luate pe nealese din fiecare actă, și in care ideiele lui Răsvană suntă mai multă de cătă înalte. DIN ACTULI. „Nu căta că este ochiășă și pârlită obrazură meă, „Că și noptea nu e albă, dar pămentulu odihnesce, „Că și pânea de secară, nu e albă, dar hrănesce! „E frumosă acea lege ce erta p’ună vinovată, „Dacă póte se’să iubiască mă îngeră fără păcat. „E frumosă acea lege care sciă că uă dață „Se perde, căndă o străbate uă radă, de dimineță. „E frumosă acea lege care crede că nu îrcă „Omulă alesă d’o ființă, curată ca Dumnezică! „E frumósa acea lege... dară nu estei pentru mine „Precumă intruă flacăriă nu-î locă pentru că mărăcine, „Cânii osulă ca s’apuce, corbii stîrvură ca se ’mpartă, „Boerii ca se robiască, unii cu alții se certa! DIN ACTULUII. „Adeverată! Eă uitasemă c’așa’îlegea pe la voi: „Numai zestrea înainte, era iubire mai apoi!... „Mai apoi? Banul Iubirea nu mai vine nici vădată „Unde dintre doue animi, una este cumpărată! PARTEA COMUNALE CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI. Ședința CVIII, Marți 19 Decembre. (Urmare). Se pune în vederea consiliului cererea d-lui Alexe Paucescu de a i se da pensiunea ce i se cuvine pe douăt termene pentru serviciul ce a focutü comunei în calitate de dorobanții. „Da! O robiă de spaimă, cumă numai duhură celăreă: „De-am puté se biruiască, ar robi pe Dumnezică! „Se te mai audă vădată că loculă meă este sosa? „Asia c’am spus’o? Mai spune-mi, mai spune-mi... Vidra (cu sfială). Am spusă! Răsvan: „Amă spusă! . . Eă credeamă că ’n lume nu va fi nici ua ființă „Care s’arunce privirea-i, suptă gunoi de umilință „La ună omă ce ’n totă viață n’a gustată de nicăeri „De cătă dispreță și nemilă, batjocură și ocări! „Dar soi tu are puterea ce aă cuvinte rélé „Luminându-me ca racla ce pătrunde întruă vale, „Unde umbra cea de nópte, suptă velu-i întunecosă „Ascundea in adormire totă ce-i bună, tată ce-o faumosă ? DIN ACTUL III. „N’aveți grije! Fiți în pace! Puteți se vedepărtați: „Braciulă meă e lângă mine și paloșulă lângă brață! . .