Romanulu, ianuarie 1868 (Anul 12)

1868-01-24

se-mi permiți de a me ocupa și de sesactitatea electroscopului d-tale, vn i strumenta medico-politica, cu care 1^iețî că vé serviți, și cu care ne- e greșită v’ați servită și în trecută, spre a combina sau despărți partitele după natura electricității persoaneloru ce le compună. < Dară unde ne-ar duce uă asemenea discuțiune? Ea sar depărta pre multă de la obiectul epistolei mele, și nu potă eși din limitele ce mi-am trasă încă de la începută. Asemene, domnulă meu, nu cereți de la mine a va spune ceva în privința fondării sau redactării morale sau materiale a hanului Terra. Acestă sestiune, nu numai că este cu totulă străina de mine, dară nu redă nici chiară în ce v’ar satisface curiositatea, căndă d-ta trebue se scri, ca și mine, că diarulă Terra a trebuită se se fondeze și se se redacteze ca mai tate celelalte chaiie. Eă, d-lă vică, ca și d-ta, nu potă decătă se me bucură de esistența acelui organă de publicitate, pe care-lă vedii redactată de persone capabile și onorabile; căci totă de-una am simțită necesitatea și importanța publicității; și am scrisă, și ancă voiă mai putea scrie în ori ce foi publice seriose, cari se respectă pe sine și scră a respecta și pe alții, ori care ar fi chiară diversitatea nuanțeloru de principii ce ar r esiste între mine și dânsele. De aci însă la luarea asupră și a solidarității respunderei, distanța e pre mare. Și fără se am nevoie de a face nici ună felă de profesiune de credință, d-ta înțelegi pre bine, cumă am mai disă încă precedentă epistolă, că eu (după cumă faci și d-ta) nu vom respunde de că tu numai de acela diarii din a cărui redacțiune așa face parte, fiindu-că numai acela ar represinta ideile și principiile mele. Credă, domnulă meă, că acumă neamă înțelesă pe deplină. Din parte-mi, încheiă aci acestă corespondință, căci a o urma mai departe, ar fi indiscretă, deca nu și monotonă. Mulțămindu-ți de ospitalitatea ce ai dată astoră epistole în colanele stimabilului d-tale cliamă, și de grațiositatea și bunulu gustă cu care ai primită discuțiunea, sfîrșescă prin uă strângere de mănă frățască. Bucurescu 22 Ianuarie. B. Boerescu. se se facă și acésta îmbunătățire; d. Ministru respectivă dă totodeuă dată una contă lămurită de veniturile fondului Ionașcu, și întrebuințarea lui, precumă și de numerasă eleviloru ce a produsă acesta scălă. D. Grigore Balști a făcută un filul-Ilbană interpelare in privința avocațiloră angajați de d. Ministru ală lucrărilor publice pentru a susțină procesele acelui ministeră. După aceaa s-a votată în unanimitate budgetulă Senatului astă lelă precumă a fostă propusă de biurcă, fără nici uă modificare. Ne mai fiindă nimicit la ordinea dilei, s’a ridicată ședința, avisăndu-se doi. Senatori că biurculă va face cunoscută dina ședinței viitóre. ROMANULU 24 IANUARIU 1868. SENATULU ROMÂNIEI. In ședința de la 22 a Senatului. In urma câtorăva comunicări de concediu, D. Vice-Președinte a comunicații Senatului respunsură ce M. Sa Domnitorulu a binevoiții a da doi lorii Senatori cari au avutuonarea, a presinta M. Sale respunsură la discursul Tronului. M. Sa. a disti d-lui președinte, că primește cu multă plăcere espresiunile de devotamenții și lealitate cu care doi senatori înconjura tronulu, și’î felicită din animă că au respinsă cu atâta căldură și urgința la apelulă ce li s'a făcută. Se citesce apoi uă telegramă a d-lui Strata prin care comunică Senatului că nu are vîrsta cerută de lege pentru a putea face parte din aceștii corpii. D. Ministru alia lucrărilor publice respunde la interpelarea d-lui Valen u, relativă la podiștele dintre Slatina și Pitești, că cu totă dorința ce are guvernul de a satisface aceste trebuințe, totu’șî lipsa de fonduri au impedicat, până acuma realisarea lorii. După mai multe discuțiuni pro și contra se închide incidentalii. D. Ministru alui Cultelorii respunde asemenea la interpelarea făcută, totu de către D. Vălenii, in privința ruinării