Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)

1868-01-15

42 ADUNAREA DEPUTAȚILORU . Ședința de la 15 Ianuarie 1868. Președinta provisorie a d-lui N. Golescu. Se face apelu nominale la orele 12­­/4, la care respunde 92 deputați, și se declară ședința deschisă. Se citesce sumariulu ședinței trecute și se primesce. D. Hăjdeu, se plânge contra modului de publicare a ședințelor­­ camerii în Monitori­, și cere se se i­a măsuri a se publica dis­­cursele cumă trebue. D. raportorii Carada, spune că se află unii protesta sub-scrisă de 5 alegători contra a­­legerea d-lui Sgrumala că ar fi ne­împămăn­­tenitü și că ar fi votati­ la alegerea regelui Greciei, se trimite la secțiune. Biuroula anunță că d. A. Cociu opteză pentru colegiulü de Ismailă. D. Președinte, invită pe cameră a pre­cede la alegerea Președintelui definitiv și al­ Camerii, și resultatulü este : Votanți ...... 105. Bilete albe.........................2­4. Voturi esprese . . . . 81. Majoritatea absolută . . 42. D. doctorii A. Fetu 80 voturi. Se proclamă d. Fătu de Președinte și se procede la alegerea a 4 vice­președinți, re­­sultatul­ scrutinului este urmatorulü. Votanți.................................................9­8. Bilete albe.....................................16. Voturi esprese........................82. Majoritate absoluta . . . . 42. D. G. A. Rosetti.............................79. — Arghiropolu..............................78. — Turnavitu....................................82. — Laurianu.....................................80. — P. Opran........................................1. D. G. A. Rosetti, Gr. Arghiropolu, Scarlat Turnavitu și T. Laurian se proclema de vice­președinți, și se­ precede apoi la alegerea a opta secretari, și se alege: D. Alesandru Lahovari. — Nicu Moscu. — Pruncu. — Gheorghiu. — Codrescu. — Giani. — Gheorghe Brătianu. Se precede apoi la alegerea cestoriloră și se alege: D. Borcea Radian. — Adam Hareto. — P. Chenciu. — D. Miclescu. D. Fătu ocupând și fotoliula președințială. Mulțumescă pentru onorea ce-mi a-ți fă­cută chiemându-me pe scaunulă președin­țială. Cu câtü acestă onore e de mare cu a­tati­ sarcina e grea pentru mine și vă de­clară că m’așă sfii a priimi acestă onóre daca n’așă avea intima convincțiune că’m­’ veți acorda patrioticulă d-v. concursă și totă vă dată că veți fi indulgenți pentru greșa­­lele ce ca omă ne-esperimentată intracăsta ași putea face, vedendă aspectulă importantă alți d-v. ómeni luminați, elita țereî, încli­nând­u-me cu totă respectulă votului d-v. promită a Împlini cu devotamentă sarcina cu care m’ațî onorată. Terminândă iar libertatea a ve ruga ca, părăsindă ori­ ce cestiune personală, ca fii ai națiunei române, se ne punemu tóte puterile spre a împlini misiunea nóstru, căci astă­felă numai vomă avea recunoscința compatrioți­­lor­ noștri și vomă corespunde cu demni­tate la asceptările M. S. Domnitorului nostru, care a­di să deschid­­ind­ă acestă Cameră. La lucru Români, la lucru cu zelu și pa­­triotismă. D. Turnavitu, mulțumesce asemenea Ca­merii pentru onorea ce-i­a făcută alegăndu-lă vice-președinte. Dupe aceea se procede la voterea comi­­siunei pentru redactarea adresei de respinsă le mesagial­ Tronului. D. Președinte al­ consiliului rogă Adunare­a numi­tă comisiune pentru inter­pretarea legii electorale. A adresată uă ase­mene rugăciune și Senatului. Comisiunile am­­belor­ corpuri întrunindu-se voră putea da mai curăndă acea lege și voră înlesni lu­crarea pentru alegerile ce suntă încă de fă­cută. Se va înscrie numirea acestei comisiuni și acelei de anchetă la ordinea cjiler pe mine. Se procede la împărțirea Camerei în sec­țiuni. Resultatul­ votului e următorulă. Votanți.........................87. Bilete albe . . . . 18. Voturi esprese . . . 69. Majoritate absolută . . 35. C. A. Rosetti voturi . . . 68 M. Cogălnicianu voturi. . . 53 G. Chitu...........................................68 B. Hăjdeu­.....................................67 A. Zencianu.....................................65 Gr. Lahovari. ..... 65 1. Godrescu.....................................58 In ședința de 15 (27) Ianuarie, Senatulă a alesă comisiunea pentru redactarea respun­­sul la mesagiul­ tronului. Resultatul­ votului a fostă: Votanți 3­6. D. N. Cretzulescu .... 23 voturiî — Nicolae Ionescu. . . . 20 — — G. Costaforu...............19 — — A. Plăgino...................22 — — C. Brăiloiă 1­8 — Cele­l­alte voturi S’a împărțită între mai mulți. D. ministru de externe a invitată Senatul ca se numiască uă comisiune, care in unita cu comisiunea Camerei se dea­uâ interpre­tare precisă unora din disposițiunile legii e­­lectorale, relative la alegeri, precumă de e­­xemplu acela privitoră la No. de 25 ale­­getori, ce se cere pentru procedarea la ale­gere, și acela relativă la deschiderea urnei in­­ jipa a doua a alegerii. ROMANU­LU 14 JANUARIU 1868 D. Ion Manu, a cerută ca acestă cestiu­ne se se pune la ordinea cjilei pentru a doua cji și se se desbată de Senată în ședință publică. Ședința pentru mine 16 ----------------------------------------------­ CORESPODINȚA DESPRE ITALIA. 7 Ianuarie 1868. Ore va fi resbelă între Italia și între Fran­cia? E că acea-a ce se întrăbă fră­ cine cu grijă. Istoria universală spune că de multe ori ostirile francese au fostă prin Italia, și po­litica timpurilor a acelora, le-au silită a o pă­răsi oră­și. Vomă pune ără-șî luptă ochii poporului romănă actele oficiale și cores­­pondințele nóstre cu Italia, că așta solindu acea-a ce făcu frații noștri, se simă descepțî asupra destinelor, ce se urzescă asupra lumei, spre a nu se periclita corabia patriei nóstre. Posițiunea politică a Italiei devenise forte grea in timpii din urmă, față cu politica esternă. Ijiar­ul. La France credea nece­sară u­ă apelă la Italia, dară nu credea capabile pe d. Menabrea a face acesta. La gazette de France c­icea că Parlamentul­ n’a voită se mai vadă Ministru pe a­­cestă apostază politică care ce chiamă Me­nabrea (făcăndă alusiune cum că d-sea ar fi dezertată acumă stindariulă Catolică la care apăr­ținuse­ră dată). La Presse accepta des­facerea camerei, era l’Epoque dice cum că Francia era mai ’nainte împăciuitore în Ita­lia, era acumă este dușmană. E că uă parte din presă cumă se pronun­­cia in Francia despre trebile Italiei și noi suntemă nevoiți a pune tote aceste luptă ochii poporului, căci presa este uă parte mare de care însă­șî politica ține ună mare contă in conducerea poporelor­ spre prosperitate. Eră acea­a ce este mai curiosă, este că cjia­­tiula La Presse relateza acestea, că fiindă însărcinată d. Memabrea a forma nuoulă ca­bine­tă, acesta ar fi fostă numai uă stategie ca se căștige timpă a se înțelege cu d. Bismarck asupra personelor­ ce doresce la ministeriă. In fine cviațiulă France dă ună sfată superătoriă guvernului Francesă, de a pune stepănire provisoriă pe portul­ Geneva și pe totă litoralulă Liguriei, ca să garanță cum că Italia va plăti tóte datoriele sale către francesî. Și pate în prevederea unei asemene probabilități, nu ch­emă po­sibilități, Geneva se fortifică infricoșiată. Mare activitate este la Arsenalul­ de la Tulonă, după cum ă spune triariul­ de Havre Marina francese­ié maii dimensiuni. Acumă se construescă 3­9 de corăbii, între care patru fregate. Efectivul­ care pate eși a­­cumă in mare este de 3­43 piroscafe, 116 corăbii cu prize, și cu acele 3­9 ce se con­struescă facă peste totă efectivă maritimă 598 de vase. Pe continentă de asemenea tote cetățile mari și mici s’aă pusă în stare de chelă, e ră­mai cu seme acele de la confini­­ile nordului și a estului, adecă despre