bisericei și scolii Ionașcu din Slatina, a cărord stare Jice d. Ministru cere dă reparațiuni radicale, și că s-au luații mesurî, ca deuă dată cu reparațiunea biserici Ioni din tota terra, pentru care s’a și alocatu sume in bugete. MESAGITILU DOMNESCU ȘI RECUNNOSCINȚA POPORULUI. Diua deschiderii Parlamentului în care Suveranul României a rostită In limba română discursul tronului, este vă di frumósá și neuitată pentru poporulu română, este uă serbatore mărăță în care, alesulă Romăniloră, vorbindă însuși limba nostră, a afirmată totu mai multă amorulă ce dă lega de Patria acea a care a fostă scutură creștinătăței nu evală merită, și sentinela îndepărtată dară credinciosă a civilisațiunei latine, ce ca mnă spre refrăngea rudele cele dulci și frumóse ale puterniciei și ale gloriei sale asupra Oriintelui și a lumei! Dară! Căndă Domnitoriulă nostru a vorbită limba poporului, poporală S’a bucurată și i-a respunsă cu recunoscința și cu amorul ă seă, și de la sătiană pînă la veteranii armatei nóstre, sa auzită mă aplausă și uă e aclamare prelungită, pentru că acestă faptă mare și națională, îi garanteza viitoriulă țereî sele prin adeverulă că dinastia alesa de densulă cresce și învercjesce pe acestă pămentă romănă, și ca ună bradă, căruia nici cadă nici uă dată frunzele, se înalță pînă la nori ca se se umbriască suptă ramurii luî cei tufoșî multă încercata Națiune Română de nenorociri și de isbirile trecute. Poporală a verjază în acesta uă garanță mare cum că nimică din drepturile României ab antiquo nu se va înstrăina, ci se va aplica Constituțiunea și se vor învina chiară drepturile nóstre de independință, de pace și de resbelă, cari dacă uitate în tractatele năstru cu înalta. Porta. Politica desveluită în acestă Mesagiă, a plăcută cu deosebire poporului română, pentru că a pusă basele durătei puterii, adică stabilitatea Ministeriilor. Uă tristă speranță a trecutului are la acestă adevere: desa schimbare a puterei este uă nenorocire pentru țără, și chiară Vodă Cuza, care iubia asemenea schimbări, prin speriință domniei séle, ne da uă lecțiune instructivă. Căndă dară Domnitoriulă adisă Camereloră că potă se arate Ministeruloră uă noué cale, déca calea ce urmeză li s-ar părea greșită, poporală a ințelesă că acesta insemneză durarea puterei, începutul ă erei de stabilitate cea atâta de multă necesară consolidarea poporelor”. Din causa arătoră schimbări, noî n’amă avută timpulă a ne gândi la ecilibrul intereselor Moldovei și ale Iașiloru și acesta neîngrijire este mai multă de cătți culpabile, este dușmană intereseloră Patriei nóstre, pentru că oriunde este să durere la corpulă celă frumosă ală României, trebue îndată lin iacită și alinată, și oriunde se aude mă suspină trebue cu iubire mângâiată! Așia dară, a sosită timpulă de a nu maî repeta trecutulă in erorile lui, pentru că la din contra nu se va crea nimică dăinuitoră in patria nóstră, și de pe terămură celă îngustă ală personalitățiloru, nu ne vomă înălța nici vădată la interesulă comună ală patriei Române, spre a avea liniște, prosperitate și stabilitate în intru și respectulű stegului nostru in afară, prin desvoltarea treptată atătă a puterii nostre continentale, cătă și a celei maritime. Stilul politică al Mesagiului n- a oprită pe poporă de a accepta faptele cari singure vom justifica cele promise în elă. Acumă dată se va vedea dacă puterea și parlamentul voră fi la înălțimea intereselor comune ale țerei, și dacă voră vota proiectele de lege pendinte, spre a nu remănea, ca în anii trecuți, cu lucrări din sesiunea acesta pe timpul sesiunea viitóre. „La lucru Români,“ c ultimele cuvinte ale mesagiului, Insemneza £ a crea ceva în noianulă schimbăriloră ce i se făceau în trecută, a stabili ceva în țară ( conformă drepturilor ab antiquo, era nu au tot) schimba puterea spre satisfacerea tuturoră incapacității oră politice. ( Ună spirită memică ală României suflă , neîncetată prin organele sale asupra țerei și optindiri că Domnitoriulă este în contra votului universale, care a sancționată Unirea și viitoriulă țereî. In contra acestui spirită, poporală vecin cu bucurie în Mesagiă cuvintele democratice: „Domnitoriulă nu va uită nici uă dată originea sea.“ Poporulă ascepta dată, se se împliniască dorințele séle esprimate prin votulă universale, ca privilegiu să se fiă căzută cu totulă, ca stabilitatea se înlocuiască schimbările, și timpurile române se înlocuiască pe timpurile fanarioților “. In țerile unde Domnitoriulă se uită la căile pe cari merge poporulă, ca păstoriulă celă bună asupra turmei, și’lu conduce pe căile cele drepte la pășiunea cea bună, incuragiarea serviciului și a meritului, înaintarea pe vechime, răsplătirea zelului și a devotamentului osteană, civile și bisericescă, este un lucru asigurată prin legi păzite de toți. La noi acesta nu esistată. Aplicarea clară și în acestă ramă a principiului drept tații este mai multă de cătă arginte, și este timpulă ca și la noî se cad afavórea, ca scriitoriulă celă mai de jos, se pute fi vădată prin serviciu acolo unde era șefulă seă dacă , facultățile lui îi permită acesta. Istoria ne spune, ca și speranță Silnică, că jertfirea „ dreptății din carierile publice, aducendă la , posturile principale omeni fără servicii și merită, să compromisă viitoriulă țeriloră loră, și multe generațiunî apoi de abia le-aă reparată de ruina loră, éra pe alte țerî asemine ómeni le-au perdută cu totulă și le-aă înmormântată cu amintirile și cu gloriiile loră. Și spre a da ună singură esemplu, aducă aminte poporului că în Moldova în anulă 1852 era uă lege de înaintare după serviciă în Biserică, dară neputândű Principele Cuza prin ea proclama schisma, a desființat-o în 1864 și așia a putută aduce lascaunele episcopescî arhierei Schismatici țara , nici ună serviciă pentru patrie și carită vândută drepturile naționale ale bisericei și aă servită de aginți ai despotismului seă și masacrelor sale de la 3 Augustă și 3 Aprilie spre a provoca intervențiunea străină! Alte popore au căpătată dreptate suindu-se , pe culmele baricadai oră și adeverindă principiulă că dacă uă ideiă nu face probă '■’ r de valore pe câmpulu luptei, ea nu mai este niută ci martă ori adormita Parlamentulă se fia dară la inălțimee misiunea sale de dreptate și de naționalitate, iăndă ’ clică naționalitate, că ințelegă asia cum a fostă națiunea Romănă luptă Marele Ștefan și Mihai Viteazulă. Se fiă dară naționalitatea romănă, creștină și eroină așia cum a fostă la formarea Statului Romănă, la descălicarea domniloră și la gloria sea din Evul mediu pînă la Fanarioți. ■ Căndă Domnitoriulă a cititu în mesagiă , pasagiulă despre biserică, a fostă neîncetată întreruptă de aplausele Parlamentului și ale poporului, era căndă adisă că va da garanțe puternice că nu ne cumpemă de la unitatea bisericei răsăritului, adică că se va desființa schisma actuale, acele aplause , multă timpărăresunată. Ce insemnéza are acesta? Acesta insemnéza că străjnepoții Eroilor de la Călugăreni și de la Racova, ale căroră remășițe maî trăescă âncă din acele câmpuri de glorie creștină și naționale, nu au uitată de datinile și de credința ca și de drepturile țereiloră. Amintirile acele n’au peritu âncă și nu voră peri j nici vădată din sufletulă Româniloră. Romanii de astă dî suntă totă Românii de atunci, era acei ce credă că iei aă ajunsă tinlruă stare de terpare (ca aborigenii primitivi ai Americei) gata de a primi cuceriirea străina politică și religiosă, se instală in in cugetele vendetare și vândute străiniloră. i De căndă școlile patriei și ale Europei, - aă luminată pe fiii României, du căndă uniil din ofișierii noștri aă figurată cu onore pe câmpiile de resbotă naționale ori străine ale rasei latine, în senulă țerei s’a formată uă universitate de ómeni luminați și patrioți cari nu se mai potă împăca cu favarea, cu stricarea carierilor, cu schimbarea puterei, cu căderea porturilor, a comerciului, a industriei și a agriculturei pînă