Pru­sia și Italia. Tunurile ce se pună pe muri, suntă de acele care aruncă bombe la 3000 de stînjinî romănescă. Asia Lilulă, Mețulă, fortulă Rousses și altele se totă b­armoza. Pentru acesta, diariulă W­eserzeitung de la Brema (care se crede a fi inspirată de d-na Bismarkă), publică un­ as­ticlu în care voiesce a demonstra cum că totă acea­a ce face M. S. Imperatulu Napoleone, este contra Ger­maniei, pentru aă declara resbelă căndă va crede oportună. Ce face Italia în aceste împregiurări extra­ordinare? Desvelesce uă activitate mărăță în fația lumei. D. Menabrea a vrută să-și atragă omenii majorității camerei cu sine, și pen­tru acesta a și vorbită cu d. Bixio, însă în­dată veniră sfaturi de la Paris de a căuta omenii săi printre acei 199, era nu printre majoritatea de 201 deputați carii aă rostită ultimulă votă, și așta s’a compusă ministe­­rială actuale în spiritul­ păcei, de care are nevoie totă deuna ori­care poporă care ur­­meza mai multă buna stare materială, de cătă idealură și gloria! La Florenza se așteptă cu bucurie mare, sosirea în curândă a Principelui Regescă ală Prusiei care faptă este importantă în zilele aceste căndă nimene nu póte prevedea ce va fi în Europa pînă în 15 c­ile. Mai cu sema că diariele germane afirmă totă mai multă alianța Prusiei cu un mare putere, garantândă unitatea Germanică și Italiană. Eră guver­­nală franceză este probabilă cum­ că ar fi aliată cu Austria,(l)­in care alianță ar intră și Ungurii, carii au așia de pucinî diplomați, în cătă­nu­ră ajunsă încă a se înțelege cu Romănia In crisa actuală, ba­cerca a sub­juga totă mai multă Transilvania, focab­ulă celă gloriosă ală Romănilor.! Guvernulă Francesă se aude acumă cum că ară fi chiămată la Paris pe d. de Failly cu gră­birea cea mai mare și a purcesă la Paris din fruntea armatei de ocupațiune chiară pe acelă vaporă care i-a adusă rechi­marea gu­vernului său. La Paris Înțelepciunea guvernului face to­tală pentru a mulțămi pe poporă și ală feri de revolte cari șerpuescă mai pe totă con­­tinintele Angliei. După u r­esperiință de 5, ori 6 ani de libertatea comerciului păneî, guvernul ă se întorce acumă la sistema ta­rife­. Și în adeveră s’a­probată că numai la Paris, de cândă este libertatea comerciului păneî, se plătescă 9,000,000 de franci pe fie­care ană mai multă de cătă atunci căndă Parisul­ era sub tirania tarifei. Francia dară este asigurată din tóte privirile putinciuse luptă egida politicei protectore a M. S. Im­­peratulu Napoleon III. Va fi clară resbelă, saă nu va fi ? Ijiam­ulă Englez Times­cjrce că urmările peste mă­sură ale Europei, o vor ă întorce la vârsta de seră. Avisur­ acestui h­artă gravă este forte însemnată și instructivă totă­rădată. Bră d. Bonfadini deputatură a­d­isă în ca­mera Italiană: : „politica ce cărmuesce Fran­­­cia astă-țji, suntă veselă de a o spune, nu „este oă politică durabilă. Noi am vedjută și „altă dată asemine nenorocită purtare, pe „care este nevoită a o avea guvernulă im­­„perătescă luptă presiunea partiteloră ce îlă „încungiură. Am vedjută în Francia părea o­­„țiune mai mare de­câtă acesta de acumă (1) Redacțiunea­­ Umanului a arîtatu de mai multe ori imposibilitatea acestei aliand­ă. Nota Red. „după atentatură lui Orsini suptă guvernulă „generalului Espinasse. Ei bine domniloră! „După m­ă ană apoi veni politica Magentei, și a Solferinului. Noî acumă dară, nu voimă sa „facemă cu neputință, prin atitudinea nos­­­­tră, acesta reîntorcere la uă politică de li­­­bertate, pe care noî o ceremă de la Fran­­­cia și pe care credemă că o vomă vedea „în curândă ivindu-se ! “ Și acesta este politica cea bună! Italia turburată în nuntru de spiritură națională, care voiește Roma de capitală a Regatului, acumă s’a pusă cu iubire și cu încredere in jurulă M. S. Victor­ Emanoil, care a