la a vedea perindă poporală de lume. A sosită timpulă dlară a ține sema de acestă corpii nuoți, care nu póte suferi mai multă repetarea trecutului, care afară de puține lucruri bune, ne-a lăsată măcelurile de la 3 Augustă și 3 Aprilie, ruina financelară publice și private, anti-naționalitatea în școli și schisma, și cari ca uă fantasmă a morții se totă însățioșiază pe dinaintea ochilor noștri spre a urma lui pe calea ce duce la peirea naționalității nóstre. Acelă corpă nuoă însă voiesce ca patria se ftă cu neschimbare a ceaa ce a fostă in timpii sei de glorie. Unde prosperéza individulă, districtulă și provincia, prosperéza și patria, pentru că ele atunci iubescă a se sacrifica pentru dînsa, era unde scadă acestea, nici juramentul ă pe Constituțiune, nici jurămentul ă la stindariă, nici disciplina, nimică nu potă face pe individă eroă. Se ne gândimă dară și la bunăstarea individeloră acestei țerî, și la fericirea districtelor și a provinciei, la alinarea durerilor Moldovei, unde suferințele au fostă atătă de mari, în timpii din urmă și unde , domnii acestui pămentă, adică Românii aă , cădută în mânele străinilor, cotropitorî ai drepturilor séle, din lipsa de guvernă națională. La lucru dară strigă poporulă Română, L Camerei legislative, Senatului și puterei, adică la creată, dară nu la schimbări de persoane, ci la schimbarea sistemei trecute de L desnaționalizare a totă ce este română, și de i aducerea Romănilor, în stare de sclavie moi rală și materială pe pămentulă lară în folosulă cutropireî străine. Senatulă prin purtarea sea din trecută, făcuse ca Iașiulă și Bacăulă se nu mai trimiță representanțî la i acelă cârpă. La lucru dară ca se se reali■seze ecilibrulă intereseloră pentru Moldova. Trecutulă de care ne plângemă câ ades L moscenită pe Români In patria loră, acelă trecută nu mai are stindariă pentru că nu urmeza uă ideiă națională. Politică, religiune , armată, idei străbune, avuția națiuneî totă a fi fostă perdută și culcată în piciure spre plăcerea, bucuria și căstigură străiniloră. Acelă trecută fatală țereî a perdută dară principială viețeî și nu maî trebue a se repeta , în România, ci trebue uitată ca regimentulă , care percenda stegulască, se desface cu totulă, se nimicesce, pentru a ține a snsă instituțiunea armatei disciplinate. Stindarulă Română însă este acela din timpii de mărire națională care de la Nistru, Tisa și pînă la peninsula Balcanică a fîlfîită uă dată spre mîntuirea popórelorű resărituluî! Acelă stega aștepta Românii ală vedea brășî arborată. Cumă are trecutulă timpuriloră de nenorocire ală țereî, maî voiesce a se repeta și astă-Jîși răpi pe luna și frumósa Românie de pe inima nóstru spre a o da pângăriței străine? Se fugimă, se fugimă de acelă trecută fatală. Poporulă Romănă are stindariulă de la 48 pe care poporulă scrise cu mână vitejescu acele cuvinte strămoșesc!: Virtus Romana Rediviva, adica virtutea Romană reînvia! Acesta virtute este aceaa de la Racova și de la Călugărenî, este aceia care a unită să data in jurul nostru pe toți Romanii Daciei, pe Bulgari, pe Sîrbi, pe Galițenî și pe Cazaci de s’aă luptată împreună cu noî pentru creștinătate. Acésta virtute o iubescă Romănii și de aceaa am scrisu-o pe stogurile loră cu atăta mândrie. Printre ideile Mesagiului Domnescă dară, noi întrevedeam acea virtute și ne intorcemți către viitor să la uă vieță nouă cu încredere și cu concordiă. Voindă a păstra cu tenacitate totă ce este ală strămoșilor noștri, voimă a șterge dintre noi sistema de desnaționalisare străină. Respectă voturilor poporului care a cerută pe umenii sei naționali și Constituționali, in loculă celoră antinaționali și anti-constituționali, cari desevirșescă opera străină de desnaționalizare a drepturilor României. La lucru dată, la aplicarea constituiunei art 21 și 130, căcî poporulă așteptă fapte după atăția ani de vorbe și de promisiuni neîmplinite încă, pentru că votulă poporului este uă lege și mă Cândă am publicată în numerală de la 31 Decembrie, câteva lămuriri asupra condițiuniloni dării postelnii cu brevete, parcă sciamă că unii din vechii antreprenori de postii nu voră aproba calculele nóstre, și am îndemnată publiculă se asculte mai puțină descuragerile ce va întâmpina în juru-î, dară se-șî facă singură calculele și va cunosce, că antreprisa oferă avantagii forte mari. D. Z. ne asigură că, sistema brevetelor nesubvenționate nu va reuși în starea de frămîntare în care se află astăzii România, cu uă administrațiune slabă și fără prestigiu, cu financie compromise, etc., și temerea de ună resbelă generale in primăvara victorie! Ori cine înțelege că d. Z. trebue se fiă ună vechiă întreprindetorii de postii, care face politică de cea mare, aproposito de postii, că este din oposițiune și’î pare reu se seperi la monopolulă ce aă avută in trecută unii din marii capitaliști in postii, și se teme că vocea sea sinceră nu va fi ascultată de guvernă. Vomă respunde d-lui Z, fără a face politică, că am vorbită cu d.. directoreală posteloră, și mi-a spusă că, d-sa garanteza că va da cu brevete nesubvenționate, tóte postile de pe drumurile cele mari, ori cari ar fi oposițiunea ce iară face toți vechii întreprindetori de postii, cu toți amicii loră politici și nepolitici. Ne pare reă că, d. Z. n’a avută atăta trecere la diabiulă Terra, spre ai publica articlulă seă intregă pentru a-i putea respunde la tote argumentările sale, și suntem nevoiți pentru astă-de a respunde numai la ceia ce găsimă în Nr. de la 19 curentă. Nlicețî că, nu este esactu că astă-dî pro gonală unui casă mică deuă poște este, termină, de mixillocu, de 2 lei 30 par. In adeverű, in termenii de miclocă, socotindă poșta de 2 *, ore,dară nu cu orele și contractele false după cari s’aă urmată în trecută), progonală exactă este 2 lei 32 '/a par. Acesta este ună adeverit exactă pe solute și nimeni credă nu se va amăgi de cuvinte zadarnice. D. Fălcoianu mi-a spusă însă că, va publica în curând o adeveratură tablou ală oreloră calculate exactă, prin cari se va proba abuzurile trecute, pentru că nu am avută timpul ă de ale regula singură după adeveratele distanțe, și a fostă nevoită a le publica pe cele vechi, sclindă că numai aă importanța din trecută, căndă se plătină progenele după ore, și nu se aduce nici uă pagubă. Afirmați Insă ceva care pote induce în erore pe publică, nu died cu precugetare de a împedica darea cu brevete, sau de a provoca suirea progonului. Inceți că, la proiectul guvernului toți caii suntă considerați ca mari la înhumare și astăfelă deduceți că chiară progonulă de 7 lei de casă pe uă poște este inferioră celui de astă-dî, și prin urmare brevetării de astă-dî vară fi maî năpăstuiți de cătă actualii intreprindetorî ! Acesta este neexactă pe solute, pentru că prin condițiunile publicate, numai înhămarea la căruțele de poștă și la trăsurile particulare pe timpul ă de vară este astă-felă, pentru că așa s’aă credută că este dreptu și suficiente, dară la caliole și diligințe în tóte timpurile și la trăsurile particulare în timpul iernei, caii la înhămare sau tratată aprópe ca cai mici. Deosebirea este că, d. Z. voiesce a se păstra obiceiulă din trecută, de a lua de la publică plata pe 12 cai și se înhume numai patru sau șase totă mici, și acesta numesce beneficiu, ceaa ce era adasă, și guvernul ă de astă dî crede de datoria sea află curma pentru viitoriă. In fine d. Z. se încercă a descepta chiară indorința guvernului asupra proiectului sef, făcându’lă se creda că acelă proiectă comportă și elăuă subvențiune, pentru caă prevedută la calcele patru cai mici, și la dirigințe căte șăse și optă cai. Subvențiune se numesce aceia căndă Stadecretă pentru Parlamente și pentru Regi! plătesce fără a lua în schimbă măser Romulus Scriban, vida Privită cu suma ce plătesce," cumă era de exemplu subvențiunile din trecută,ce Statulă plătia întreprindetorilor, fără une" POSTILE CU BREVETE NESUBVENȚIONATE. Respunsu D-lui Z. din isramulu TERRA.