mă­rită așa de multă patria sea. Se facemă și noî Romănim așia; se ne punemă in jurulă Domnitorului nostru cu iubire și cu încre­dere, ca așia, tare prin sprijinul ă țereî, se veghieze corabia nóstru pe oceanulă celă furtunosă ală Intâmplăriloră omenesc! / Se nu căutămă în schimbări de miniștrii binele țereî, ci se arezămă guvernului dorințele nóstre, se’î arezămă flă­ care calea spre vii­­toria, era maî bine se’î ceremă a aplica cele promise in mesagială domnescă, ca asia Par­lamentală, suindu-se vădată maĭ pe susa de personalități, ce deslege în sesiunea acesta tóte cestiunile supuse lui de cătră Domni­­toriulă nostru, ca asta se respunde că la pa­­trioticală apelă ală M. S. „la lucru Români, “ era nu la personalități, la schimbări și la derămări. Romulus Scriban. —■...------------------------------------------­INTERNE. — Prin decrete cu data 9 ia­­nuariă curentă, sunt­ numiți: D. Alecu Theodorescu, comandantă al­ com­paniei II din guarda civică din Ploescu; DD. Ion Câmpinenu și A. Petroni, coman­danți de companii în legiunea IV a capita­­lelor, în locul­ d-lui Voiculescu, trecută în statură-majură și ală d-lui Ion Petrescu, ca­re­­ s-a strămutată domiciliulă; DD. Petrache Dimitriă și Take Barca, că­pitani în guarda civică de la Focșani, in lo­culă d-lorü Dimitrie Capelenu și Ion Geor­­gescu, dimisionațî. FINANCE. — Prin decretă cu data 12 ia­­nuarie se­otăraște ca pine cândă Camera le­gislativă se va constitui și va da ună votă de autoritare, veniturile Statului se voră per­cepe după exemplul­ budgetului exercițiului anului 1­867, ora cheltuelile se voră ordo­nanța în limitele fondurilor­ alocate prin a­­celă budgetă. COMEDIU: — Prin decretă cu No. 13, pa temeiul­ aliniatului I de sub articolu 5 din legea cameriloră de cameretă, DD. Miron S. V­las­to, Ion Socec, Paraselva Athanasiă, Con­stantin Orghidană, C. D. Athanasiu, Ion P. Balanoglu și Stefan Pavelă sunt­ numiți me­m­­bri la camera de cameretă din Bucuresci, noue trepte. Resvana începu a fi ambițiosă peste măsură ca și Vidia, ba ancă mai multă de­câtă densa, căci la elă acestă estremi­­tate este anormale și lucrurile anormale suntă totă dăuna mai violente de cătă cele nor­male. Căndă Aron-Vodă trimite din Moldova, invitândă pe Răsvană a primi demnitatea de mare Hatman, eroul­ nostru nu mai este deja nici Răsvan din actulu I, care își satisfăcea am­bițiunea solindă cântece contra celor­ de la putere, nici Răsvană din actulü II, ambițiosă de a înfrina pe ciocoi în fruntea unei bande de hoți, nici Răsvan din actulü III, a că­ruia ambițiune se pare a fi mulțămită pe deplină cu gradul­ de căpitană întru o armată regală... Nu! Acuma ambițiunea lui Răsvan este deja uă pasiune in tota întinderea cu­­văntului: ea nu cunosce atare și nu póte suferi piedice. ACTUL II­V. Ajunsă la uă asemenea culme, Răsvan nu putea se nu sfarșiască asia cum să sfirșiasce în piesa d-lui Hăjdău. Orbită prin uă pasiune furiosă, el o caută a resturna pe Aron-Vodă, fără a cerceta dacă este săă nu timpă, dacă mijjlocele suntă bune săă rele, și dacă resturnândă pe Aron-Vodă în acestă modă nu pate se nu cadă victima propriei săle grăbiri, victima propriei săle crime, asta cere natura lucrurilor­ și asta cere morali­tatea dramatică, pe care d. Hăjdăr a reușită a le pune in armonia cea mai complectă, de­și autorii dramatici se vedă de cele mai multe ori siliți a sacrifica pe una din ele în favorea cele­ î­lalte. Etă­dară acțiunea dramei Răsvan-Vodă­, uă acțiune ale căria tote fase, de la în­cepută și pină la sfârșită decurgă unele din altele, întrună modă așia de naturală, așia de necesariă, așia de fatală, in cătă nu s’ar putea modifica uă singură parte fară a dis­truge totală. Scotețî, de exemplu, pe­­ idra, seă puneți pe uă altă Vidră țerancă, eră nu aristocrată, și eră că Răsvan nu m­ai pute eși din codru, căci nu este probabilă cătină țigană născută în lanțuri și întruă epocă de­ apăsare se mergă cu ambițiunea asta de departe prin propria sea inițiativă, și nu este probabile se’să potă împinge pe un asemenea cale uă altă ființă totă arătă du vulgară. Se trecemă acumă la modulă cu care d. Cârpă apreciază caracterele din acestă piesă. Etă ce d­ice d-sea, mai intenu de tóte, despre caracteriul­ lui Răsvană: „Ce se dhcemă acumă despre caractere? „Desfidemă pe ori­cine se ne explice carac­­­terială lui Răsvan. In prefac­a autoriului, „Răsvan e umu omă înfocată, generosă, și „eroică; în dramă insă elă este cu tóte a­­­cestea — contrariulă. Dacă e înfocată, pen­­­tru ce trecu atâtea nefericiri peste densulă, „fără se descepte în elă să ideiă cătu­șî de „pucină naltă, dacă e generosă, pentru ce „fură pe Vidra în folosulă lui Ganea căndă „se­ă și dice că acestă din urmă nu o vrea „de cătă pentru zestrea iei, de­ î, în fine, „eroică, pentru ce are recursă la calomniă, „arma celoră mici, ca se resterne pe Aron?“ Curiosă critică! Mai ânteia este neimitabile tupeulă între­bării d-lui Cârpă „desfidemă pe ori­cine, etc. etc“! Se trecemă insă la ceia ce d. Cârpă crede a fi cele trei argumente: anteia că Răsvan nu este înfocată, ală­­t­uirea că nu este ge­nerosă și ală treilea că nu este eroică. Se cercetămă căte unulă aceste trei ar­gumente. Răsvan nu este înfocată fiindă că „trecă atâtea nefericiri peste densula, fără se descepte in elă uă ideiă câtu-șî de pu­cină naltă“! Dară­na văzută d. Cârpă că aprópe mai totă rolulă lui Răsvan e țesută din idei nalte? Fiindă imposibile ca se reproducemu tote pasagele prin cari se derîmă curagiosa afir­­mațiuni a d-lui Cârpă, suntemă siliți a ne mărgini cu câte trei pasagie luate pe nea­lese din fie­care actă, și in care ideiele lui Răsvană suntă mai multă de cătă înalte. DIN ACTUL­­I. „Nu căta că este ochiășă și pârlită­ obrazură meă, „Că și noptea nu e albă, dar pămentulu odihnesce, „Că și pânea de secară, nu e albă, dar hrănesce! „E frumosă acea lege ce erta p’ună vinovată, „Dacă póte se’să iubiască m­ă îngeră fără păcat. „E frumosă acea lege care sciă că uă d­ață „Se per­de, căndă o străbate uă radă, de dimineță. „E frumosă acea lege care crede că nu­ î­rcă „Omulă alesă d’o ființă, curată ca Dumnezică! „E frumósa acea lege... dară nu estei pentru mine „Precumă intruă flacăriă nu-î locă pentru că mărăcine, „Cânii osulă ca s’apuce, corbii stîrvură ca se ’mpartă, „Boerii ca se robiască, unii cu alții se certa! DIN ACTULU­II. „Adeverată! Eă uitasemă c’așa’î­legea pe la voi: „Numai zestrea înainte, era iubire mai apoi!... „Mai apoi? Banul Iubirea nu mai vine nici vădată „Unde dintre doue animi, una este cum­părată! PARTEA COMUNALE CONSILIULU MUNICIPALU DIN BUCURESCI. Ședința CV­III, Marți 19 Decembre. (Urmare). Se pune în vederea consiliului cererea d-lui Alexe Paucescu de a i se da pensiunea ce i se cuvine pe douăt termene pentru serviciul­ ce a focutü comunei în calitate de dorobanții. „Da! O robiă de spaimă, cumă numai duhură celă­reă: „De-am­ puté se biruiască, ar robi pe Dumnezică! „Se te mai audă vădată că loculă meă este sosa? „Asia c’am spus’o? Mai spune-mi, mai spune-mi... Vidra (cu sfială). Am spusă! Răsvan: „Amă spusă! . . Eă credeamă că ’n lume nu va fi nici ua ființă „Care s’arunce privirea-i, suptă gunoi de u­milință „La ună omă ce ’n totă viață n’a gustată de nicăeri „De cătă dispreță și nemilă, batjocură și ocări! „Dar soi­ tu are puterea ce aă cuvinte rélé „Luminându-me ca racla ce pătrunde întruă vale, „Unde umbra cea de nópte, suptă velu-i în­tunecosă „Ascundea in adormire totă ce-i bună, tată ce-o faumosă ? DIN ACTUL­ III. „N’aveți grije! Fiți în pace! Puteți se ve­depărtați: „Braciulă meă e lângă mine și paloșulă lângă brață! . .

Next